542 matches
-
este în continuă scădere, un francez din trei susținând că acesta ar trebui să demisioneze, pentru a permite convocarea de alegeri prezidențiale anticipate. Joi, 22 decembrie l Președintele Traian Băsescu i-a vizitat pe instructorii militari români cantonați în capitala afgană Kabul și s-a întâlnit cu președintele afgan Hamid Karzai. l Parlamentul italian a ratificat, prin vot unanim, Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. l Iranul și U.E. au convenit să continue în ianuarie negocierile asupra programului
Agenda2005-52-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284548_a_285877]
-
căzut bombele atunci am rămas fără brațe eu nu o să pun niciodată mîna pe armă copiii ascultă noaptea cîntece de război o istorie străbătută de la un capăt la altul de țipete te-am căutat printre ruinele orașului îmbrăcată ca o afgană am întîlnit copiii orbi purtînd cu ei craniul regelui abia ucis fluturînd în țepușă de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu a curs lapte și miere
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
aflat într-o misiune în Afganistan a murit duminică, în urma unei explozii. Alți cinci militari au fost răniți în urma atentatului care a avut loc în provincia Zabul. Militarii români executau o misiune de patrulare, în comun cu forțele de securitate afgane, pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar), la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operațională înaintată Mescall. În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor și au fost transportați cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar, informează Ministerul Apărării
Un militar român a murit în Afganistan. Alți cinci sunt răniți by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39337_a_40662]
-
să mă pupe, iar eu am traversat un zid și mi-am uitat geanta cu computerul într-un tren. Stăpânul inelelor din Daghestan într-o lume justă și bine strujită, când o posacă de la masa de alături îți admiră inelele afgane și daghestaneze, asta n-ar trebui să însemne decât că urmărește să iasă din posăceală. Așa că tu scoți inelele și i le exhibi și-i spui că într-un eon apus ai băut cu comandantul Massoud, care semăna cu un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fluturele în toate găurile, plescăind și frământând și gemând, ba chiar m-a făcut să tresar când a răcnit deodată: Baaauuum, aruncând din șolduri spre tavan. A adormit îmbufnată, cu mina dezamorsată înfiptă adânc în ea. Dimineața, la eterna omletă afgană, m-a întrebat sarcastic: — Zi, și? Până la urmă ce reportaj e ăsta, cu așa per sonaj că nici nu știi ce sfârșit să-i dai? Eu nu fac reportaje, i-am zis înțepat. Reportajele sunt pentru TV. Eu fac documentare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în engleză, de data aceasta de către o indiancă, Amulya Malladi, stabilită în Danemarca. Pornind de la o metaforă pe care o folosise și Al-(a-hiz - cuvintele unei limbi necunoscute sunt ca un zumzet de albine - Sunetul cuvintelor e povestea unei tinere afgane refugiate în Danemarca, unde învață albinăritul și descoperă legile noii vieți prin lentila socială a stupului. Nici autoarea (născută în 1974 la Sagar, Madhya Pradesh, cu o licență în Electronică la Hyderabad și o experiență de jurnalistă în SUA, unde
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
problemele de securitate tot mai mari din Afganistan și Pakistan pentru evitarea greșelilor comise de Uniunea Sovietică în Afganistan, mutarea accentului de la nivelul militar la cel politic, proces însoțit de efortul americano-european de a ajuta la reconstrucția societății și economiei afgane. Destrămarea sistemului bipolar a făcut ca, în plan teoretic, să fie nevoie de o regândire a conceptului de securitate și de o abordare pe coordonate noi a realităților generate de globalizare și prezența mai multor actori, statali și non-statali, pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
necunoscute până acum. La alții, vreau să zic. Își luă la revedere, închise greierele și-l băgă în buzunar, apoi sări pe bicicletă până la Setauket Common, la biblioteca Clark. Parcurse șirul de titluri din ziare. Bombe americane nimicesc o nuntă afgană. Ministerul de interne ia măsuri. El unde fusese când se întâmplau toate astea? Cu Harper-ul în coperta sa tare, de plastic, în mână, se simțea vag vinovat. Era obscen să caute o cronică a cărții sale. Exact ca atunci când îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
al păcii. Unul uman, filmat de sus de către regizori. Cred că din acest motiv devin violent când îi văd pe acești hippioți politic-corecți avant la lettre. Ce știau ei altceva despre această lume, în afara kitsch-ului indian și a ierbii afgane? O simplă enervare banală, cauzată de 4 minute de privit la TV. Codruț 14 decembrie 2005 Scurt, la obiect. Îți scriu pe această foaie de hârtie care imită formatul cartolinei. În plus, ca un corupt infect ce sunt, o voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ruinate a bibliotecii din Kabul, toate acestea pe fondul sonor produs de un elicopter militar. Este o lucrare metaforică ce face referire la distrugerea nu numai a orașului Kabul, ci a unei întregi culturi, biblioteca fiind un depozitar al culturii afgane. Sanford Biggers a petrecut câțiva ani în Japonia, iar videoul lui prezintă un grup de artiști care fac un fel de meditație budistă, cântând o muzică celestă, ciudată, din clopote care au fost realizate din argint și aur provenit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Câr-Mâr Mircea: 21 Decembrie Mircea: 22 decembrie Partea a IV-a: Filosofia, femeile și eclipsa Mihaela: Filosofia întrupată Mihaela: Filosofia cu foșnet de fustă Mircea: Cizelează-te! Mircea: Băieți de băieți Mihaela: Vaporul Mihaela: Eclipsa Mihaela Miroiu Jurnal cu femei afgane Mihaela Miroiu Cronica unei singurătăți alese. Jurnal bloomingtonian Cuvânt înainte Restul și Vestul este o carte autobiografică. Este povestea intersectării între Autobiografie și Curriculum Vitae, între rădăcinile estice și experiențele vestice. Este o carte de dragoste ca prietenie. Barză, brazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca „frate” de specie. Știu că undeva, la capătul cărților, e-mailului, mobilului sau pe colina dealului ce urcă spre Grădina Botanică din Cluj-Napoca, există Mircea. Și asta îmi dă o siguranță în umanitatea simplă și creativă profesional. Jurnal cu femei afgane relatează povestea traiului meu în comun, în septembrie 2002, cu două femei ieșite abia de nouă luni din regimul taliban. Ambele au făcut parte din rețeaua clandestină de alfabetizare a tinerelor din Kabul și se aflau la prima lor ieșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din loc. Eu sunt la vremea la care, undeva, mă gâdilă abia perceptibil geana amurgurilor. Dar până mă voi scălda în apele lor, poate vom mai scrie povești de învățare și de dezvățare. mai, 2000 Mihaela Miroiu Jurnal cu femei afgane Am avut iarăși parte, de astă dată de aproape patru săptămâni la Oxford: biblioteci și lecturi de teorie politică feministă. Laptop-ul a mers prost. Iar teoriile devin tot mai mult discurs despre metadiscurs. De când piața de idei este invadată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un jurnal despre alte femei, cele față de care a fi femeie în estul Europei este un lux mult mai mare decât acela de a fi occidentală pentru o est-europeană. Sunt aici, respiră lângă mine, despărțite de un perete, două femei afgane: Jowida, profesoară de jurnalism la Universitatea din Kabul, și Walizada, profesoară de limbi străine la aceeași universitate. La început am încercat realmente să fac un interviu cu ele. Dar deveneau rigide și formale. Am renunțat. Acum știu de ce. Miercuri A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
maculatură și dopuri de plută. Nu, nu puteam încă să ne cumpărăm de bunăvoie pubele. Nu, nu puteam da încă importanță mediului. În prima zi aici, m-am simțit ciudat să împart traiul meu la colegiul St. Hilda cu două afgane. Apoi m-am trezit, amintindu-mi cum eram 11 ani mai devreme. Câteva zile, femeile astea nu au putut mânca: gustul era altul, stilul era altul, nu știau ce să facă atunci când ceva nu le plăcea, cât să-și pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
atitudinile sale. Pe mine și pe Kristina nu ne impresionează. Îi trântim câte o ironie și se mai potolește. Între noi îl căinăm pentru ciupitura de paranoia cu care l-a dotat soarta genelor și mediului. Dar celor două femei afgane, acest bărbat le trăsnește a putere de anihilare. Se simt strivite și mici. Oricum, este o mare necuviință să stea cu bărbați la masă, așa că se volatilizează îndată ce ei apar. Inserție. Nu mă pot abține să nu îmi amintesc alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sentimentul care plutea în aer, că îi place să ne desconsidere fiindcă suntem femei. Și că nu îi e rușine să o facă. Țipa talibanul din prea mulți bărbați, de-a lungul și de-a latul istoriilor! Mă întorc la afganele mele. Ieri le-am cumpărat ceva. Tot eșarfe, dar nițel mai vesele. Adică un fel de centură de castitate cu ciucuri. Nu prea pot să mănânce. Nu au fost la dentist în ultimii șapte ani, fiindcă dentiștii erau bărbați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din mână. - Dar și ei, vin acolo pe diurne mari, se prefac că îi interesează soarta noastră și apoi ne lasă baltă. Ne simțim ca niște jucării stricate. Toți fac experiențe pe noi. Comuniștii, mujahedinii, talibanii, internaționalii. Vorbesc de femeile afgane, că până la urmă, bărbații fac ce vor, chiar și ai noștri. - Dacă nu-ți place să stai cu frații tăi, și singură nu ai voie să stai, de ce nu te măriți, totuși? - Cred că ar fi și mai rău. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de viață. Da. Așa ceva am văzut adesea și la noi la țară. Cele de vârsta mea fac parastase, se deformează și se consideră scoase din „rândul femeilor”. Am înțeles ce vrea să spună această femeie din mediul universitar al capitalei afgane. Tradiția asociată cu frica și lipsurile îmbătrânesc îngrozitor. Mă simt foarte ciudat. Aseară, Kathy W. ne spunea povești despre Wittgenstein, Elizabeth Ascombe, despre alți marii filosofi care au trăit la Oxford și pe care ea i-a cunoscut. Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
apăsătoare. Săptămâna care vine încerc să îmi instalez cablu ca să pot vedea oameni, fie și bidimensionali, pe aici prin casă. Cred că mi-am răzbunat tăcerea seara, de ziua Cristinei, când am povestit mult și savuros despre azeri, gruzini, kosovari, afgane și țigani români. Mioara, mama Cristinei, este teribil de vioaie și de frumoasă la cei 89 de ani ai ei. A fost și Sever V., cu logodnica lui. Sever e un tip drăguț, cu o mare savoare de povestaș. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
până în 2004. Vali M., Țărmuri și gloanțe, București, Costinești, anii ’80. Vlad P., Marile împărțeli sau despre simțul realului, București, 1995, 1997, 2003. Vlad PP., Odă (ne)înțelegerilor, București, 1989-2004. Volo Tismăneanu, Povestașul, București, maiurile 1998-2004. Walizada și Jowida, Povestiri afgane, Oxford, St. Hilda’s College, 2002. Așa că le mulțumim, în mai multe sensuri decât credeau, lui Andrei Pleșu, Ancăi Oroveanu și colegilor noștri din acele vremuri, celor care ne semănau, cum că ne semănau și celor foarte diferiți, cum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fără să fie încurcat de socrul său. 30 Curentul de aer îi sufla direct în față. Boris Godunov scosese capul peste portieră și privea drept înainte. Era un obicei pe care îl căpătase încă de când era în armată, în perioada afgană. Nu putuse uita niciodată căldura înăbușitoare de acolo. Oricât de repede s-ar fi deplasat vehiculul în care se afla, aerul care ieșea prin fantele de aerisire tot fierbinte era. Transpirația îi curgea de sub casca metalică, intrându-i în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
unui pluton și plecase în Afganistan. Se remarcase imediat, pentru că îi plăcea la nebunie ceea ce făcea. Războiul afgano-sovietic a durat nouă ani, din decembrie o mie nouă sute șaptezeci și nouă până în februarie o mie nouă sute optzeci și nouă. Forțele guvernamentale afgane, de orientare marxistă, au fost susținute de către forțele sovietice, în lupta contra rebelilor islamiști mujahedini. La rândul lor, rebelii s-au bucurat de susținerea mai multor țări, printre care Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Pakistan și alte state musulmane, în contextul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
al XX-lea. Încercările lor s-au izbit de rezistența opoziției islamice. În același an, înainte de introducerea trupelor sovietice, a început războiul civil din Afganistan. În primăvara anului următor, în timpul revoltei din orașul Gerat, a urmat prima cerere a conducerii afgane de intervenție militară sovietică directă, urmată apoi de douăzeci de astfel de cereri. Încă de la izbucnirea conflictului, în URSS se înființase o comisie pe lângă Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu scopul de a urmări evoluția evenimentelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la Kabul. Astfel, în momentul invaziei, în fața Armatei Roșii nu se mai afla nici un obstacol în drumul ei spre capitală. Trupele de desant aerian au ajuns acolo chiar în seara aceleiași zile, preluând controlul asupra aeroportului, blocând la sol aviația afgană, precum și bateriile de apărare antiaeriană. Imediat, forțele speciale sovietice, au luat cu asalt palatul lui Amin. Atacul nu a durat mai mult de patruzeci de minute și, în timpul acestuia, dictatorul a fost ucis. Versiunea oficială, publicată pe prima pagină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]