946 matches
-
iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă care tulbură liniștea specifică spațiului monahal. Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul nu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
trăiește în vizuini: sapă galerii la extremitatea cărora evacuează grămezi de pământ care seamănă puțin cu mușuroaiele de cârtiță. Șobolanul de câmp este mai mic și nu depășește 12 centimetri lungime, cu coadă cu tot. Blana este gri-roșcat și devine albicioasă sub burtă. Daunele pe care le provoacă Șobolanul sapă galerii și atacă în mod special rădăcinile și partea de jos a tulpinii pomilor fructiferi. Mănâncă și rădăcinile de sfeclă, morcov, păpădie, cicoare și cartofi. Poate să atace și pomii fructiferi
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
naftalină îi alungă de asemenea. Iepurele de crescătorie Mai mic decât iepurele de câmp, iepurele de crescătorie are o blană ce poate varia de la cafeniu până la gri-neagru. Are adesea o pată roșcată pe ceafă. Partea de jos a corpului este albicioasă, coada este foarte scurtă, cafenie deasupra și albă dedesubt. Labele posterioare sunt mai lungi decât cele de dinainte, dar relativ mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de durata de timp de la momentul recoltării până la efectuarea acestei determinări (vârsta); vâscozitatea lăptișorului de matcă păstrat în refrigerator la o temperatură de 4șC este mai mare comparativ cu cea a lăptișorului păstrat la temperatura camerei; este un lichid gelatinos, albicios, neomogen din cauza diferitelor granule insolubile; aspect: masa vâscoasă, omogenă, fin granulată (Andrițoiu, 2005); culoare: gălbuie ori alb-gălbuie (Andrițoiu, 2005); uneori bătând ușor în brun gălbui, mai ales când albinele aduc în stup mari cantități de polen de la o anumită plantă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
varză). Simptomele produse de aceste ciuperci sunt asemănătoare în mare parte, caracterizându-se prin apariția, pe frunze, a unor pete de decolorare galbene-verzui, cu margine difuză, în dreptul cărora, pe partea inferioară a frunzelor (cu excepția cepei), se formează un puf cenușiu, albicios, sau violaceu, constituit din fructificațiile patogenului. Condițiile care favorizează apariția și evoluția ciupercilor ce produc mane sunt: umiditatea relativă de 98-100 %, prezența picăturilor de apă pe frunze timp de 5-8 ore, temperatura aerului de 10-25oC (la salată 4oC). Manifestarea epidemiilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. Anginele pseudo-membranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistență care străpung epiderma țesuturilor, mărind suprafața de evaporare a apei din plantă, producând uscarea rapidă a frunzelor și șiștăvirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la noi a fost semnalată de I. Pop și D. Prodan în 1967 și 1969. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apar pete și dungi clorotice urmate de uscarea țesuturilor ceea ce duce la distrugerea frunzei (fig. 14). Se pot observa pete albicioase pe tecile frunzelor și chiar pe spic. Plantele au înalțime redusă, prezintă o înflorire întârziată cu 1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la 3-8 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii este asigurată în tot cursul anului de sporii de vară, care pot rezista atât la secetă cât și iarna la temperaturi scăzute. Deși are gazdă intermediară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul superior, la soiurile foarte sensibile apar arsuri și brunificarea țesuturilor la nivelul rădăcinilor și tulpinii. Prevenire și combatere. Ca măsură preventivă, se recomandă folosirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde, apoi brun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ville (1936) care a remarcat și pagubele mari produse de această ciupercă în 1954 și 1967 în Moldova. Un studiu amănunțit al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964-1967. În Europa este semnalată în Iugoslavia (M. Acimovic), în România în 1971 și 1973 de Mariana Târcovnicum și Ana Hulea. Simptome. Boala se observă sporadic în lanuri unde apar plante ce se veștejesc parțial sau total și prezintă zone albicioase la baza tulpinii și pe rădăcini. În interiorul tulpinii apar țesuturi spongioase (cu aspect de burete) în care pe vreme umedă apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf gri, alcătuit din mici scleroți negri. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantulelor. Pe frunze aparute mai târziu se formează pete mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente, ce evoluează în pete galbene apoi brune, brune negricioase (fig. 76). Din țesuturile atacate pe vreme umedă apare un lichid (exudat) bacterian albicios, ce se poate usca sub formă de peliculă lucioasă brună sau cenușie. În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3 %. Simptome. Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune. În centrul petelor de 0,5-3 mm, țesuturile devin albicioase sau galben deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin desprinderea țesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă (fig. 84). Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune. În centrul petelor de 0,5-3 mm, țesuturile devin albicioase sau galben deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin desprinderea țesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă (fig. 84). Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii din fructificațiile ciupercii rămase în resturile vegetale pe teren. În cursul vegetației sporii sunt cei ce răspândesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii tineri se acoperă cu o pâslă miceliană fină, ce în scurt timp devine pulverulentă apoi își schimbă culoarea din albicioasă în cenușie, datorită apariției unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistență. Frunzele și tulpinile se usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt ușor purtați de vânt. În perioadele secetoase, ciuperca produce mari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pe tomatele cultivate în sere, solarii și câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]