1,906 matches
-
se adunau mai mulți, printr-o simplă manevră, erau coborâți în anumite locuri dinainte stabilite, iar camioanele din urmă le încărcau și de acolo direcția siloz. Transportul, de obicei, îl asigura armata cu mașinile și șoferii lor. Odată, un inginer agronom, care era și președintele Gostatului "Gheorghe Doja", l-a rugat pe Bidaru să însoțească la siloz un camion încărcat cu grâu, cu care ocazie trebuia să predea și să primească niște facturi și alte câteva hârțoage. Căile de acces, ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nimic și executau fără să comenteze sarcinile trasate: fie bune, fie rele. Ei s-au readaptat mai repede. Au luat exemplu de la moluște înaintea lui. Odată, de față fiind și Bidaru, un bătrân din sat l-a întrebat pe inginerul agronom, "[...] de ce culege porumbul așa devreme, în septembrie; e încă crud, e un soi hibrid 400 care se coace hăt în octombrie, chiar și mai târziu, până dă bruma. Nu va mucegăi în coșare?" Acesta i-a replicat: "Aveți perfectă dreptate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Bidaru nu știa prea multe și nici nu era interesat de soartă fetei. Ceva mai tânără ca fratele, necăsătorită, cu părul oxigenat, lăsat despletit tot timpul pe spate, pendula între provincie și capitală, unde se zicea că tatăl său, fost agronom, proprietar al unor terenuri agricole pe care le-a dat pe nimica toată înainte de colectivizare pentru a nu fi considerat chiabur, se stabilise definitiv. Acum locuia cu chirie și trăia modest, din pensie, iar despre soție nu vroia nici să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-se școli românești, fericire și un trai mai bun. S-a dezlănțuit o adevărată euforie națională. Toată lumea (bunăoară, în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și au produs semințe hibride de sorg și îngrășăminte, care au fost apoi folosite la producerea principalelor culturi ale Revoluției Verzi, sorgul și grâul, destinate exportului. În plus, băncile sprijinite de guvern au oferit credite, utilaje și personal tehnic, respectiv agronomi, topografi și specialiști în dezvoltare agricolă, fermierilor care produceau aceste culturi. Culturile hibride de grâu și sorg ale Revoluției Verzi au înlocuit culturile de subzistență, ca porumbul și fasolea, și au strămutat sute de mii de țărani, care nu mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
odată ce reușesc să valorifice recolta, toamna. Și fermierii se află de multe ori în situația în care beneficiază de astfel de credite atunci când vând produse și primesc banii după mai multe luni. Argumentul acestor credite este bine exprimat de inginerul agronom al asociației Ceres: „Se întâmplă pentru că nu ai la cine altcineva să apelezi și pentru că ne știm de mult timp, dinainte de 1989. Directorul îi cunoaște. Și eu îi cunosc. Avem încredere unii în alții”. În acest caz fermierii insistă asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comunității în acea perioadă, iar memoria colectivă „a înregistrat astfel de experiențe, și reluarea lor în noile condiții, cu aceiași lideri sau cu alții, se face mult mai ușor” (2003). La Drăguș, acest lucru poate fi exemplificat prin cazul inginerului agronom Vasile Pop care, în 1996, conform unei anchete pe care am realizat-o, se bucura de cel mai mare prestigiu în sat. Revenind cu domiciliul la Drăguș , după o absență de câțiva ani, Vasile Pop a fost ales, în iunie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
punctelor tari identificate, a nevoilor și oportunităților s-a făcut în cadrul unei întâlniri la care au fost invitați factorii de decizie locali, fie reprezentanți ai unor instituții (lideri formali - primar, viceprimar, membri ai Consiliului Local, director coordonator de școli, inginer agronom, cadre medicale, asistenți sociali, reprezentanți ai Poliției), fie reprezentanți recunoscuți ai unor comunități sau grupuri de interese (lideri informali). Scopul acestei întâlniri a fost de a obține acordul local privind analiza SWOT și de a continua procesul de identificare a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe baza acestei experiențe, realizată prin voluntariat - elaborează apoi Legea Serviciului Social, aprobată la 13 octombrie 19386. Acest serviciu obligatoriu în slujba „națiunii” avea în primul rând un scop pedagogic. Gusti era convins că practicienii noștri (medici umani și veterinari, agronomi, economiști, profesori) aveau o pregătire mai mult teoretică, ruptă de „situațiile și problemele reale ale țării”, după cum scrie Stahl. Și atunci Serviciul Social ar putea constitui un „remediu”. El a fost conceput ca o luare de contact, antrenament, dobândire de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
gustul excesiv pentru viața citadină și birocratică. A venit vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești, agronomii în câmp, medicii în dispensare și organizații sanitare, folcloriștii și sociologii la anchetele sociale. „Fiecare - arăta D. Gusti - își va aprecia singur sarcina potrivit capacității sale și, odată zona socială aleasă, își va fixa scopurile și mijloacele de lucru... Acordăm
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trebuie să aibă o încoronare etică. Ca metodă de lucru, el recomanda (în 1936!) ca echipa „să se strângă în fiecare seară și să-și pună întrebarea: ce a adus ziua ca fapt nou în domeniul cunoașterii satului, astfel ca, agronomul, medicul uman sau veterinar, maestra de gospodărie, sociologul, teologul, fiecare în parte și toți la un loc, în timp de câteva săptămâni, să poată culege un material de informații sigure asupra condițiilor de viață ale satului în care au lucrat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în toate satele; lichidarea analfabetismului; conservarea elementelor de cultură locală tradițională, care au valoare socială și națională; organizarea unor cursuri pentru săteni; construirea unor edificii publice (cămine, dispensare, băi) (Bădina, Neamțu, 1970, p. 147). Un program cuprinzător, solicitând priceperea medicilor, agronomilor, veterinarilor, profesorilor, adică a tuturor absolvenților universităților noastre în timpul acela. Fiecare dintre tinerii intelectuali români își putea găsi teren de acțiune, câmp larg pentru a-și manifesta competența dobândită, pentru a cunoaște realitatea social-economică a satului, pentru a învăța cum
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scoaterii ei la mezat, dar figura lui Bălăceanu, atât de controversată, nu poate fi lăsată uitării, cu toate minusurile sale. În fond, care boier ar mai fi acceptat, la 1835, să-și elibereze țiganii și să-i transforme în „soți agronomi”, făcându-și-i egali și locuind cu ei sub același acoperiș? Z. Ornea, după ce examinează părerile pro și contra emise de diferiți contemporani și exegeți ulteriori asupra acestui colaborator al lui T. Diamant, ajunge la concluzia că „adevărul este credem
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ideilor fourieriste insuflate de Diamant” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 60). Primul „roi” de „acționari” (s-a păstrat și terminologia lui Fourier) a fost recrutat la începutul lui 1835 și s-a instalat la Scăieni, după ce s-a încheiat „contractul tovarășilor agronomi”, la 10 martie, „scoposul acestei soțietăți fiind împreunarea lucrului și a talentului pentru lucrarea industriei și a câmpului” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 85). Fourier prevedea ca primul roi să fie de cel puțin 300 de persoane, la Scăieni s-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
80 de autoritățile vremii, dar era de doar 53, la 20 septembrie 1836). Satisfăcea însă celelalte condiții: „falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vremii, dar era de doar 53, la 20 septembrie 1836). Satisfăcea însă celelalte condiții: „falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a câmpului, dar roadele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a câmpului, dar roadele n-au putut fi dovedite, întreprinderea dizolvându-se după mai puțin de un an. Cooperarea pe tărâm „industrial” (de fapt manufacturier) a „soților agronomi” cuprindea aportul unor mori pentru cereale, a instalațiilor de vinificație și de prelucrare a fructelor, a unor meseriași ca pantofari, croitori, cojocari. Micile ateliere instalate la parterul caselor funcționau mai ales când munca câmpului nu-i absorbea total pe „soți
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea inteligenței și voinței gospodarilor”, stimularea energiei lor creatoare. „Agronomul” nu este simplu tehnician, ci un „colaborator la o operă socială”. Pentru că el îndeplinește nu o simplă activitate de specialist, ci influențează întreaga personalitate a țăranului. Acesta „nu putea fi civilizat pe o latură și păstrat cu mentalitatea sa patriarhală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
păstrat cu mentalitatea sa patriarhală pe celelalte. Nu-i poți da spirit critic și înțelegere științifică pentru meseria lui și să-l ții înapoiat cu privire la restul vieții spirituale și activități... Sufletul întreg trebuie transformat pentru civilizație” (Stoian, 1938, p. 39). Agronomul social este chemat să gândească cum se poate realiza ceva prin schimbarea partenerului-țăran, prin formarea sa ca un colaborator și participant diligent. El face o operă de educație, el „folosește metodele școlii”, apelează la cuvânt și propagandă verbală și practică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
având studii primare sau chiar șapte clase. Principiul conviețuirii elevilor era cel al „disciplinei libere și consimțite de fiecare tânăr”, pentru respectarea acesteia recurgându-se la „metoda conducerii de sine a școalei”. Corpul didactic era format din învățători, profesori, ingineri agronomi, medici veterinari, funcționari. Realizările acestei școli au fost pe potriva programului riguros și a efortului depus: plantații, grădini de zarzavat, deprinderea sătenilor cu noi ocupații (apicultură, sericicultură), construcții edilitare, înființarea unui atelier pentru reparația mobilierului, îngrijirea patrimoniului cultural al comunei, excursii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un tată deținut politic, probabil că n-ați avut o copilărie prea fericită. Unde v-ați născut, cum era copilul Alexa Visarion, regizorul de mai târziu? M-am născut în casa de la țară a bunicului meu din partea mamei, care era agronom și avea o casă aproape de Botoșani. Mama era foarte tânără când m-a născut (diferența de vârstă între părinții era mare: 14 ani), iar tata era închis la vremea aceea. M-am născut în septembrie, la amiază, în plină lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și apoi hirotonit preot la biserica Lupoaia. Îi Învăța pe copii În tindabisericii În condiții de plată În natură, de către sat. Moare În 1844. În 1860 este hirotonit preot Constantin Lupoianu, fiind și Învățător În același timp. În 1866 cînd agronomul İon İonescu de la Brad, cutreera Mehedințul pentru Întocmirea monografiei agricole a acestui județ, preotul C. Lupoianu Își dă concursul la aceasta. Primul local de școală Își are existența În preajma anului 1850. O căsuță mică În vatra satului care a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în domeniul științelor educației, pregătirea profesorilor de specialitate, înseamnă a prospecta tendințele spre care se îndrepta învățământul în lume, dar ținând cont de tradiția și verificata experiență la catedră a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar agricol. Lucrarea se adresează studenților agronomi care se pregătesc să întâmpine cariera didactică și este constituită pe suportul teoretic al unei bibliografii interdisciplinare actuale și pe materiale informative elaborate de Ministerul Educației și Cercetării. J.G. Bruner spunea „Oricine poate fi învățat, la orice vârstă cu condiția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
teoretic al unei bibliografii interdisciplinare actuale și pe materiale informative elaborate de Ministerul Educației și Cercetării. J.G. Bruner spunea „Oricine poate fi învățat, la orice vârstă cu condiția să fi găsit metodele și mijloacele de instruire corespunzătoare“. Prin urmare, studenții agronomi sunt puși pentru prima dată în situația de a rezolva practic problema predării noilor cunoștințe, experimentând diferite sisteme de muncă didactică. „Prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem în legătură cu copiii nu este „Cum să-i facem pe elevi
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
elevi să facă ceea ce noi vrem?“, ci „De ce au nevoie elevii pentru a se dezvolta, ce anume cer și cum le putem noi oferi aceste lucruri?“ (Alfie Kohn, 1996). Metodica predării învățării specialităților agronomice încearcă să pună la dispoziția studenților agronomi metodele și procedeele didactice, formele de organizare specifice, respectând cerințele și conținutul Curriculum-ului pentru învățământul agricol. Sunt prezentate în lucrare și modalitățile de aplicare a principiilor didactice în predarea-învățarea disciplinelor agronomice, precum și resursele tehnologiei didactice. Acestea sunt exemplificate în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]