2,420 matches
-
cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
se ridică abrupt spre „Muntele Sfânt” cu mânăstirea Andechs. Afluxul principal este râul Amper, până acolo numit Ammer, cu 16,6 m³/s apă, care drenează o suprafață de 718,7 km², întinându-se până în Alpii Calcaroși precum mai mulți afluenți mici (Dießener Mühlbach, Fahrmannsbach, Fischbach, Kienbach, Kittenbach, Kreutbach, Mühlbach). Singurul efluent cu 21,1 m³/s este aceiași Ammer, de acum purtând numele Amper până în revărsarea în Isar. Bazinul hidrografic are o dimensiune 993,02 km². Apa are o adâncime
Ammersee () [Corola-website/Science/337681_a_339010]
-
Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluența văilor Coșuștei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta și afluenții săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviței și Bălții. Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricții importante. Se recomandă adâncimea minimă de fundare de 70-90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontată
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
din județul Brașov face parte de asemenea din Muntenia. Cele mai importante orașe în această regiune sunt București, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești, Slatina, Slobozia și Târgoviște. Principalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret. Muntenia era denumirea care apare pentru prima dată în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești, probabil pentru
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație. Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și izvoare.Acesta se afla la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest. Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
coastă ajungând la sfârșitul lunii la stația Yaounde. La 9 decembrie a plecat din nou, a traversat Sanaga ajungând la triburile de la granița de sud a provinciei Adamawa. De aici sa întors spre vest, a descoperit Mbam, cel mai important afluent al fluviului Sanaga, și a ajuns la Malimba. După o luptă de patru luni împotriva populației de locale din zona de coastă, Morgen a plecat la 2 iunie 1890 într-o a doua expediție în interiorul provinciei Adamawa. Aproape de Ndumba a
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
posibilitate o reprezintă participarea mai activă a orașului în cadrul Euroregiunii "Siret-Prut-Nistru" și aplicarea la programul "Bună Vecinătate" cu partenerii din România. Orașul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului. Locația geografică a orașului este: 47°5′N 28°11′E. Orașul se află într-o zonă pitoreasca din Codrii Moldovei în partea de vest a Republicii Moldova, la 70 km de la capitala și 12 km de la frontiera cu România
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
reședința) și Lutu Roșu. Comuna se află în zona de munte din partea central-nordică a județului, nordul ei aflându-se în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de . Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bertea
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
cercetate de dânsul pentru a scrie aceasta. El a menționat scrierile lui Pesti Frigyes, în care se află date referitoare la comuna Borlova, citând : « comuna își derivă numele de la râul Borlova, al cărui izvor purcede din Muntele Mic - având ca afluenți râul Borlovița, care își are obârșia de sub poiana Orlii, apoi râulețe mai mici ș.a.m.d., până ce susnumitul râu se revarsă în apa Săbeș ». Situat la capăt de linie pe distanța Caransebeș-Borlova și la 15 kilometri de telescaunul care duce
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
Răutul este un râu în partea centrală a Republicii Moldova. Este cel mai mare afluent al Nistrului și, totodată, cel mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
cele mai multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de râuri cu lungimea de 10-20 km, 6 râuri cu lungimea de 31-40 km, 3 râuri cu lungimea de 41-50 km, 5 râuri cu lungimea de 51-100 km, Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) Râul primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic. În istoriografie, numele acestui râu este atestat
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
km, 5 râuri cu lungimea de 51-100 km, Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) Râul primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic. În istoriografie, numele acestui râu este atestat în Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche și într-un fragment adițional al lui Misail Călugărul prin care se menționează că în anul 1475, pe când Ștefan cel Mare se
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
În cursul mediu albia este lată (1,0-1,3 km), predominant înmlăștinită, acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă de la 2-5 zile până la 3-4 săptămâni. În aval de or. Orhei lunca
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
și cultural al județului. Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți. Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Kent-ului, râul Medway, se ridică aproape de East Grinstead în Sussex și curge spre est la Maidstone. Aici se întoarce spre nord și face pauze prin North Downs , la Rochester, apoi se alătură gurii de vărsare a râului Tamisa că afluentul său final să fie în apropierea Sheerness-ului. Medway are aproximativ 112 km lungime. [29] [30]Fluviul este îngust în blocarea Allington, dar mai înainte, navele care transportau marfă au ajuns până în amonte. [29] Medway a "capturat" apele altor râuri, cum
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
(numit uneori în mod incorect ăț) este un curs de apă, afluent al râului Dâmbovița. Râul Ilfov izorăște din zona comunei Șotânga - județul Dâmbovița, din Dealul La Cruce (alt. 509 m). Traversează teritoriul satului Teiș, situat în sudul comunei, după care intră în Câmpia Înaltă a Târgoviștei. La sud de orașul Târgoviște
Râul Ilfov () [Corola-website/Science/306527_a_307856]
-
în sudul comunei, după care intră în Câmpia Înaltă a Târgoviștei. La sud de orașul Târgoviște au fost executate pe Ilfov lacurile de acumulare de la Ilfoveni și Brăteștii de Jos. Ilfovul are o lungime totală de 96 de km, fiind afluent al râului Dâmbovița. Din lungimea totală, 80 de km sunt situați pe teritoriul județului Dâmbovița.
Râul Ilfov () [Corola-website/Science/306527_a_307856]
-
ZMBM include un teritoriu având o suprafață de (22 % din suprafața județului Maramureș), pe care se regăsesc formele de relief specifice județului (zonă montană a Munților Gutâi, zona depresionară și colinară Baia Mare), rețeaua hidrografică fiind formată din râul Someș și afluenții acestuia (râul Lăpuș, râul Săsar). Zona metropolitană Baia Mare funcționează sub forma unei asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), formată din 19 localități, rolul de centru polarizator revenind municipiului Baia Mare. Populația zonei metropolitane depășește 245.171 locuitori, din care majoritatea sunt băimăreni
Zona Metropolitană Baia Mare () [Corola-website/Science/327390_a_328719]
-
află Câmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române. Câmpia Olteniei este alcătuită de Câmpiile Blahniței și Băileștilor (la vest de Jiu) și Romanaților (la est de Jiu). Cele mai importante râuri sunt: Olt (împreună cu afluenții Lotru și Olteț) , Jiu (împreună cu afluenții Tismana, Motru, Amaradia și Gilort), Desnățui, Drincea și Cerna. Clima Olteniei este temperat-continentală, dar cu influențe mediteraneene. Suprafața Olteniei este de 24.095 km². Cele mai importante orașe sunt: Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române. Câmpia Olteniei este alcătuită de Câmpiile Blahniței și Băileștilor (la vest de Jiu) și Romanaților (la est de Jiu). Cele mai importante râuri sunt: Olt (împreună cu afluenții Lotru și Olteț) , Jiu (împreună cu afluenții Tismana, Motru, Amaradia și Gilort), Desnățui, Drincea și Cerna. Clima Olteniei este temperat-continentală, dar cu influențe mediteraneene. Suprafața Olteniei este de 24.095 km². Cele mai importante orașe sunt: Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea. Teritoriul istoric al
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
este un curs de apă, afluent al râului Lotru la vest de localitatea Valea lui Stan. Are o lungime de 15 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 44 km. Acesta își are obârșia în Munții Lotrului și se spune că este frate cu Râul
Râul Vasilatu () [Corola-website/Science/312882_a_314211]
-
a zeiței Ganga. Fluviul a fost, de asemenea, important din punctul de vedere istoric: multe din fostele capitale provinciale sau imperiale (cum ar fi Patliputra, Kannauj, Kara, Allahabad, Murshidabad, Baharampur și Calcutta) s-au situat pe malurile sale. le și afluenții săi formează un bazin hidrografic mare și fertil, cu o suprafață de aproximativ un milion de kilometri pătrați, care întreține una din cele mai mari densități umane din lume. Adâncimea medie a râului este de 16 m, iar adâncimea maximă
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]