KorAP: Find »[drukola/base=agrochimic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...46 >

1,137 matches

Corola-website/Law/175492_a_176821

unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii); ● stabilirea tipului de îngrășământ de folosit, cantitatea, epocile și tehnicile de aplicare; ● inventarierea surselor de îngrășăminte existente și disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate. Planul de fertilizare trebuie alcătuit pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în acord cu cerințele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor industriale - IED 2010/75 și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole. Acțiunile necesare pentru elaborarea unui astfel plan de fertilizare sunt: Suprafața cu folosință agricolă a exploatației (fermei) se împarte în sectoare (parcele) identificabile, relativ omogene din punct de vedere agrochimic (sol, asolament, istoricul aplicării îngrășămintelor minerale și organice) pentru a se putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcelă; Pentru fiecare parcelă se realizează o dată la patru ani cartarea agrochimică prin care se determină conținutul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
omogene din punct de vedere agrochimic (sol, asolament, istoricul aplicării îngrășămintelor minerale și organice) pentru a se putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcelă; Pentru fiecare parcelă se realizează o dată la patru ani cartarea agrochimică prin care se determină conținutul de azot, fosfor și potasiu din sol accesibil culturilor vegetale, precum și alți parametri ai solului care influențează recomandările privind fertilizarea culturilor (humus, ph); Pe baza studiilor pedologice actualizate, se determină tipul sau tipurile de sol

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură privind lucrările solului, data însămânțării, metodele de aplicare a îngrășămintelor organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol. Standardele maxime privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol pot fi stabilite în două moduri: ● când planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiilor agrochimice ● când planurile de fertilizare se întocmesc pe bază de studii agrochimice. În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului agrochimic, au fost evaluate cantitățile de azot necesare realizării unei producții echivalente cu media la nivel

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol pot fi stabilite în două moduri: ● când planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiilor agrochimice ● când planurile de fertilizare se întocmesc pe bază de studii agrochimice. În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului agrochimic, au fost evaluate cantitățile de azot necesare realizării unei producții echivalente cu media la nivel național pe ultimii 10 ani pentru principalele culturi agricole, în condițiile

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
fi stabilite în două moduri: ● când planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiilor agrochimice ● când planurile de fertilizare se întocmesc pe bază de studii agrochimice. În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului agrochimic, au fost evaluate cantitățile de azot necesare realizării unei producții echivalente cu media la nivel național pe ultimii 10 ani pentru principalele culturi agricole, în condițiile unei fertilizări echilibrate și pentru pante până la 12 % și respectiv peste 12%, prezentate în

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat pe 1,5 ha grâu și pe 0,5 ha porumb cantitatea maximă de azot (mineral+organic) care poate fi aplicată în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
animale ca și în cazul precedent, dar care are o suprafață agricolă de doar 0,4 ha cultivată cu porumb. În acest caz cantitatea maximă de azot care poate fi aplicată în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mică decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul de grajd produs în fermă și anume: 56,6 Kg N/an - 52 kg N/an = 4,2 kg N/an. Fermele care întocmesc planuri de fertilizare pe baza unui studiu agrochimic practică agricultura în sistem irigat sau au o producție planificată care necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4. și 7.5. Se realizează planul de fertilizare pe baza studiului agrochimic

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
agrochimic practică agricultura în sistem irigat sau au o producție planificată care necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4. și 7.5. Se realizează planul de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de întocmire a studiilor agrochimice realizat de organismele abilitate) sau de societăți comerciale atestate în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În cadrul acestei metodologii pentru calculul cantităților maxime de azot care pot fi aplicate

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
producție planificată care necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4. și 7.5. Se realizează planul de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de întocmire a studiilor agrochimice realizat de organismele abilitate) sau de societăți comerciale atestate în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În cadrul acestei metodologii pentru calculul cantităților maxime de azot care pot fi aplicate sunt luate în considerare conținutul de azot din sol

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
culturii premergătoare. Față de valoarea cantităților maxime de azot care pot fi aplicate, rezultate din aplicarea acestei metodologii standardul maxim va fi de 80% din această valoare. În Anexa 10 este prezentat un model privind planul de fertilizare bazat pe studiul agrochimic realizat la nivelul fiecărei parcele omogene din cadrul exploatației agricole. Cantitatea de azot provenit din aplicarea îngrășămintelor organice de origine │ │animală pe terenul agricol nu trebuie să depășească 170 kg de azot pe hectar │ │și an. În cazul în care cantitatea

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
trebuie să depășească 170 kg de azot pe hectar │ │și an. În cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral și organic) care se poate │ │aplica într- un an pe teren agricol, rezultată din planul de fertilizare bazat│ │pe studii agrochimice sau din standardele privind cantitățile maxime de │ │îngrășăminte care pot fi aplicate, este mai mică de 170 kg de azot pe hectar │ │și an doza maximă de azot din gunoi de grajd care poate fi aplicată pe terenul│ │agricol sub

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor respecta standardele maxime privind cantitățile de îngrășăminte, prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5. Exploatațiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantități de îngrășăminte în acord cu recomandările de la subcapitolul 7.4

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor respecta standardele maxime privind cantitățile de îngrășăminte, prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5. Exploatațiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantități de îngrășăminte în acord cu recomandările de la subcapitolul 7.4 din acest capitol. În cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral și organic) care se poate aplica într- un an conform procedurii prezentată în subcapitolul 7

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
Corola-website/Law/170655_a_171984

potasiu, hidroxid de aluminiu, hirazina, hidroxilamina și sărurile lor anorganice) 2413.22 Săruri ale halogen-oxiacizilor (hipocloriți clorați, perclorați, bromați, perbromati, iodați și periodati) 2413.33 Carbonați și percarbonati 2416.5 Alte materiale plastice de bază 2420 Pesticide și alte produse agrochimice 6 2430.24 Cerneluri negre și colorate pentru imprimerie (consumabile pentru imprimante) 2441 Produse farmaceutice de bază 1 2442.23 Reactivi de laborator 1 2451.31 Săpunuri de toaletă și de parfumerie, de menaj, săpunuri industriale și articole impregnate cu

HOTARARE nr. 182 din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind lista autoritatilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele care urmeaza sa fie achizitionate prin procedura de licitatie electronica. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/170655_a_171984]
Corola-website/Law/168358_a_169687

formată din: ... a) primarul comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, în calitate de președinte al comisiei; ... b) reprezentantul direcției agricole; ... c) reprezentantul Oficiului de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol, în calitate de secretar; ... d) reprezentantul oficiului județean de studii pedologice și agrochimice; ... e) reprezentantul inspectoratului silvic teritorial; ... f) reprezentantul agenției teritoriale pentru protecția mediului; ... g) reprezentantul direcției silvice sau ocolului silvic; ... h) reprezentantul sectorului de îmbunătățiri funciare; ... i) specialiști din unitățile și subunitățile de cercetare și proiectare în domeniile de îmbunătățiri funciare

ORDONANTA nr. 81 din 25 august 1998 (*actualizata*) privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/168358_a_169687]
teritoriale pentru protecția mediului; ... g) reprezentantul direcției silvice sau ocolului silvic; ... h) reprezentantul sectorului de îmbunătățiri funciare; ... i) specialiști din unitățile și subunitățile de cercetare și proiectare în domeniile de îmbunătățiri funciare pentru agricultură, silvicultura, împăduriri de terenuri degradate, cercetări agrochimice și pedologice și altele, după caz. ... (2) Documentația întocmită de comisia prevăzută la alin. (1) se avizează conform prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata. ... -------------- Art. 5 a fost modificat de pct. 7 al

ORDONANTA nr. 81 din 25 august 1998 (*actualizata*) privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/168358_a_169687]
Corola-website/Law/168361_a_169690

coordonează procesul de integrare a informațiilor obținute de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, potrivit art. 1, în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului. Articolul 3 Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București și oficiile de studii pedologice și agrochimice județene, la solicitarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, execută studiile pedologice și agrochimice și realizează sistemul de monitorizare sol-teren pentru suprafețele cu destinație agricolă, privind: unitățile de sol, inventarierea resurselor de sol, favorabilitatea terenurilor pentru culturile agricole sau silvicultura, pretabilitatea

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]
potrivit art. 1, în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului. Articolul 3 Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București și oficiile de studii pedologice și agrochimice județene, la solicitarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, execută studiile pedologice și agrochimice și realizează sistemul de monitorizare sol-teren pentru suprafețele cu destinație agricolă, privind: unitățile de sol, inventarierea resurselor de sol, favorabilitatea terenurilor pentru culturile agricole sau silvicultura, pretabilitatea pentru folosințe, poluarea, restricțiile terenurilor la diferite utilizări și măsurile agropedoameliorative și antierozionale

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]
forma de proprietate asupra pădurilor. ---------- Art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 444 din 8 iulie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 22 iulie 2002. Articolul 6 Executarea studiilor pedologice și agrochimice și a studiilor pentru vegetația forestiera se face pentru toate terenurile agricole și forestiere, indiferent de forma de exploatare sau de proprietate, iar permisiunea accesului în teren este obligatorie pe baza documentelor justificative, cu excepția zonelor în care accesul este interzis

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]
este obligatorie pe baza documentelor justificative, cu excepția zonelor în care accesul este interzis de lege. Articolul 7 (1) Studiile pedologice necesare sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice, cu o periodicitate de 4 ani și de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate. ... (2) Evaluarea stării solurilor forestiere se realizează din 5 în 5 ani, iar a vegetației forestiere, anual. Articolul 8 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]
ani, iar a vegetației forestiere, anual. Articolul 8 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, asigură și urmărește realizarea programului aprobat de Guvern privind executarea studiilor pedologice și agrochimice și a Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultură. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pe baza programului aprobat de Guvern, monitorizează starea de sănătate a pădurilor și starea solurilor forestiere prin Regia Națională a Pădurilor și prin Institutul de Cercetări

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]
alin. (1) și (2) ale prezentului articol. ... Articolul 9 În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgențe, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, va fi aprobată Metodologia întocmirii studiilor pedologice și agrochimice, a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și a sistemului național de monitorizare sol-vegetație forestiera pentru silvicultura. Articolul 10 Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București realizează și actualizează, prin integrarea sistemelor județene de date, elaborate

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind intocmirea şi finantarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finantarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/168361_a_169690]