4,209 matches
-
ca niște cățeluși nou-născuți. Îmi cînta dimineața În pat opere Întregi, era cînd Gilda, cînd Margareta, cînd Sparafucile, cînd Mefisto... o ascultam ca-n transă și frămîntam bucățica mea de aluat și creșteam. Dar el, care doarme acum În camera alăturată, ce lapte suge, ce mîini Îl apără? Poate vorbește cu tatăl lui despre retragerea de pe Prut, poate cîntă În somn „Hai taică să ne povestești de șarja de la Robănești“ și locotenentul Decebal din regimentul 9 Roșiori aleargă pe cîmp cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din Egipt. A fost o femeie. Mai mult ca sigur că era concubina lui Achenaton. Iar pe lângă asta, preoteasă sau vrăjitoare. Valorează mai mult decât toată stațiunea. — Și dacă ar trăi? — Dacă ar trăi, suflețelul meu, bătrânii ăia din camera alăturată ar fi foarte bucuroși. În schimb, și-ar pierde mult din valoare. Ar valora exact atât cât tine sau cât mine. Și cred că nu ar ști cu nimic mai mult decât noi, cel puțin în privința Celui de Sus. Astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
După ce s-a împrăștiat zvonul acesta, doamna Watkins a avut cea mai liniștită clasă, spre mirarea celorlaltor doi profesori, pentru că după ce terminai trei ani atât de liniștit în clasa doamnei Watkins, era normal să devii mult mai gălăgios în încăperea alăturată. Fiindcă zicea că îi stric pe ceilalți, doamna Watkins m-a așezat în primul rând, „fix sub ochii ei“, după cum a spus. Asta m-a făcut să mă supăr pe tanti Mae, dar mi-am dat seama dup-aia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Sigur că exista posibilitatea ca însăși Lee să fi curățat panoul de tot ce era pe el. Dar după aceea, probabil ar fi pus boldurile într-un sertar, nu le-ar fi lăsat să zacă într-o grămăjoară pe blatul alăturat. Deci nu fusese Lee. Altcineva. Și nu-mi trecea prin minte cine și de ce. M-am întors în living. Acum că mă uitam și după alte indicii că i se umblase prin lucruri, am observat că într-adevăr cineva căutase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nimeni în preajmă să mă aplaude. Acoperișul era plumbuit, dar eu purtam teniși cu talpă de cauciuc. Ceea ce eu numesc cu mândrie atelier este de fapt un depozit detașabil de dimensiuni reduse care fusese inițial construit ca anexă pentru depozitul alăturat. O scară duce de la acoperișul meu la cel al depozitului vecin, care încă este folosit în scopul pentru care a fost construit. Din fericire pentru mine avea propria ieșire de incendiu. Nu-mi era teamă că voi fi arestată. Bob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mișca capul dintr-o parte în alta, umblând cu gurița după mâncare. Scâncea nemulțumit și își strâmba fețișoara, pregătindu-se să izbucnească în plâns. Ileana trebuia să sosească din clipă-n clipă, cu masa de seară pentru copil. Din camera alăturată se auzi soneria telefonului. Cristian nici nu se sinchisise să-l bage în seamă. Știa cine e la capătul firului, putea să jure că soacră-sa sună din nou ca să vadă ce mai fac. Probabil că Ileana ridicase deja receptorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se întrebă de ce oare bătrânul se mai ostenise să vorbească la interfon. Vocea puternică a lui Pop răsunase în toată clădirea. Oricine se afla de partea cealaltă a ușii l-ar fi auzit fără probleme, ba chiar și din birourile alăturate. Dimineață, după un mic dejun la care participase întreaga familie, comandantul mai zăbovise puțin acasă. Discutaseră despre vreme și o mulțime de alte nimicuri, așteptând ca cele două femei să strângă masa și să dispară la bucătărie. Îl privise apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
crupier transpira din greu și abia mai putuse îngăima că jocurile sunt făcute și nimic nu mai poate fi pariat. Bila se rotea acum din ce în ce mai încet, după care căzu pe treizeci și cinci negru. Oscilă o secundă și se așeză în căsuța alăturată care, bineînțeles, era doisprezece roșu. Așa ceva nu se poate! lovi Boris cu pumnul în masă. De trei ori la rând același număr! Tipul ăsta a mâncat cu lingurița cât era mic! Ori poate e în cârdășie cu crupierul. Schimbă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la o afacere trăsnet, una din care să scoată repede o mulțime de bani, după care să se retragă și să trăiască liniștit, până la adânci bătrâneți. Despre România aflase întâmplător, într-o după-amiază fier binte, la o ceainărie. La masa alăturată erau doi bărbați ce vorbeau despre afacerile profitabile pe care le aveau în această țară. Făceau comerț cu cherestea, concesionaseră parchete întregi în munți și exploatau lemnul. Ciulise imediat urechile, pentru că turcii poves teau despre documente false pentru cantitățile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se reflecta lumina purpurie a lămpii. Ținea picioarele Încrucișate, iar În mîini avea o Împletitură. Andrelele erau Înfășurate În Împletitură. Văpaia părului lung Îi cădea pe umerii dezgoliți, pînă la rotunjimea sînilor, descoperiți pe jumătate. O altă Doamnă, din vitrina alăturată, ținea În mîini o carte, aidoma unei mironosițe citind Biblia. De sub pletelei-i care-i Învăluia chipul se Întrezăreau lentilele ochelarilor În care se reflecta lumina felinarului. Dacă privitorul s-ar fi apropiat ceva mai mult, ar fi descoperit titlul imprimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
l-am văzut pe Gh. Sterian cum cioplea lemn pentru construcția școlii, pe șes, în față, unde se construia școala (azi Căminul Cultural)” - zice el greșind! Era prin 1962-1964, după câte îmi amintesc, biblioteca comunală, Căminul Cultural era în clădirea alăturată, construită după primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În jur. Îi reveniră În minte siluetele amenințătoare În alb și negru pe care le văzuse la abație, scrutând ca niște șerpi tot ceea ce se petrecea. Era sigur că Noffo, șeful inchizitorilor, se afla pe aproape, poate ascuns În camera alăturată. - Așadar, spune-mi ce vrei. Pe chipul cardinalului se lăți o expresie satisfăcută. - Să aflu de la dumneata care Îți sunt sentimentele politice. - Ce interes pot avea ele pentru voi? În loc de răspuns, prelatul Întinse o mână spre perna de lângă jilț, apucând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
totul, dintr-odată, în termeni exacți. Clămence se retrăsese în camera ei. Știam la ce lucrează acolo, cu croșete, ghemuri de lână albastră și roșie, dantelă, de câteva săptămâni. În timp ce Josăphine vorbea, mă gândeam uneori la ea, stând în camera alăturată, la degetele ei care croșetau, la burta ei care primea dinăuntru lovituri de picioare și de coate. Și apoi, puțin câte puțin, corpul înecat al lui Belle de jour a intrat în cameră. S-a așezat lângă mine și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de marionete, vedeam o scenă ireală, în care doi bărbați cu fețele aprinse mâncau și beau la o masă îmbelșugată, fără să le pese de nimic. M-am întors în birou, iar colonelul mi-a zis să aștept în încăperea alăturată, că mă vor chema. Am mers acolo. M-am așezat pe un fel de bancă și am așteptat frământându-mi mâinile și întrebându-mă ce-ar trebui să fac. Și aici era o fereastră, de unde puteai vedea curtea și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Un majordom (unul dintre cei trei existenți În Minneapolis) i-a deschis larg ușa. Amory a pășit Înăuntru și s-a dezbrăcat de pălărie și palton. Era ușor surprins de faptul că nu auzea rumoarea stridentă a conversației din camera alăturată și a decis că Întrunirea era extrem de protocolară. Era de acord cu acest lucru, așa cum era de acord și cu majordomul. — Domnișoara Myra, a zis. Spre surprinderea sa, majordomul a rânjit oribil. — Da, da, a declarat el, e aici. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Amory se delecta cu un sandviș club, fulgi de porumb și cartofi julienne la „Joe’s“, de obicei Întovărășit de Kerry sau de Alec Connage. Acesta din urmă era un pișicher tăcut destul de arogant din Hotchkiss, care locuia În camera alăturată și experimenta aceeași singurătate impusă ca și Amory, datorată faptului că toți colegii lui de liceu se aflau acum la Yale. Localul „Joe’s“ era inestetic și ușor neigienic, dar puteai deschide un cont practic nelimitat, Împrejurare care-i convenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe Contesă!” * Mariana refuza să vorbească. Și să mănânce. Și să plece în America. * Mă plimb platonic prin Palat, Contesa azi m-a dezbrăcat, Și dacă tot mă plimb platonic, Sper doar să nu fiu foarte comic. - E bine. Rimă alăturată, subtext, ironie. Domnule Popa, ești mult mai profund decât credeam. Contesa se cam plictisise de jocul intelectual cu Popa, dar nu putea să-l lase baltă tocmai acum, când omul începea cât de cât să gândească. În plus, Contesa descoperise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fiul mănâncă un șnițel gustos cu salată de castraveți și beau câte o bere. Se află într‑o cârciumă autentică de țară. Tata face deja ochi dulci unei brunete vânjoase de maximum două zeci și cinci de ani, de la masa alăturată - e așa de singurică, domnișoara - și‑i face cinste cu o prăjitură Sacher cu multă frișcă și un pahar de vin. Mai târziu o cafeluță. Fata chicotește zgomotos. Ei, frumoasă domnișoară, ce‑ar fi dacă noi doi?... (mai bine‑n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
împreună și totul mi s‑a părut atât de frumos și îmbătător. Cei doi liceeni folosesc imperfectul și, cu toate că‑l folosesc întruna și din belșug, rostit de ei rămâne totuși ca nou. Hans mai aude și că tipul de la masa alăturată, care cu siguranță că habar n‑are ce trebuie și ce poate să facă un bărbat adevărat, a fost la schi în Alpii din Ötztal. Ca întotdeauna când e la munte, se gândește mult la eleva de lângă el. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
urât, și până la urmă am mers să bem o cafea Împreună. — Vreau să văd un film, spuse Akemi Yokota În timp ce stăteam În cafeneaua aceea atât de Înghesuită Încât aproape că Îl atingeai cu cotul pe cel ce ședea la masa alăturată. Dar nu un road-show, adăugă ea. Purta un taior violet și fuma țigări subțiri și lungi, din acelea din care fumează animatoarele din baruri, strângându-le cu stângăcie Între degete. Filmul se numea Sex, minciuni și casete video. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Heydrich aici, în loc să mă ducă la Sipo, la sediul central al Serviciilor Secrete de pe Wilhelmstrasse, acolo unde Heydrich își avea propriul birou. Cele două escorte ale mele mă conduseră într-o cameră de interogatoriu și mă lăsară singur. Din camera alăturată se auzeau țipete și asta îmi dădu un subiect de gândire. Nenorocitul de Heydrich. Nu făcea niciodată ceva așa cum te-ai fi așteptat. Mi-am scos o țigară și mi-am aprins-o nervos. Cu țigara arzând în colțul gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pagini și apoi se duse în josul paginii, urmărind cu arătătorul. — Iată, zise el, cufărul a fost depozitat aici vineri, 19 august. — La patru zile după dispariția ei, zise Korsch încet. Omul își urmări degetul de-a lungul liniei până la pagina alăturată: — Aici zice că acest cufăr îi aparține unui anume Herr Heydrich, R., de pe Wilhelmstrasse, nr. 102. Korsch izbucni în râs. — Mulțumesc, i-am spus omului. Ai fost de mare ajutor. Nu înțeleg ce-i așa amuzant, mormăi omul în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ceea ce era mai important, asta însemna că, până la urmă, trebuia să fac rost de la generalul Martin din Nürnberg de datele exacte la care Streicher fusese la Berlin. 14 Luni, 26 septembrie Am privit afară, pe fereastra apartamentului, la spatele clădirilor alăturate, în câteva camere de zi în care fiecare familie era deja strânsă în așteptare în jurul aparatelor de radio. De la fereastra din față a apartamentului meu puteam vedea că Fasanenstrasse era pustie. Am intrat la mine în camera de zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din urmă și-au adus comportamentul scârbos la finalitatea-i zgomotoasă și au plecat chicotind ca un cuplu de școlari degenerați, m-am simțit îndeajuns de slăbit încât să fiu nevoit să deschid fereastra pentru niște aer curat. În biroul alăturat, mi-am turnat un pahar mare din brandy-ul lui Weisthor, care funcționă mult mai bine decât gura de aer berlinez, și, cu draperiile trase, m-am simțit chiar suficient de relaxat încât să aprind lampa de birou și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
râse Heydrich. Eu sunt în Camera Regele Arthur și Sfântul Graal. Dar cine știe? Poate că astăzi cel puțin o voi învinge pe Morgana le Fay. Sala de judecată era la parterul aripii vestice. Cum ușa de la una dintre camerele alăturate era crăpată, aveam o priveliște perfectă asupra a ceea ce se întâmpla înăuntru. Camera avea peste patruzeci de metri lungime, o pardoseală goală din lemn lustruit, pereți lambrisați și un tavan înalt cu bârne de stejar și gurgui sculptați. Încăperea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]