4,501 matches
-
Articolele Autorului Îți cer, Doamne, un vis de Crăciun Și vreau a-l trimite din suflet, Cadou, unui prieten bun. Mi-l pune, te rog, într-o poezie Îmbrățișat de-a iernii feerie, Să-i bucur inima,-n prag de Ajun. I-aș oferi daruri mai scumpe Dar sunt sărac în bogații trecătoare; Ajută-mă, să-i ofer din visul Credinței mele reale, În versul Harului și în iubirea Ta nemuritoare. Nu vreau a-l mai simți în suferință, A îndurat
IȚI CER, DOAMNE, UN VIS DE CRĂCIUN! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1481385237.html [Corola-blog/BlogPost/371488_a_372817]
-
timpul său”(Eclesiastul cap.3). Una dintre marile sărbători creștine, cea mai veche închinată Mântuitorului este cea a Nașterii Domnului - Crăciunul. Sub spiritul său se desfășoară o perioadă legată de trecerea pragului de la timpul vechi la timpul nou, începând din ajun (24 decembrie) și până la Bobotează(6 ianuarie). Am avut bucuria de a-mi reaminti momente din miracolul, din farmecul acestei luminate și fermecate perioade din an, de semnificația ei, primind în dar o lucrare de referință, „Sărbătorile Românilor. Paștele și
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_romanilor_elisabeta_iosif_1385656373.html [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
începutul Evangheliilor." Apa sfințită cu puterea Sfântului Duh la diferite ocazii din cursul anului bisericesc se numește Agheasmă. După importanța și modul ei de întrebuințare, Agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare și Agheasmă Mică. Agheasma Mare se sfințește în ajunul Botezului (5 ianuarie), dar și la 6 ianuarie, în cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta are putere sfințitoare deosebită și se folosește pentru binecuvântarea creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
Acasa > Impact > Relatare > AJUNUL CRĂCIUNULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Începuse să ningă. Liniștit, rar, cu fulgi atât de uriași încât Cioban ieșise din cușcă și alerga să-i prindă cu limba. O
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
spre magazin. Băiatul preotului era un năzdrăvan roșcovan care îi amintea de Mihăiță, nepotul ei cel mic. Într-un târziu, ieși pe poartă și se sprijini de coada măturii, cercetând strada în lung. Nu se vedea țipenie de om în ajunul acestui Crăciun. Oftă. Închise portița în urma ei după ce rezemă mătura de zid și porni cu pași mărunți, șovăitori, spre biserică. Postise, așa cum era datina celor cu credință în Cel de sus și, înainte de marea sărbătoare, trebuia să se împărtășească. Liniștea
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
o nălucă după colțul străzii. Lângă bisericuța din lemn, se ridica, mândră, casa preotului, împodobită cu ghirlande luminoase roșii și albastre, arzând din plin și în miezul zilei. O fi uitat preoteasa să stingă lumina de atâtea treburi avute în Ajun. Păși prin poarta larg deschisă, cu ochii după Vasilică sau mama lui. - E cineva acasă? Stratul de zăpadă se așternea curat peste mărăcinii uscați care împânzeau curtea. Dădu din cap. Preotul nu era prea gospodar, iar ei nu-i plăcea
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
în jurul mesei, închinând cupe cu vin și cinstind din pomana unui porc. Preoteasa sări în picioare, ca și când ar fi văzut o nălucă: - Mătușă Saveta! Femeia se întoarse anevoios pe călcâie și ieși cu sufletul greu. Erau în Postul Mare, era Ajunul Crăciunului! Părintele mânca de dulce! „Să faci ce zice popa, nu ce face popa” îi trecu prin minte rapid. Își făcu o cruce în sân și coborî scările pe care tocmai le urcase. Preoteasa ieși după ea: - Mătușă... - Ai lăsat
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
mulțumească Domnului Dumnezeu pentru băiatul ei și pentru nepoții frumoși și deștepți pe care îi avea. Însă, mai presus de orice, mulțumea pentru Mihăiță, copilul care îi luminase bătrânețile și îi umpluse fiecare Crăciun cu râsetele și năzbâtiile lui. Era Ajunul și, dacă ar mai fi ținut-o picioarele, ar fi rămas îngenuncheată sub icoana ce străjuia peretele din spatele casei, să se roage pentru toți cei pe care îi iubea. Aprinsese fitilul din candela agățată sub icoană iar lumina roșiatică, se
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
acopereau schelălăitul amar al câinelui. Luminița roșcată a candelei mai pâlpâi scurt, de câteva ori, după care se stinse, nu înainte însă de a lumina scurt obrajii tânărului, pe care își făcuseră loc două pârâiașe firave de lacrimi. Referință Bibliografică: Ajunul Crăciunului / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
tehnic este al minții minunate a omului și face parte din tradiție, unde putința și priceperea dau rod materialului în activitatea muncii omului cu scopul ușurării procurării celor necesare traiului. Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului Omul satului românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
document al vremii, în care se spune că eruditul saxon Martin Luther ar fi fost primul creștin care a împodobit un brad, chiar în ziua de Crăciun, cu lumânări aprinse, pe care le-a lăsat să ardă toată noaptea de Ajun. La români, împodobirea bradului se aproximează a fi început odată cu anul 1866, ca un simbol al vieții veșnice, ca o dăruire pe Pământ a lui Dumnezeu a nemuririi, și ca o prețuire din partea lor: Pe-o creangă de brad, / Pe-
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nevimovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Colindătorii stelari, care poposeau pe la casele sătenilor de la Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, cântau pe versuri religioase despre nașterea lui Iisus, amintind aici înălțările, ca un imn adus nașterii divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai folosea și la ornarea casei, prin unele zone ale țării, fiind considerată ca tămăduitoare. Colindătorii purtau steaua cu ei între Ajunul Crăciunului și Bobotează și o mai poartă și astăzi în toate zonele țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
pornirea acestuia de acasă la urat. Imaginându-ne această sărbătoare măreață a nașterii Domnului ca pe o revelație a binelui omenirii, voi da curs unei povestiri pe care am auzit-o, într-o seară de iarnă, în Săliștea Sibiului, în ajunul Crăciunului. Undeva, în munții Cibinului, am cunoscut un bătrânel firav și cam scump la vorbă, însă cu toată această zgârcenie mi-a istorisit o întâmplare pe care am să încerc să v-o relatez, pe scurt. Într-o seară neagră
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la stână, să ceară stăpânului ceva pe datorie pentru că ce avusese în cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea aceasta, a mers ajutat de două cârje. Nu a știut niciodată să spună dacă ceea ce a fost și a văzut atunci, în noaptea aceea din Ajunul Crăciunului, în munții umbroși ai Cibinului, a fost un vis sau realitatea binelui divin i-a întins mâna protectoare. Sacul l-a păstrat mult timp, ca pe niște moaște, până când odată nu l-a mai găsit la locul unde femeia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și o frenezie a unui început care nu se va sfârși niciodată. Taina ajunului nașterii Domnului va rămâne un miracol al petrecerii neîntrerupte a creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
alb e cerul și pământul ... ”, „numai bradul bucuros/ este verde și frumos,/ ba e dus chiar și în casă/ și-mbrăcat cu haină groasă” sub crengile căruia se vor lasă daruri pentru copiii cuminți și pentru cei ai casei. Încă din Ajun de Crăciun, copiii cu obrajii roșii, așteaptă la ferestre să-l vadă pe Moșul cel Bun, venind cu sacul plin de jucării și de dulciuri. Pe aripile iernii, un înger de lumină desenează „Alb pastel de borangic”. Poeziile dăruite de
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
frumuseții iernilor privite ca un miracol al naturii, din care enumer câteva titluri: "Roi de fluturi", "Știți voi'?" ori poezii încărcate de fantezie și emoție în așteptarea Moșului în seara de Crăciun: "Așteptând...", "Vis de iarnă", "La fereastră", "Povață în Ajun". Lectura cărții ne întoarce în lumea purității binefăcătoare, mergând cu gândul până la începuturile vieții noastre și cât mai aproape de cum ne-a zămislit Ziditorul la facerea lumii. Ne cucerește lectura "Pastelului de borangic" pentru că e o carte în care puritatea
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
când ți se uită în ceafă... o dată am și tresărit, surprinsă de prezența lui neașteptată, căci mă luase pe nepregătite... Te-ai gândi că vorbim despre un scenariu științifico-fantastic dacă nu ar fi realitate! Am luat robotul cu noi în ajunul Crăciunului, când ne întâlneam la mama cu toată familia; numai Alexandru lipsea... așa că a fost și el cu noi. A stat cu noi la masă, am râs și glumit împreună, ba chiar am cântat colinde și am deschis cadourile, ca
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu by http://revistaderecenzii.ro/despre-sarbatori-din-alte-lumi-din-alte-timpuri-de-milena-munteanu/ [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur și eu grupului lor. De acolo primisem în ajunul Crăciunului următoarele urări: Poiana Sibiului Satul Vlașinilor: Sărbători fericite și La mulți ani de aici din Inima României ! Cu drag și apreciere Poiana Sibiului Satul Vlașinilor Eu raspund: Mă bucură urările primite de acasă! Crăciun Fericit! La aceste urări primesc
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu by http://revistaderecenzii.ro/despre-sarbatori-din-alte-lumi-din-alte-timpuri-de-milena-munteanu/ [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
atât lanseta la vârf, cât și nailonul. Peștele a rămas pentru câteva secunde nemișcat, la fel de nemișcat cum am rămas și noi toți, care eram convinși că l-am scăpat! Un flăcau cu mult alcool în cap, consecință a petrecerii din ajun, s-a repezit în apă peste somn și l-a prins în brațe, iar cetățeanul cu bahorul, s-a apropiat rapid și i l-a înfipt în spinare, ridicându-l pe mal. Era de înălțimea unui om! Eu m-am
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
nu se mai ține minte, unul dintre fii era botezat Silvan, iar una dintre fete purta numele stră-stră-stră-bunicii Natalia. Copiii, dornici de povești, se arătaseră curioși să li se dezlege povestea celor două nume. De-asta, într-o noapte de Ajun auziră istoria bunicii de pomină. Stăteau cu ochii ațintiți când înspre tavanul de care atârna cu vârful în jos un brăduț, când spre vatră, unde brațul de lemne aruncat împrăștia în odaia mare și lumină, și miroznă. Picurate-n urechi
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
despre izbăvirea mândreței de flăcău cum fusese cândva Silvan. Și numele Mumei Pădurii încheie șirul de slove ascultate de Natalia. De la visul acela, tânăra se muncea cu gândul ce să fi însemnat?! Și tot o ținu cu prepuielile până în seara Ajunului. Ca mereu, și atunci, căsuța era îngrijită de sărbătoare, iar de tavanul odăii încălzite de jăraticul vetrei atârna cu vârful în jos o mândrețe de brăduț, împrăștiind în toată încăperea mirosuri proaspete, plăcute. Pomul Crăciunului așa se punea pe vremea
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]