1,384 matches
-
uneia sau alteia dintre dimensiunile de variație culturală. Astfel, concepte specifice culturii japoneze, cum ar fi wa (armonie), amae (dependență), enryo (rezervă, reținere) dau o configurație particulară colectivismului de tip japonez, în comparație cu colectivismul de tip coreean, influențat de conceptul chong (afect); stilurile comunicative specifice celor două societăți vor fi diferite, modelate, dincolo de colectivism, de mentalități particulare diferite. 3.1. Clasificarea lui Gudykunst (1988) Compararea diverselor stiluri culturale de a vorbi și corelarea lor cu dimensiunile de variație culturală (Hofstede, 1980, 1991
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gângănii, Arhanghelul Mihail. Peste lupi, sfântul Nicolae (Papadima, 1936/1985, p. 62). Puterea este asociată cu paternalismul, gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al fiecărui negociator nu este găsirea unei soluții în comun acceptate, ci impunera propriului punct de vedere: „Ca mine sau deloc”. De aceea, accentul nu cade pe dezbaterea problemei și pe argumentarea ei rațională, ci pe evidențierea avantajelor propriei soluții. Afectele sunt adeseori implicate în negociere; nesatisfacerea soluției personale antrenează emoții negative. Fiecare dintre negociatori tinde să reitereze punctul său de vedere, repetitiv, ignorând punctul de vedere al celuilalt. Uneori există în negociere lucruri care nu se spun explicit, ci sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin afirmații directe: „Nu e bine cum vrei tu”, „Nu ai dreptate”, „Nu îmi convine”, „Așa nu-i drept”. Negocierea este deseori influențată de relațiile dintre interlocutori (diferențele de statut constituie un argument etic puternic). Insistența pe divergență, repetitivitatea, implicarea afectelor, exagerarea beneficiilor aduse de soluția personală, ignorarea soluției celuilalt face ca negocierea să se apropie deseori de conflictul verbal: „Până la urmă ajungeți să vă și bateți...”. Este posibil ca lungi pledoarii în favoarea soluției personale, discursuri paralele, digresiuni să nu finalizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rău, vreau să înțelegi bine ce spun), cuvinte de umplutură, precum și fenomene ca ezitări, false începuturi, pauze strategice, semnale de recepție marcând falsul acord (da, sigur, de acord, evident), empatizarea cu vorbitorul, zâmbetul folosit ca mască a dezacordului sau a afectelor negative. Expresii ca „Nu așa se vorbește”, „Nu știe să vorbească” se referă tocmai la inabilitatea vorbitorului de a construi relația interpersonală, în timp ce expresii ca „Să văd cum îl iau să-l conving” reflectă preocuparea vorbitorului pentru relație, nu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din Andra Vasilescu (2005), „Dialogul” în Gramatia limbii române, Editura Academiei, București, pp. 794-796. Vom folosi termenul emoție cu sensul său din antropologie, ca termen generic pentru diverse stări afective, fără a face disocierile curente din psihologie (emoții, sentimente, pasiuni, afecte, stări etc.). Emițătorul își concepe monologul din perspectiva destinatarului potențial; în cazul monologului oral (nu scris), emițătorul poate monitoriza vizual și auditiv alocutorul și își poate reorganiza în permanență mesajul în funcție de reacțiile observate la acesta; această trăsătură internă a discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și static, ea depinzând continuu de selecția, transmisia și confirmarea informațiilor vehiculate. Fondul mnemonic al unei societăți este în permanență manipulat, valorizat, cenzurat, recuperat sau negat, într-un concert dizarmonic de tonuri și voci. Memoria creează și întreține emoții 40. Afectele au un rol major în aceste fluxuri sociale, influențând și codurile științifice sau birocratice de transmisie, inclusiv pe cele școlare. În ciuda tentativelor de activizare din ultimul secol, școala a rămas o instituție închinată memorizării, cantitatea și diversitatea conținuturilor pe care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat strict normele ideologice ale regimului național-comunist din anii '70-'80229, ușor de transpus într-un epic facil, cu false interogații, exces de categorizări, intrigi simpliste și afecte tranșante. Contrastul între efortul de întreținere a verosimilității și tonul declamatoriu impus de propaganda epocii a făcut ca povestitorul să se refugieze într-o sfătoșenie perseverentă, care trimite din start istoria la un singur sfârșit posibil, cel autorizat. Așa cum aminteam
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are bunăvoință, dar efortul său prelungit produce o dizarmonie hilară. Și de această dată, serbarea pare să fi fost aproape compromisă, nici
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autoconfirmă în forme tot mai accesibile, prin varii mijloace: pregătirea pentru diferite forme de examinare, participarea la festivități școlare, parcurgerea unor lecturi "suplimentare", vizionarea unor producții cinematografice sau emisiuni de televiziune etc. Poate genera o identitate de grup (manifestabilă prin afecte, opțiuni, acțiuni), cultivând o memorie colectivă și un set anume de reprezentări istorice. Procesul este înlesnit de multiplicarea metodelor de repetare a mesajului. Din acest motiv, registrul anecdotic, legendar sau chiar ludic, foarte activ în cazul posterității lui Ștefan cel
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În sfera mentalității, a comportamentelor, a sentimentelor și imaginarului. Ceea ce se schimbă, de fapt, acum, sunt ritmurile vieții private. Pentru a surprinde câteva secvențe ale acestui proces, este necesar să pătrundem pe verticala existențelor umane la nivelul gestului zilnic, al afectelor și sensibilității, iar pe orizontala societății la o scară micro-grupală, către sat, familie și individ. La ce izvoare se poate Însă apela pentru a Însufleți această lume a comunităților sătești, cunoscută Îndeobște drept „lumea care tace” pentru istoric? Avem la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și decadentă a "omului-masă", lăudând totodată modul tradițional de viață, cu ritmurile, valorile și eroii săi, considerând că lumea coruptă ar putea fi salvată și pusă în ordine doar de către eroi crescuți în acest mediu, prin apelul la suflet, la afect, mai degrabă decât prin rațiune.66 Ca realitate culturală majoră, unificatoare, religia a fost silită în Iluminism să se restrângă în filozofie sau superstiție, însă Romantismul îi salvează sensul lăuntric și cultural sub alte nume, ca artă, naționalism ori mitologie
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în acela de educație estetică. Dincolo de considerații de ordin teoretic, experimentele practice demonstrează modificări semnificative ai parametrilor fiziologici și psihologici, punând astfel în evidență răsunetul acustic de profunzime al melosului. Practicarea meloterapiei solicită concentrarea atenției, fantezie care îndepărtează gândurile și afectele negative, substituindu-le cu cele pozitive, stenice. Ea conduce și la un excelent exercițiu respirator, oxigenând organismul, tonificând sistemul neuropsihic etc. Muzica în comun are remarcabile influențe asupra caracterului individului, dezvoltă tendințele sociale, ajută reintegrării sociale a individului, de aceea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
achiziție internă a persoanei“ (P. Golu, 1973). Ca model funcțional motivația a cunoscut o tratare evolutivă interesantă. Ultimele orientări merg pe linia considerării ei drept lege fundamentală a organizării sistemului psihocomportamental drept unitate a stimulilor externi cu cei interni, a afectului cu acțiunea și gândirea, unitate încorporată ideii de „activism“, „adaptare“, „dezvoltare“ și de „autoactualizare“. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației se disting două mai importante: *psihologică, generatoare a modelului homeostazic, adaptativ, orientată spre „retroactivitate, spre antecedentele acțiunii și conform
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
regăsim în iubire: o atenție, ca să nu spunem o fixație, gânduri obsesive îndreptate spre partener până acolo încât tot restul trece în al doilea plan (serviciu, familie etc.), dar și o puternică motivație de a vedea persoana respectivă. Spre deosebire de alte afecte, iubirea pasională nu acționează asupra sistemului emoțional, ci asupra sistemului motivațional, orientat spre urmărirea unui eveniment agreabil care este probabil obținerea unei relații cu persoana de care ne-am îndrăgostit. Iubirea ar fi așadar mai mult o motivație legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ascunsă a celorlalți nu rămâne, însă, nici măcar în câmpul unei neutralități glaciare ci este inundată de veninul bucurii răutăcioase. Această fericire malefică că altul este supus torturii interiorității propria ființă aflându-se în liniștea unui adăpost existențial constituie unul dintre afectele ce trebuie ferit descoperirii. El este eclipsat de falsitatea exagerată a conduitei ce pare reflexia unei compasiuni în realitate inexistentă. Intensitatea acestei ascunderi urcă până la survenirea uitării sale chiar de către cel în interiorul căruia s-a declanșat. Astfel, el pierde treptat
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de speranță agonică survine, și în acest context, prin și întru transformările, remodelările dureroase, metamorfozările determinate spiritului de către suferința ce-l încearcă. Bipolaritatea raportului pozitiv-negativ drept o constantă a imanentului impusă de dincolo de acesta, prezența copleșitoare a răului în oceanul afectelor umane dar și irumperea insulară a binelui ca profeție despre o realitate invariabilă ce impune mundaneității efemere axiome primordiale, constituie pentru conștiința care îndură suferințele de ordin spiritual descoperiri, relevări ale propriei intuiții trezite și perfecționate prin spasmul durerilor pur
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
platonic, Unul plotinian sau Treimea Crezului niceno-constantinopolitan. Această ireductibilitate apofatică a centrului a depreciat, într-o anumită măsură, statutul scriiturii. Presocraticii au enunțat filozofia în stilul laconic al apoftegmelor. Esența vieții contemplative era descoperită într-un cadru practic, modelat de afectul prieteniei și al conviețuirii fraterne. Oralitatea sibilinică și ezoterică a pitagoreicilor atrage atenția asupra importanței inițierii, fără de care experiența cunoașterii rămânea parțială. Prima filozofie este mai cu seamă orală și oraculară nu fiindcă exprimă înțelepciunea unui mythos imemorial, ci întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
darul, aflat la mijloc între donator și donatar, să nu degenereze în condiția de obiect idolatru sau fetiș? Darul este, prin definiție, mai mult decât un simplu cadou, menit să codifice o relație obiectivabilă, să bifeze un atribut catafatic, modelând afectul prieteniei sau compesând frustrările unei vecinătăți nedorite. Ritualul clasic al oferirii cadourilor este desființat în evenimentul apariției unui dar. Este tot ceea ce face din fotbal un joc atât de pasionant și poate cea mai bună alegorie sportivă a vieții umane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trădează un interes practic. Bătrânul duhovnic vrea să retrezească curiozitatea creștinilor pentru complexitatea parcursului mistagogic asumat la botez. Nu este întreaga noastră viață o încercare de restaurare a demnităților pierdute de primul om? Începuturile repatrierii sunt pavate de frică și afectele satelite: angoasă nedeterminată, melancolii recesive, anxietăți difuze, fobii imaginare. Pentru început, în forul nostrul lăuntric vorbesc mereu mai multe voci, disputându-și dreptul de suveranitate asupra conștiinței noastre morale. Duhovnicul este cel care ne ajută să deslușim adevărata identitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
opoziția conștiință - obiect dispare, datorită capacității ființei umane de a le transforma În obiecte mentale, deci de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
a relației trebuie înțeleasă în sensul corect al conceptului. Confesorul nu este rece, ci plin de iubire creștină. Afecțiunea pe care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toți și manifestă o prudență exagerată în relațiile sociale. Atitudinea sa frecventă este polemica, ofensa. Se apără făcând referință adesea la regulă, la normă. Bănuiește că celălalt are permanent, în relație cu el, scopuri suspicioase. Se menține rigid, rațional, excluzând afectele. Trăiește dificil situațiile neclare datorită unui profund sentiment de insecuritate. Poate fi inteligent, capabil de a face o analiză detaliată a realității, însă este mereu suspect și în stare de dubiu. Îi lipsește încrederea de bază. Din cauza acestor condiții psihologice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Logosul creat șiun spirit uman, în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn Iisus Hristos lipsa sufletului uman - pregătind astfel pe apoli-nariști -, socotindu-L ca având numai trup, fără suflet . Din cauza aceasta, arienii atribuiau direct Cuvântului cunoașterea mărginită și toate afectele umane<footnote Sf. Atanasie, Contra lui Apolinarie, 1, 15; II, 3 PG, XXVI col. 1121 A, 1136 A -1137 A. footnote>. În consecință, Iisus Hristos al arienilor apare ca o ființă stranie, completdiferită de Dumnezeu - Omul Revelației, nemaifiind nici Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]