KorAP: Find »[drukola/base=agregat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...41 >

1,004 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

consumuri și validarea rezultatelor respective prin agregatul de venituri. Deși procedura pare mai greoaie decât cea bazată pe venituri, avem argumente serioase în favoarea acestei opțiuni: Bunăstarea materială înseamnă, în fond, capacitatea de a consuma. Din acest punct de vedere, folosirea agregatului de consum este un indicator mai valid decât suma veniturilor pentru nivelul de trai. Folosirea agregatului de venituri este recomandată cu precădere pentru societățile dezvoltate, în care familiile achiziționează de pe piață bunurile și serviciile pe care le consumă. În societățile

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
bazată pe venituri, avem argumente serioase în favoarea acestei opțiuni: Bunăstarea materială înseamnă, în fond, capacitatea de a consuma. Din acest punct de vedere, folosirea agregatului de consum este un indicator mai valid decât suma veniturilor pentru nivelul de trai. Folosirea agregatului de venituri este recomandată cu precădere pentru societățile dezvoltate, în care familiile achiziționează de pe piață bunurile și serviciile pe care le consumă. În societățile mai puțin dezvoltate, o bună parte din ceea ce se consumă provine fie din producția proprie, fie

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
este voluminos, iar culegerea datelor se face anevoios, sporind numărul refuzurilor și frecvența erorilor de culegere a datelor. Observăm că avantajele și dezavantajele celor două metode depind mai ales de contextul socioeconomic. Nu este de mirare că Uniunea Europeană folosește un agregat monetar al bunăstării (Atkinson et al., 2002), în timp ce Banca Mondială recomandă țărilor în curs de dezvoltare utilizarea măsurii consumului (The World Bank Poverty and Human Resources Development Research Group, 1998), ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Deaton</Author><Year>1998

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în sărăcie severă vom utiliza pragul de 50% din mediană, iar pentru identificarea celor aflate în sărăcie simplă - 60%. Cele două praguri ale sărăciei Literatura și experiența metodologică privind măsurarea bunăstării și construcția ratelor sărăciei nu este unanimă în ceea ce privește construcția agregatului de consum. Principala diferență privește includerea valorii de întrebuințare a locuințelor, ca și pe cea a bunurilor de folosință îndelungată în agregatul de consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii pentru bunurile deținute în gospodărie, inclusiv a locuințelor aflate în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
ale sărăciei Literatura și experiența metodologică privind măsurarea bunăstării și construcția ratelor sărăciei nu este unanimă în ceea ce privește construcția agregatului de consum. Principala diferență privește includerea valorii de întrebuințare a locuințelor, ca și pe cea a bunurilor de folosință îndelungată în agregatul de consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii pentru bunurile deținute în gospodărie, inclusiv a locuințelor aflate în folosință, ca și expresie a valorii de întrebuințare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în cazul chiriașilor, plățile efectuate de aceștia intră

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii pentru bunurile deținute în gospodărie, inclusiv a locuințelor aflate în folosință, ca și expresie a valorii de întrebuințare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în cazul chiriașilor, plățile efectuate de aceștia intră în agregatul de consum, ceea ce le crește măsura bunăstării, în timp ce proprietarii de locuințe, care sunt în mod evident avantajați față de neproprietari, par a fi mai săraci tocmai pentru că nu plătesc nimic pentru ceea ce dețin! Același argument funcționează și pentru bunurile de folosință

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
par a fi mai săraci tocmai pentru că nu plătesc nimic pentru ceea ce dețin! Același argument funcționează și pentru bunurile de folosință îndelungată - mașini de spălat, automobile etc. În schimb, sumele cheltuite pentru achiziționarea acestor bunuri nu se mai includ în agregatul de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai includ în agregatul de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei argumentează că bunurile de folosință îndelungată din România sunt de multe ori foarte vechi și cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea sărăciei deoarece deținerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În plus

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai ales politice prin care a fost stabilită actuala structură a proprietății imobiliare din România. Evident că este greu de făcut o alegere între cele două opțiuni, mai ales că, precum se va vedea, cele două soluții de calcul al agregatului de consum nu dau întotdeauna rezultate identice când sunt identificate gospodăriile sărace. Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu în paralel cu ambele abordări. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opțiuni metodologice și va

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
sunt identificate gospodăriile sărace. Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu în paralel cu ambele abordări. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opțiuni metodologice și va permite susținerea unor decizii pentru studii similare viitoare. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile și cheltuielile de întreținere a locuinței, exclusiv chiriile pentru luna de referință - februarie. Agregatul de consum cu bunuri și locuință cuprinde pe lângă consumurile din agregatul de consum simplu și valoarea de întrebuințare

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opțiuni metodologice și va permite susținerea unor decizii pentru studii similare viitoare. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile și cheltuielile de întreținere a locuinței, exclusiv chiriile pentru luna de referință - februarie. Agregatul de consum cu bunuri și locuință cuprinde pe lângă consumurile din agregatul de consum simplu și valoarea de întrebuințare a bunurilor durabile deținute de gospodărie și valoarea de utilizare a locuinței. Calculul valorii de întrebuințare a bunurilor de folosință îndelungată și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
susținerea unor decizii pentru studii similare viitoare. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile și cheltuielile de întreținere a locuinței, exclusiv chiriile pentru luna de referință - februarie. Agregatul de consum cu bunuri și locuință cuprinde pe lângă consumurile din agregatul de consum simplu și valoarea de întrebuințare a bunurilor durabile deținute de gospodărie și valoarea de utilizare a locuinței. Calculul valorii de întrebuințare a bunurilor de folosință îndelungată și a locuințelor Valoarea de utilizare a bunurilor a fost stabilită ca

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
calculul consumului cu bunuri și locuințe La fel, distribuțiile agregatelor de consum pe adult echivalent pe decilele corespunzătoare sunt similare. Tipuri de consum și bunăstare Fig. SEQ Figura \* ARABIC 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent Fig. SEQ Figura \* ARABIC 6. Consumul simplu, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului de consum cu bunuri și locuințe pe adult echivalent O simplă comparare a celor două grafice permite efectuarea câtorva

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de consum și bunăstare Fig. SEQ Figura \* ARABIC 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent Fig. SEQ Figura \* ARABIC 6. Consumul simplu, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului de consum cu bunuri și locuințe pe adult echivalent O simplă comparare a celor două grafice permite efectuarea câtorva constatări referitoare la validitatea celor două modalități de măsurare a bunăstării gospodăriilor: Agregatul de consum simplu nu are o relație monoton

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
simplu, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului de consum cu bunuri și locuințe pe adult echivalent O simplă comparare a celor două grafice permite efectuarea câtorva constatări referitoare la validitatea celor două modalități de măsurare a bunăstării gospodăriilor: Agregatul de consum simplu nu are o relație monoton crescătoare cu valoarea de întrebuințare a locuințelor; în schimb, celelalte tipuri de consumuri sunt prezise destul de bine de situarea pe această măsură a bunăstării. Mai mult, de la decila întâi până la penultima, valoarea

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
considerată cel mai sigur mod de tezaurizare, politicile constante de subvenționare a costurilor de întreținere a locuințelor, mai ales a celor de la bloc, care au permis marii majorități a proprietarilor să mențină costuri suportabile de întreținere a locuințelor. În schimb, agregatul de consum care include valoare bunurilor și pe cea a locuințelor are o corelație pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent. Deși agregatul include toate aceste tipuri de consumuri, relația cea mai clară dintre agregat

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
a proprietarilor să mențină costuri suportabile de întreținere a locuințelor. În schimb, agregatul de consum care include valoare bunurilor și pe cea a locuințelor are o corelație pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent. Deși agregatul include toate aceste tipuri de consumuri, relația cea mai clară dintre agregat și vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoțit la creșteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare, cele

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
agregatul de consum care include valoare bunurilor și pe cea a locuințelor are o corelație pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent. Deși agregatul include toate aceste tipuri de consumuri, relația cea mai clară dintre agregat și vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoțit la creșteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare, cele serviciilor și valorii locuințelor, creșterea valorii bunurilor din gospodărie este în relație

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent. Deși agregatul include toate aceste tipuri de consumuri, relația cea mai clară dintre agregat și vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoțit la creșteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare, cele serviciilor și valorii locuințelor, creșterea valorii bunurilor din gospodărie este în relație exponențială cu situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot trage mai multe concluzii - venit: „efectul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoțit la creșteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare, cele serviciilor și valorii locuințelor, creșterea valorii bunurilor din gospodărie este în relație exponențială cu situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot trage mai multe concluzii - venit: „efectul de venit” - există o tendință cu creștere exponențială de transformare a sporurilor de venit în bunuri de folosință îndelungată, față de creșterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare, a serviciilor

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de venit în bunuri de folosință îndelungată, față de creșterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare, a serviciilor sau investițiilor în locuință; valoarea bunurilor de folosință îndelungată dintr-o gospodărie este un bun indicator al bunăstării acesteia. Propunem introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile românești privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare, nealimentare și a celor pentru locuință. Acestea sunt toate în corelație pozitivă. Profunzimea sărăciei Calculat pentru săraci, indicele Gini ne oferă o măsură a gravității sărăciei. Cu cât

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

impune atunci când se Încearcă o paralelă economică Între multinaționale și țări este aceea de a folosi același instrument de măsură. PIB-ul unei țări și cifra de afaceri a unei Întreprinderi nu sunt compatibile. Primul este ceea ce se numește un „agregat economic” - el dă mărimea economică a unei țări. Dacă se Încearcă să se compare mărimea unei firme cu cea a economiei unei țări, va trebui să cunoaștem valoarea adăugată realizată de fiecare dintre ele. Cea produsă de Întreprindere este compusă

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Corola-publishinghouse/Science/394_a_765

grup de indici care au aceeași dată de referință și evidențiază separat fiecare din cele 23 de țări, 9 regiuni grupate geografic, 36 grupuri clasificate în funcție de ramurile industriale și șapte sectoare economice luate în considerare; Indicele mondial FT-Actuarial este un agregat al indicilor naționali și regionali, fiind reprezentat de 2.400 valori mobiliare individuale, în care se poate investi oriunde în lume (globaly investable): se calculează zilnic și separat în monedă locală, în dolari americani și în lire sterline, pentru a

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

și diacronie, mitul apare ca o ființă de limbaj situată între limbaj și vorbire: "Față de limbă de o parte și față de vorbire de cealaltă parte, poziția lui ar fi într-adevăr analogă aceleia a cristalului ca obiect intermediar între un agregat statistic de molecule și structura moleculară însăși". (18/1, p. 278) Claude Levi-Strauss leagă această structură în folii a mitului de procedeul repetării din literatura orală și îi limitează răspândirea, singularizând situarea mitului între limbaj și vorbire, între diacronie și

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

concret al unor contradicții disparate, în care concepția persană a luminii, coexistă cu senzualitatea și viața opulentă a sirienilor, cu hărnicia și curajul fenicienilor (...), cu caracterul abstract de gândire pură al religiei iudaice și cu neliniștea lăuntrică a Egiptului - un agregat de elemente ce așteptau să-și primească idealitatea pe care nu au putut-o găsi decât în individualitatea liberă. Grecii trebuie priviți ca poporul prin care aceste elemente au ajuns să se întrepătrundă, prin aceea că spiritul, adâncindu-se în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]