938 matches
-
partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul prezintă o arsură mai mult sau mai puțin limitată, în porțiunea centrală. În secțiune longitudinală, zona brună este sfărâmicioasă, de culoare albicioasă, mărginită de o zonă de lemn puternic brunificată care nu este încă dezorganizat (P. Galet, 1991). Lemnul degradat are consistența de iască, datorită aspectului și structurii dobândite. Când condițiile climatice sunt favorabile, îndeosebi în regiunile umede, apar fructificațiile celor două
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme secetoasă. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate, apoi se brunifică pentru ca în final, zona centrală să fie albicioasă, cu puncte mici negre-fructificațiile cu spori, vizibile cu ochiul liber sau la lupă. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercilor în perioada de vegetație dar, pot rezista în resturile atacate peste iarnă și în anul următor vor produce primele infecții. Septorioza la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe surafața frunzei dintre nervuri și pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe fața superioară și se adâncește pe partea inferioară (fig. 204). Transmitere-răspândire. Ciuperca formează pe frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de pată “albă”. Aceștia germinează și dau spori ce sunt purtați de vânt. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul din butașii infectați. În timpul anului există două perioade de predispoziție a plantelor la îmbolnăvire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost descrisă în țara noastră încă din 1929 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
malvacearum Boala originală din Chile este semnalată în țară la noi pe diferite feluri de nalbă de grădină sau nalba mare. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete de decolorare, mici, circulare. Petele de 1-2 mm în diametru, cu timpul devin albicioase și pot fi întâlnite pe pețioluri, nervuri și chiar tulpini. Sporii se formează subepidermic așa încât frunza apare bombată la locul de atac (fig. 211). Frunzele puternic atacate se usucă iar plantele rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost descrisă în 1932 de Tr. Săvulescu și apoi de alți cercetători din toate zonele unde se cultivă această plantă. Simptome. Pe frunzele atacate se formează numeroase pete izolate, circulare, de 5-7 mm în diametru, de culoare verde-măslinie, apoi albicioase și în final brune-negricioase. Frunzele se usucă înainte de vreme (fig. 212). Transmitere răspândire. Ciuperca În cursul perioadei de vegetație se răspândește prin spori iar în cursul iernii rezistă prin sporii de rezistență ce apar în frunze (clamidospori). Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
active (amilază, lipază, tripsină, chimotripsină) pe care le deversează În duoden unde participă la descompunerea și absorbția alimentelor (glucide, grăsimi și proteine). -pancreasul endocrin cu insulele Langerhans În care există celule alfa cu granulații negre și celule beta cu granulații albicioase. Acestea secretă insulină și glucagon - hormoni cu rol esențial În reglarea metabolismului zaharurilor și a cantității de zahăr din sânge. În plus, există hormonul somatostatina care reglează funcțiile celorlalți doi hormoni. Insuficiența pancreatică constă din incapacitatea pancreasului exocrin și endocrin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată În glugi, dezvăluie un alt galben - mai roșcat ori mai albicios - ce se răsfață, rotund ori lungăieț dar dolofan, pentru Încă o vreme, la ultimile raze de Soare: bostanii, după un bun - nu neapărat ancestral - și Întru totul fundamentat obicei de cultură mixtă. Un subiect banal, s’ar zice, atât de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o dijmuiește de parte din hifele ei, Împâslitura albicioasă ascunsă privirii noastre care-i alcătuiește majoritatea corpului. Iar ulmul e supus extincției, În Europa cel puțin, tocmai de această cârdășie. La zid cu cei doi tâlhari, am spune. Numai că În lume asta nu există nici avantaj fără dezavantaj
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vrut s-o facă și la cavoul lui Kogălniceanu. Coborâm treptele. Oroare! Zidurile criptelor și plăcile de marmură sunt proaspăt sparte. Sicriul, pare-se, de plumb, al soției lui Kogălniceanu este tras afară din criptă, găurit, scotocit. Șuvițe de păr albicios, stofe putrezite, oase gălbui... La plecare, pe treptele înguste, ne încrucișăm cu un echipaj al Miliției, venit să caute amprente. Le-au găsit pe ale noastre. Făptașii n-au fost prinși nici până azi. Fie ca această carte dedicată "Eternității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Și, ce-mi zic: ian s-o iau încet spre casă, că nu alta dar m-am prea îndepărtat de sat și m-apucă noaptea, care vine din urmă. Vremea era răcoroasă. Cerul fusese toată ziua îmbrobodit cu niște nori albicioși, cum îi lâna oilor înaintea spălatului, și cerul părea gata-gata să sloboadă un roi de fulgi. Și uite-așa, când coboram valea Obrejii, uitându-mă, fără să vreau, în urmă în nădejdea că s-ar putea să-i zăresc pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ale cerului. La un moment dat, unul dintre băieți, zise: Priviți! În dreapta se vede Capitala...! Stockholmul! Într-adevăr, aveam sub privire, pe țărmul Mării Baltice o imensă îngrămădire de clădiri vechi, cărămiziu-gri, cu acoperișuri de ceramică roșie, alături de alte construcții noi, albicioase din beton, sticlă și oțel, ridicate cu o cutezanță unică, pe un uriaș arhipelag de 30-40.000 de insule, de toate formele și mărimile, insule unite prin sute de poduri și o nesfârșită puzderie de vase, plutind pe canalele dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în considerare când facem diagnostic diferențial al onicomicozelor. Alte infecții micotice cutanate sunt prezente adesea în zona pliurilor (submamar, inghinal, axilar), la pacienții cu DZ cel mai frecvent agent etiologic fiind Candida. Leziunile sunt eritematoase, umede, acoperite de mici plăci albicioase cu leziuni satelite în jurul leziunilor. Dermatofiția este frecvent întâlnită la pacienții cu DZ. Ea se poate manifesta ca tinea pedis, tinea manum sau tinea corporis. Adesea leziunile sunt multiple sau extensive, eritematoscuamoase, având margini mai active decât centrele lor. Candida
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
de ordinul trei, patru și posibil cinci);zona periferică ce cuprinde bronhiile distale și bronșiolele. Carcinomul cu localizare centrală apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
fost expusă spre închinare. Reporterii televiziunilor prezente în curtea mănăstirii vânează cu asiduitate grupurile de pelerini îmbrăcați în costume populare, cu prapori în frunte, precum și pe cei care dau ocol în coate și genunchi bisericuței de lemn, afundați în nisipul albicios din jur. Mai târziu, după ora prânzului, o mare de pături, saci de dormit, corturi și folii de plastic a luat în stăpânire aproape tot perimetrul disponibil al dealurilor din jur, indescriptibila combinație de culori și configurații spațiale. Dacă la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o dată a dispărut într-o râpă. Au răsunat câteva cuvinte îndepărtate de văicăreală și blestem. Am intrat, peste pragul de piatră, în interiorul turnului. Lizzie m-a urmat și dintr-o dată ne-am găsit împreună în lumina verzuie, cu ochiul rotund, albicios, al cerului deasupra capetelor noastre, și iarba răcoroasă încercuindu-ne gleznele. Atmosfera umedă din interiorul acestuia a prilejuit propășirea unei vegetații diferite, o iarbă mai înaltă și mai luxuriantă, presărată cu păpădii și cu scaieți albi, gata să dea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
reîntors în casă, unde lumânările răspândeau un halo prietenos în fereastra cămăruței roșii. Cerul, deși tulbure, șters, era încă destul de luminos încât să împiedice ivirea stelelor, cu excepția luceafărului, care sclipea, zimțuit și enorm. Luna joasă, cufundată, tăiată în jumătate, era albicioasă ca brânza. Am intrat în cămăruța roșie, unde lumânările, așezate parcă pe un altar, flancau paharul meu de vin și sticla aproape goală. Mi-am turnat restul de vin, m-am așezat și m-am cufundat din nou în reflecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]