2,785 matches
-
de un an sau doi, pentru a continua să vă creați noi reflexe”. Activitățile așa numite de „gimnastică relațională” de menținere într-o bună „formă socială” pot fi, de exemplu: - înscrierea într-un club de teatru sau de expresie corporală; - afilierea la o asociație sau la un club unde au loc reuniuni în care se ia cuvântul în public; - participarea, două întâlniri pe lună seara, la reuniunile unei asociații de vânători care-și propun să facă exerciții de oratorie în public
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unul de la altul și pentru ca să poată contribui la cunoașterea colectivă. Chiar dacă rezultatele muncii cercetătorului sunt deranjante, contrazicând ipoteza inițială, sau chiar amenințătoare pentru pozițiile tradiționale ori pentru elitele politice, acestea nu trebuie ascunse. Secretele sunt o amenințare pentru cunoașterea onestă. Afilierea la o comunitate implică faptul că cercetătorul acceptă să fie vulnerabil la provocări, la critică sau respingere. Alții pot veni - și o vor face probabil - să spună că anumite concluzii sunt incomplete, insuficiente sau greșite. Critica, însă, nu este un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și a tipurilor de rezultate la care se ajunge. Există însă o gamă foarte largă de subiecte notabile în această disciplină. Nu am discutat deloc, de exemplu, despre problemele legate de războaie și pace la nivel internațional, despre alianțele și afilierile transnaționale, despre organizațiile guvernamentale subși supranaționale, despre revoltele și rebeliunile cetățenilor. Științele politice au o arie largă de studiu, abordând subiecte cu semnificație empirică referitoare la modul cum trăiesc oamenii în societate, cu semnificație normativă în ceea ce privește calitatea vieții în comunitățile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
viziunea metodologică și concepția teoretică a Școlii. În Încercarea de a descrie și explica cât mai adecvat conduitele și atitudinile sexuale, au fost supuse unei atenții speciale șase variabile de statut: vârsta, sexul (genul), statutul marital, educația, etnia/rasa și afilierea religioasă. Este de subliniat Însă cu tărie că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În parc, la manifestări sociale variate, și În multe alte diverse Împrejurări. Capacitatea de a Împărtăși valori și interese comune permite unei comunități să dezvolte atașamente puternice și un nivel ridicat de Încredere Între indivizi. Rețelele sociale realizează o puternică afiliere comunitară ce creează un sentiment de securitate, de apartenență care reafirmă existența noastră ca ființe sociale. Ele generează sentimentul responsabilității pentru Întregul grup, fapt ce depășește interesul individual. De asemenea, rețelele sociale puternice duc la Înțelegerea sinelui comunitar și contribuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au rețele sociale puternice. Comunităților cărora le lipsesc rețelele sociale robuste sau mijloacele pentru a folosi rețelele existente sunt dezavantajate când se confruntă cu condiții externe ce necesită acțiunea comunității sau Înnoirea ei. Comunitățile presupun nenumărate conexiuni, interrelații, rețele de afiliere și rețele de colaborare, care implică indivizi aflați În poziții și roluri sociale diferite, având culturi variate și făcând parte din grupuri diverse. Aceste relații formează infrastructura comunității. Conexiuni de acest fel există deja, la un anumit nivel, În orice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
economicos, sobru practicat de P. nu se înscrie pe linia literaturii feminine și cu atât mai puțin feministe. Textul este aproape naturalist în notație, cu o matură stăpânire a monologului interior și a fluxului psihic. Dacă există o posibilitate de afiliere a acestei rețete la proza contemporană, atunci este vorba de scrisul Gabrielei Adameșteanu (printr-o fericită întâmplare, redactorul cărții). Decesul unui pensionar oarecare - un banal Alexandru Ionescu - și circumstanțele rituale ale unei înmormântări de provincie îi prilejuiesc autoarei o incursiune
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
este de departe sursa cea mai la îndemână pentru construcția identității individuale într-un context structural bulversant. Într-un interval de 15 ani după 1990, atât în mediul urban, cât și în cel rural, aproape toți și-au asumat o afiliere religioasă și au crescut spectaculos comportamentele de tip religios în spațiul public sau privat. Orășenii sunt totuși mai puțin religioși decât ruralii. M. Voicu, analizând „valorile și comportamentele religioase în spațiul urban românesc”, este tranșantă atunci când spune că „tranziția a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Inocenții (1987), carte de povestiri, echivalează cu al doilea debut și este scrierea cea mai valoroasă a lui M., vădind, în absența oricărui conformism, structura sufletească autentică a scriitorului și modalitatea proprie, nu lipsită de originalitate, a abordării, marcată de afilierea la o anumită tradiție (nord-) ardeleană. Povestirile amintesc de proza lui Pavel Dan și de memorialistica lui Ion Vlasiu, iar afinitățile țin nu numai de determinarea strict geografică, de similitudinea materialului de viață (universul rural al câmpiei transilvane în perioada
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
este privită în majoritatea situațiilor ca un lucru bun și necesar, subliniindu-se ideea că țara noastră, în postura unui stat mic, are nevoie de un ocrotitor. De altfel, persoanele mai în vârstă văd în acest deziderat național necesitatea de afiliere la un organism mai mare și mai puternic: „Trebuie să fim sub o putere ca să fim liniștiți, că dacă suntem singuri, izolați îndată se aude că vin peste noi...” (bărbat, 76 de ani, pensionar). „Potrivit modelului «o turmă și un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alt punct de vedere, liderii locali nu beneficiază de încredere generalizată, ceea ce creează o stare de suspiciune și, în plus, lasă populația fără modele exemplare. Elita locală nu poate mobiliza resurse importante ale comunității tocmai pentru că nu reușește să depășescă afilierile și simpatiile politice pentru a iniția proiecte ce vizează întreaga comunitate. Principala problemă a comunității pare a fi absența unui mediu social dinamic. Nivelul contactelor sociale este extrem de redus, ceea ce conduce la dificultăți de relaționare, de asociere, de inițiere de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
punct cel puțin, autorul pare decis să ducă o cursă pe cont propriu. Aceasta nu este o obiecție la capitolul erudiție, „în genul tinerilor” sau al „specialiștilor”. Mai curând este o observație la capitolul înrudiri. Pentru un cititor lipsit de afiliere eclezială, pledoaria finală a lui H.-R. Patapievici nu pare a fi formulată în interiorul unei tradiții articulate vizibil, cu referințe istorice accesibile. Nu știm dacă soluția religioasă propusă, în termeni creștini, rimează cu marile voci critice ale tradiției Bisericii apostolice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
laică sub umbrela unei reviste de atitudine creștină au eșuat. Există prea puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri pe care inteligența creștină să le interpreteze într-o genuină căutare a adevărului. Rare sunt ocaziile în care universitari cu asumată afiliere eclezială dezbat cu aplomb doctrine economice, idei politice, teme filozofice, ipoteze istoriografice, curente artistice. Lipsesc: instituția seminariilor socratice, pledoaria sistematică pentru o elită reprezentativă, proiectele federatoare capabile să întărească conversația dintre rațiune și credință. Întâlnești puține colocvii cu semnificative contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putut produce acest echivoc și menționez aici că nu am avut în vedere o „teorie a conspirației” prin care „industria Holocaustului” s-ar ocupa de cazul Eliade pentru a obține „compensații” bănești; totuși, cred că, în ciuda marii diversități de opinii, afilieri instituționale, competențe, caractere, mulți autori de origine evreiască - în mod absolut firesc! - se ocupă de „cazul Eliade”, chiar și atunci când nu sunt specialiști, iar uneori între luările lor de poziție pare să existe o coordonare. Așadar: dacă nu cred în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace câteva reorganizări, resimțite și În denumirea acesteia: S.S.R. (Societatea Scriitorilor Români) până În ianuarie 1948, apoi S.S.D.R. (Societatea Scriitorilor din România) la propunerea lui Zaharia Stancu, schimbare justificată prin afilierea scriitorilor de alte naționalități. De prin ianuarie 1949 citim În presa vremii alte inițiale care vizează același organism: S.S. din R.P.R.. Astfel, dintr-o notă din Contemporanul 18 aflăm despre „noua organizare a S.S. din R.P.R;”: „În prima jumătate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
București în 1970. A lucrat ca arheolog la Institutul de Arheologie și apoi la Muzeul Național de Istorie și Arheologie al municipiului București. După 1989, a fondat Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și a avut un destin controversat, îndeosebi datorită afilierii politice la Partidul România Mare. A fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și vicepreședinte al Camerei Deputaților. Este doctor în istorie din 1998, autor a 13 volume și coautor al altor 74. Nicolae Cobîlaștc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
integrativă a proceselor psihologice de adaptare 110 1. Alte mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mod evident de aceea propusă de Vaillant apare în DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), unde sunt descrise următoarele șapte niveluri ale funcționării defensive: 1) Nivelul adaptativ ridicat. Opt apărări date ca exemplu - anticiparea, capacitatea de a recurge la celălalt (afiliere), altruismul, umorul, autoafirmarea, autoobservarea, sublimarea și reprimarea - permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o percepție conștientă a sentimentelor, a ideilor și a consecințelor lor și asigură cel mai bun echilibru posibil între diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de suplinire și compensare atunci când eul este debordat temporar de angoasă. Dar, ca în cazul tuturor celorlalte apărări, utilizarea exclusivă, excesivă transformă încercarea de ajustare într-o conduită patologică pentru subiectul care devine sclavul ei, precum și pentru anturajul acestuia. Afilieretc " Afiliere" Definițietc "Definiție" Afilierea este solicitarea ajutorului și susținerii celuilalt atunci când subiectul trece printr-o situație generatoare de angoasă. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În afilierea-apărare, prezența celuilalt este căutată doar pentru susținerea pe care o implică. În acest context apare pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
compensare atunci când eul este debordat temporar de angoasă. Dar, ca în cazul tuturor celorlalte apărări, utilizarea exclusivă, excesivă transformă încercarea de ajustare într-o conduită patologică pentru subiectul care devine sclavul ei, precum și pentru anturajul acestuia. Afilieretc " Afiliere" Definițietc "Definiție" Afilierea este solicitarea ajutorului și susținerii celuilalt atunci când subiectul trece printr-o situație generatoare de angoasă. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În afilierea-apărare, prezența celuilalt este căutată doar pentru susținerea pe care o implică. În acest context apare pericolul unei confuzii: punerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
susținerii celuilalt atunci când subiectul trece printr-o situație generatoare de angoasă. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În afilierea-apărare, prezența celuilalt este căutată doar pentru susținerea pe care o implică. În acest context apare pericolul unei confuzii: punerea semnului de echivalență între afiliere și sociabilitate, care nu are nimic de-a face cu apărarea, de vreme ce nu este legată de vreun conflict. Regăsim aici, într-o anumită măsură, o distincție similară aceleia făcute de Brusset (1988), care comentează sensul expresiei anaclitice: „Sensul expresiei «a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de care el este exagerat de dependent - caracterizează personalitățile isterice. Dar nici în acest caz nu avem de-a face cu o apărare, ci cu o atitudine constantă. Vom face în cele ce urmează unele precizări cu privire la consecințele benefice ale afilierii și la principalele sale modalități de realizare. Dacă afilierea reprezintă împărtășirea lumii cognitive și afective (Moser, 1994), susținerea socială care o face posibilă cuprinde trei componente: - rețeaua socială (numărul de prieteni și de relații cu alte persoane); - sprijinul primit (comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
isterice. Dar nici în acest caz nu avem de-a face cu o apărare, ci cu o atitudine constantă. Vom face în cele ce urmează unele precizări cu privire la consecințele benefice ale afilierii și la principalele sale modalități de realizare. Dacă afilierea reprezintă împărtășirea lumii cognitive și afective (Moser, 1994), susținerea socială care o face posibilă cuprinde trei componente: - rețeaua socială (numărul de prieteni și de relații cu alte persoane); - sprijinul primit (comportamente efective de susținere); - sprijinul perceput (disponibilitate, satisfacție). Tot în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
susținerea socială și rata de supraviețuire la adulți, demonstrează, pe un eșantion reprezentativ de 7.000 de persoane, că legăturile sociale au un efect protector asupra stării de sănătate, de vreme ce, la o susținere socială scăzută, riscul mortalității crește. Istorictc "Istoric" Afilierea se numără probabil printre cele mai spontane și mai frecvent utilizate moduri de apărare. Dintotdeauna, persoanele aflate în dificultate se întorc spre celălalt, căruia îi împărtășesc problemele, asigurându-și astfel o consolare. Freud nu a inclus afilierea printre mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
crește. Istorictc "Istoric" Afilierea se numără probabil printre cele mai spontane și mai frecvent utilizate moduri de apărare. Dintotdeauna, persoanele aflate în dificultate se întorc spre celălalt, căruia îi împărtășesc problemele, asigurându-și astfel o consolare. Freud nu a inclus afilierea printre mecanismele de apărare pe care le-a studiat. Deși menționează (destul de rar, de altfel) sentimentele sociale, el le interpretează fie ca formații reacționale utilizate împotriva pulsiunilor înnăscute de distrugere, fie ca sublimare a tendințelor homosexuale și estimează că un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]