574 matches
-
Eliberare Toleranță mutuală Contra-putere Separare Neîncredere reciprocă Tabelul 7: Funcțiile jurnalismului 2 Primul caz (forum-agora) se aplică atunci când mass-media permite o dezbatere publică, adică o deliberare lărgită la nivelul tuturor cetățenilor. Legat de televiziune, autorul francez vorbește de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care cetățenii sunt invitați să-și susțină opiniile (micro-trotuar, sondaj, chat etc.) sau să fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Mareș. Notez Încă două autografe de pe cărțile ce le voi dona Bibliotecii moineștene: Dlui Cornel Galben vă ofer această fereastră prin care se vede sacul cu bani (mereu gol) 27 IX 1991 E. Drehuță (volumul Administrarea veniturilor bugetului public, Editura Agora, Bacău, 1991) și Dlui Cornel Galben cu statornică stimă 3. III 1994. E. Drehuță (Trezoreria finanțelor publice, idem, 1994). 2 iulie 2012 Căldura și vizionarea finalei Campionatului European de Fotbal mi-au dat peste cap programul de somn, așa că azi
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
la rugăciune și apoi la somn. Până una-alta, să mai notez câteva autografe de pe cărțile de care mă despart: Dlui Cornel Galben Pentru uz personal intens 22 III 1996 E. Drehuță (Profesiile libere. Autorizare, contabilitate și obligații fiscale, Editura Agora, Bacău, 1996); Domnului Cornel Galben, această carte și toată considerația autoarei. Simona Lazăr februarie 1997 (Somnul grifonului, Editura Deșteptarea, Bacău, 1996); Talentatului poet, rafinatului ziarist, prietenului meu Cornel Galben, acest rezumat din Viorel Savin. Autorul. 18 aprilie 1994, Bacău. (Lamentația
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p. 1. 2 În toate lucrările de referință în domeniul Internetului, Internetul se ortografiază cu majuscula, "cu I mare", după cum atenționează Andrew S. Tanenbaum, în Rețele de calculatoare, Editura Computer Press Agora, Tg. Mureș, 1998, p. 15, întrucat "Internetul colecția de rețele interconectate, numită inter-rețea sau internet reprezintă un internet mondial, specific, care este utilizat pe larg pentru a conecta universități, birouri guvernamentale, firme și, în ultima vreme, persoane particulare". Diferența dintre
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
vedetelor, viața de familie, sănătate, hobbyuri etc. („De 3 ori femeie”, „Teo Show”, „Lori”, „Trenul vieții”, „Oamenii vorbesc” etc.). Talk-show-ul politic a devenit în epoca postmodernă unul dintre cele mai importante spații destinate dezbaterilor democratice. Talk-show-ul propune un simulacru de agora, în care se discută probleme politice grave, urgente, văzute însă prin prisma potențialului lor de spectacol. Televiziunea ne prezintă nu dezbaterea politică ș...ț ci spectacolul ei. ș...ț Ea pretinde că „deschide ochii” conștiinței colective și că denunță scandalurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
și "ceva despre univers". Și atunci dacă aleg femeia frumoasă, știu că acolo îl pot avea și pe acel filosof, care, dacă mi-ar povesti despre "ideea de femeie" și nu despre "femeie", l-aș abandona pentru a căuta în agora femeia care nu sunt sigur dacă ar fi, în acele clipe, interesată de "ideea de filosof" sau de "filosof". Starea de spirit este una permanentă, funcționează și în absența celui ce ți-o provoacă, în timp ce "starea de femeie" este întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
regimului, merg la cumpărături, se plimbă etc.), oamenii din piață nu comunică între ei decât întâmplător. și, în nici un caz, nu comunică în grupuri mai mari de două sau trei, patru persoane. Dacă luăm sintagma „piață publică“ în sensul de agora, de loc de dezbatere, iarăși este altceva decât Facebook. Pentru că Facebook NU e un loc în care oamenii se strâng ca să dezbată ceva, sau, în orice caz, nu acesta este scopul său prim. Gândiți-vă, în schimb, la atmosfera din
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
flancată în acest caz tocmai de senzualitate și eros. Șeherezada iubește un calif cam nevrotic și obstinat, pentru că iubește viața. Și doar viața o face să știe cum să păcălească moartea, prin amânare. Ea inventează poveștile (sau le culege din agora, prelucrându-le și adaptându-leă cu gingășie și măiestrie de dantelăreasă și bijutier: poveștile nu pot fi rostite oricum, ci printr-un ritual stabil. Pățaniile pornesc din viața de zi cu zi, dar elucubrează adesea, rătăcesc, umblă prin labirinturi. Șeherezada știe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
politică, nu unui public conservator, care nu a fost interesat de evoluția digitală. Recomandări privind integrarea mediului online în activitatea politică Ultimele capitole tratează blogosfera politică românească. Adică încearcă o cronologie a apariției politicianului online. Nimic despre rolul Internetului ca agora în luarea de decizii sau în consolidarea unei politici publice, nimic despre comunitățile online dedicate politicii (practicii și studiului eiă, nimic despre guerrilla digitală încercată de PSD la alegerile din 2004 sau la referendum, foarte puțin despre campaniile online ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
oricare de cărți. Ceva le lipsește: nu știu ce, probabil o aromă, un aer tămâios și tare de vin-marmeladă. Sau le lipsesc, poate, făpturile care odinioară cozereau (comiteau causerie, adicăă în acele încăperi îmbâcsite care însă prin străluminare intelectuală, deveneau brusc o agora cu retori și miniânțelepți de ocazie. Tânjesc după anticariatele mirosind a ceară și petrol, de odinioară, și fantasmez după tarabe cu buchiniști (fie chiar nevorbitori de francezăă, care să mă îmbie la citit (tachinându-măă pe malul Someșului. Că nu există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
limbă de lemn a interviurilor, pe care o folosesc, e adevărat, doar unii dintre autorii de interviuri și doar unii dintre intervievați, dar care este totuși încă surprinzător de activă... în lemnoșenia ei. Într-o carte recent apărută, Dialoguri în Agora (Ardealul, col. „Dialog“,Târgu Mureș, 2006), Eugeniu Nistor îl întreabă convențional-poetic pe Radu Cârneci: „Stimate Radu Cârneci, cu ce sentimente poposiți în orașul în care a studiat Avram Iancu și prin care vizionarul Eminescu a trecut în pelerinajul lui către
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
CAlAraS ´ i Unii critici literari își publică recenziile în reviste și apoi le adună în cărți. Ilie-Ștefan Rădulescu și-a adunat și el recenziile într-o carte (De la teatru la istorie literară și lingvistică sau Pasiunile unui profesor de provincie, Agora, Călărași, 2002), dar nu după ce le-a publicat în reviste, ci după ce le-a citit în holul primăriei din Călărași sau în incintele altor instituții... Cititorii ar putea crede că este vorba de un excentric care, neavând acces la reviste
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un giulgiu întins peste o oglindă. Că, de-ar deschideo, de cealaltă parte, ar găsi, la fel de disperați și nădăjduitori, pe alții aidoma lor. 12 Speranța de mîntuire e alibiul propriei mele căderi. Asta caută oricine: ascet sau narcoman, iubitor de agora sau sihastru. Speriat de imensul ochi reptilian pe care-l intuiește alături, fiecare se grăbește să se justifice, să se supună. Dar cînd ți-a apărut în față ocupînd cerul n-ai unde te ascunde. Îți ridici mîinile și lipindu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
e decît consecința logică. Bossuet pretindea că omul a devenit păcătos căutîndu-se pe sine și a devenit nefericit găsindu-se. Prefer să-Î cred pe Socrate. Dealtfel, filosoful desculț din Atena era el Însuși un sfinx uman care se plimba prin agora și punea Întrebări. Procesul și condamnarea lui la moarte sînt o dovadă de lașitate din partea Atenei care, nemaiîndurînd aceste Întrebări și neavînd Îndrăzneala să răspundă pînă la capăt, a pus la cale o crimă. Dar niciodată crimele n-au putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Să vorbim și limbi moderne, Iași, Ed. Agora, 1993; -Trepte ale devenirii umane eseuri, Iași, Ed. Agora, 1996; -Culegătorul de zări poeme, Iași, Ed. Agora, 1997; -Un mire în flăcări poeme, Timișoara, Ed. Marineasa, 1999; -Spre mai multă luminăeseuri, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Să vorbim și limbi moderne, Iași, Ed. Agora, 1993; -Trepte ale devenirii umane eseuri, Iași, Ed. Agora, 1996; -Culegătorul de zări poeme, Iași, Ed. Agora, 1997; -Un mire în flăcări poeme, Timișoara, Ed. Marineasa, 1999; -Spre mai multă luminăeseuri, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Să vorbim și limbi moderne, Iași, Ed. Agora, 1993; -Trepte ale devenirii umane eseuri, Iași, Ed. Agora, 1996; -Culegătorul de zări poeme, Iași, Ed. Agora, 1997; -Un mire în flăcări poeme, Timișoara, Ed. Marineasa, 1999; -Spre mai multă luminăeseuri, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2011-poezii, ediția I; Mari
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
se-mbete, să se facă „cui“... Era ziua liberă, după vreo oră de la deșteptare - dar mi se pare puțin exagerat să spun că mă duceam să „mă fac cui“, când eu de fapt mă duceam să schimb o vorbă în agora, să cunosc figuri noi, care nu se știe dacă și când își vor găsi locul printre notele mele, și în timpul ăsta delicios, o oră sau mai mult, chiar nu beam decât strictul necesar ca să mă facă volubil. (Elise Lewine, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
bazilicii "Sfîntul Ioan" și pentru catedrala "Sfînta Sofia". Restul au făcut ploile, bălăriile, pirații și turcii. Stă să plouă și ne grăbim. Facem fotografii, sub cer vânăt, între coloanele albe, care nu mai sprijină nimic la bazilica "Sfîntul Ioan", în agora, unde se țineau și tîr-gurile de sclavi, la "Odeon", unde aveau loc reuniunile senatului (dar și reprezentații teatrale), lângă ruinele din sanctuarul închinat lui Cezar (deci, cu Cezar a început nebunia de a-i concura pe zei, nu cu Nero
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
roților de tren își derula filmul celor 12 ani. Această curioasă stare am avut-o și eu după prima arestare și eliberare tot din Aiud. Savele, iată poezia acelei eliberări din Aiud și apărută în volumul Culegătorul de zări, (Ed. Agora, Iași-1997, Coleția “În duhul adevărului”, p. 48-50): “Eliberarea” - MOMENTE -1- În urmă, întuneric și scrâșnet de dinți- iadul ieșirii din minți; în față visuri cuminți - speranțele mele fierbinți; în suflet, cerul cu sfinți și rugăciunile pentru părinți, pentru frați, și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-ntr-un poem de Radu Gyr, depunem flori în cimitir celor căzuți în ideal. Și iarăși vom pleca pe mări, cum am pornit la început, cu-aceeași foame de-absolut și însetați de-aceleași zări. (Vol. Culegătorul de zări, Ed. Agora, Iași, 1997, Col. În Duhul Adevărului) Cei care treceți prin Aiudul Golgotei românești întru apropierea de Hristos, nu ocoliți “Monumentul Crucilor Înfrățite” de la “Râpa Robilor”, stați de vorbă cu luminatul și luminătorul părinte duhovnic Teodor, el însuș i martir al
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vesel, ca Într-o discotecă, de parcă ar fi salutat succesul unor maratoniști care izbuteau să treacă linia de sosire cu un ultim efort. Spre deosebire de tăcerea ostilă și Îmbufnată de pe drum, În piață mulțimea izbucnise gureșă. Oamenii redescopereau plăcerea dezbaterii În agora, unde, se știe, se formulau cele mai pertinente opinii și se polemiza cu eleganță. — Este din cauza Încălzirii globale, clama un tip În costum și cu diplomat, posesor al unei bărbi bogate, filozofice, deasupra căreia trona, În compensație, o chelie ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
BACĂU 61. HORTIPROD - S.A. ORBENI 62. INTENSIV - S.A. BEREȘTI 63. MULTIPROD - S.A. SASCUT 64. POMICOLA - S.A. LICHITISENI 65. PROTOBAC - S.A. BACĂU 66. SELBAC - S.A. BACĂU 67. SERON - S.A. ONEȘTI 68. SUINPROD - S.A. BACĂU 69. AGROIND VULTURENI - S.A. Județul Bihor 70. AGORA - S.A. ORADEA 71. AGROINDUSTRIALA CAUACEU - S.A. 72. AGROINDUSTRIALA CIGHID - S.A. 73. AGROINDUSTRIALA CRIȘANA TINCA - S.A. 74. AGROINDUSTRIALA INAND - S.A. 75. AGROPROD VÂNĂTORI - S.A. 76. AVÂNTUL - S.A. ORADEA 77. BIZOOFRUCT BIHARIA - S.A. 78. DEALUL NOU SĂCUENI - S.A. 79. GOLDFRUCT - S.A. URVIND
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
BACĂU 61. HORTIPROD - S.A. ORBENI 62. INTENSIV - S.A. BEREȘTI 63. MULTIPROD - S.A. SASCUT 64. POMICOLA - S.A. LICHITISENI 65. PROTOBAC - S.A. BACĂU 66. SELBAC - S.A. BACĂU 67. SERON - S.A. ONEȘTI 68. SUINPROD - S.A. BACĂU 69. AGROIND VULTURENI - S.A. Județul Bihor 70. AGORA - S.A. ORADEA 71. AGROINDUSTRIALA CAUACEU - S.A. 72. AGROINDUSTRIALA CIGHID - S.A. 73. AGROINDUSTRIALA CRIȘANA TINCA - S.A. 74. AGROINDUSTRIALA INAND - S.A. 75. AGROPROD VÂNĂTORI - S.A. 76. AVÂNTUL - S.A. ORADEA 77. BIZOOFRUCT BIHARIA - S.A. 78. DEALUL NOU SĂCUENI - S.A. 79. GOLDFRUCT - S.A. URVIND
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
elementele de noutate, asupra cărora o proporție semnificativă din populație își exprima adeziunea, au efecte diferite asupra generațiilor, genurilor și claselor sociale. Celelalte componente structurale, respectiv ubicuitatea și manifestarea modei semnifică faptul că moda devine publică, cunoscută, etalată (idem, 57). Agora, curțile nobiliare, teatrul, carnavalele au reprezentat, de-a lungul timpului, sferele sociale de ostentație ale modei vestimentare (ibidem). Astăzi, prevalența acesteia pe agenda media sau în economia de piață ilustrează ubicuitatea fenomenelor de modă. Alte definiții au fost formulate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]