534 matches
-
Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii” (Capriciu) Ce s-a petrecut, de la verdictul lui Ion Negoițescu încoace vizează noi excursuri în zona schimburilor între real-ireal, a captării substanței ultime prin alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite culori și spirale, când mânuitorul de retorte se întreabă: „Oare pot coexista/ revolta și împăcarea?/ Cred că da cu condiția/ să nu atingă nimeni/ nici focul jucăuș al vieții/ nici gheața focului încremenit
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
Prophecies of Daniel and the Apocalypse of St. John" au fost publicate după moartea sa. Newton a scris mai mult despre religie, alchimie și ocultism decât tot restul scrierilor sale la un loc. John Maynard Keynes, care a cumpărat operele alchimice ale lui Newton, afirma că „Newton n-a fost primul om al epocii rațiunii, ci a fost ultimul dintre magi.” Newton a fost mult influențat de rosicrucianism. În calitate de creștin avea opinii teologice neortodoxe, fiind adept al profețiilor făcute în baza
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
studiată în instituțiile de învățământ din toată lumea. Influențați de noile metode empirice, adoptate de către Șir Francis Bacon și alți chimiști, un grup de chimiști de la Oxford, Robert Boyle, Robert Hooke și John Mayow au început remodelarea tradițiilor vechi, de ordin alchimic, într-o disciplină științifică. În mod special, Boyle este considerat a fi părintele chimiei datorită celei mai importante lucrări ale sale, "Chimistul sceptic", unde diferențierea este făcută între cunoașterea alchimiei și descoperirile științifice ale noii chimii. Acesta a formulat legea
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
a lungul istoriei pentru a înfățișa multe lucruri, dar de cele mai multe ori el simbolizează unitatea primordială, ciclul nesfârșit al timpului și al universului. a fost foarte important în simbolismul religios și mitologic și a fost folosit frecvent și în ilustrații alchimice. În secolul al XIX-lea a fost interpretat după unii psihologi cum ar fi Carl Gustav Jung, ca având o anumită influență asupra psihicului uman. Este numit "οὐροβóρος" în limba greacă și "uroborus" în limba latină, numele lui însemnând "cel
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
fizică, farmacologie, botanică, teologie, metafizică, cosmologie, meteorologie, astrologie, magie. În ceea ce privește digestia, van Helmont observă că transformarea alimentelor are loc nu datorită căldurii, ci prezenței unor substanțe chimice, "fermenți", prefigurând astfel conceptul modern referitor la enzime. Van Helmont era tributar ideilor alchimice ale epocii. De pildă, susținea că este posibilă transmutația în aur a mercurului, precum și obținerea pietrei filozofale. Cu toate acestea, devenit adept al metodei experimentale, începe să combată mai multe concepții și idei eronate ale înaintașilor. Din cele patru elemente
Jan Baptista van Helmont () [Corola-website/Science/312522_a_313851]
-
iar Geber își petrece ultimii ani ai vieții în închisoare. Descoperirile sale care au influențat chimia modernă sunt importante: Geber a fost alchimist la curtea califului Harun al-Rașid. Influențat de religie, urmărea și latura mistică a alchimiei: Susținea că procesul alchimic este posibil numai cu voința lui Allah. Concepția sa alchimistă se menține pe linia trasată de legendarul Hermes Trismegistul, de Pitagora și Socrate. În experimentele sale, încearcă (bineînțeles fără succes) să descopere piatra filozofală, acel "El Iksir", care devine obiectiv
Geber () [Corola-website/Science/311556_a_312885]
-
în Devon, Anglia, în floarea vârstei - la 656 de ani. Intr-adevăr Flamel a fost un alchimist real, chiar a avut o soție, Perenelle și, dacă credem lucrările pe care le-a lăsat, a creat legendara piatră în laboratorul său alchimic pe 17 ianuarie 1382. O mare parte din ce știm despre Flamel provine din cartea "Hieroglyphica", în care spune cum a devenit alchimist, aproape din întâmplare. Când s-a născut - în jurul anului 1330 în orășelul Pontoise, Franța - alchimia era deja
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
din cupru, foarte delicată, și gravată peste tot cu semne ciudate." Flamel a studiat cartea și s-a convins că aceasta conținea secretul creării Pietrei Filozofale -tot ce ii mai rămânea de făcut era să înțeleagă. Însă, ca toate cărțile alchimice, o mare parte din ea era scrisă special într-un limbaj codat. Și cele mai mari secrete nu se aflau în cuvinte ci în imagini simbolice misterioase. Un desen, de exemplu, înfățișa un deșert plin cu fântâni frumoase invadate de
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
cartea), le-a arătat colegilor săi și le-a agățat în magazinul său, sperând că cineva îi va putea explica ce înseamnă. Dar nimeni nu a putut. Se poate ca în acel moment să își fi aranjat Nicholas un laborator alchimic și să fi început să experimenteze, bazându-și procedurile pe acele pasaje din carte pe care le ințelegea. Însă nu a mers nimic. Tradiția alchimică cerea ca cei care vor învăța ,arta" să fie, mai întâi, inițiați în secretele ei
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
a putut. Se poate ca în acel moment să își fi aranjat Nicholas un laborator alchimic și să fi început să experimenteze, bazându-și procedurile pe acele pasaje din carte pe care le ințelegea. Însă nu a mers nimic. Tradiția alchimică cerea ca cei care vor învăța ,arta" să fie, mai întâi, inițiați în secretele ei de către un maestru. Și așa, după multe experimente nereușite, Flamel a căutat și a găsit până la urmă un astfel de profesor care trăia in Spania
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
unele fapte nu pot fi puse la îndoială. Nicholas Flamel a fost o persoană reală; darurile sale și faptele sale bune au fost reale (unele dintre monumentele pe care le-a construit au durat secole intregi) și povestea căutării sale alchimice a ajutat la supraviețuirea convingerii că alchimia era o știință reală și că Piatra Filozofală putea fi creată Până în secolul al XVII-lea povestea lui Flamel devenise legendă. Conform multor relatări, curând după moartea sa, casa lui Flamel a fost
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
de alchimiștii secolelor XV-XIX. La sfârșitul secolului al XIII-lea, alchimia se dezvoltă într-un sistem structurat, grație operei Rosarium Philosophorum a lui Arnaldus de Villanova (cca. 1240-1312) și mai ales cu Raimondo Lullo (1235-1315), devenit legendar prin îndemânarea sa alchimică. Albertus Magnus (1195-1280) renunță la viața lumească și se retrage în mănăstire unde studiază alchimia și se dedică speculațiilor filozofice ale acesteia. Printre lucrările sale să enumerăm: Discipolul său, Aquinas, menționează, în lucrarea "Thesaurus Alchimiae", "succesele" maestrului său în arta
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
necesitatea experimentului, ca singurul mod de a verifica adevărul. Robert Boyle (1627-1691) dă un nou avânt metodei științifice experimentale. În cercetările sale din domeniul chimiei afirmă clar inutilitatea căutării "pietrei filozofale". Și Isaac Newton a studiat multe pagini de literatură alchimică și a experimentat în laboratorul său operații descrise aici. Newton spera că astel va lămuri structura microuniversului, pe care să o coreleze cu cea a sistemului cosmologic. Chimia organica dă și ea o puternică lovitură iatrochimiei lui Paracelsus și speranței
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Totuși pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție împotriva științei care reducea totul la procese pur fizice, se simte o revigorare a interesului pentru domeniul ocult. Tot mai multe cercuri și societăți mistice sau teozofice au reluat experimentele alchimice. Deși de multe ori nu au fost încununate cu succes, eforturile alchimiștilor au condus la numeroase descoperiri științifice de care beneficiem și astăzi. Fiind un demers multidisciplinar, ce implica o adâncă abstractizare, dar și plin de mistere, alchimia face apel
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
o formă primitivă a chimiei moderne. "Marea Operă" are și o puternică valență mistică. Astfel, extragerea aurului, cel mai nobil metal, se efectua împotriva forțelor întunecate și haotice ale naturii și necesita stăpânirea tendințelor obscure și iraționale ale sufletului. Opera alchimică nu constă numai în operații de laborator. Alchimistul trebuie să aibă anumite virtuți și calități: să fie sănătos, răbdător, modest, pur. El trebuie să aibă mintea în consonanță cu opera. În "Dictionnaire hermétique" (1645), William Salmon definește cuvântul "Filozofie" astfel
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
au reușit să identifice caractere latine (a, o, c, n, m), unite în cuvinte cu cifre arabe (2, 4, 8 sau 9), semne din alfabetul englez (q, y). Dar și litere ce aduc cu vechea scriere runică sau simboluri medievale alchimice. Curios este faptul că manuscrisul pare scris de două persoane diferite, care folosesc sisteme distincte de redactare, specialiștii împărțind textul în două categorii de scriere: Voynich A si Voynich B, fără nici o altă evoluție însă, în descifrarea acestora. Iar ca
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
re'reh" care înseamnă „vazi”. Deci, cuvântul "Creator" este o invitație personală de a experimenta lumea spirituală. Creatorul în această tradiție este una cu Natura, cu legea dragostei. Cărțile de Cabala autentice, fără explicații, sunt la fel de cifrate ca și textele alchimice. Un neinițiat nu ar înțelege nimic, decât ar citi o poveste frumoasă, însemnătatea spirituală rămânându-i ocultată. De exemplu, în știința Cabala, Egipt înseamnă ego, Israel vine de la cuvintele ebraice Ishhar-lael, care înseamnă direct către Dumnezeu, cel care are dorință
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
adesea atributul dragostei de cunoaștere; galbenul pal este caracteristic agresivității pline de viclenie, astfel fiind înfățișate veșmintele lui Iuda. În plus, în evul mediu evreii purtau veșminte galbene. În concepția cosmogonică a triburilor maya, galbenul era asociat sudului. În simbolistica alchimică a culorilor, galbenul (citrinitas) indică o treaptă a transformării materiei în „piatra filosofală” care trece de la culoarea în negru la culoarea în roșu. Verde Sub aspect simbolic are, ca majoritatea culorilor, două valențe, cuprinse între „verde ca mușchiul”, cu valoare
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
și renunțarea la supratehnicizare joacă un rol central. În islam verdele este culoarea profeților. În simbolistica chineză a culorilor verdele și albul formează o pereche antagonică, în sensul unui sistem dual care corespunde antitezei polare roșu și alb din simbolistica alchimică apuseană. Dragonul verde din alchimia chineză simbolizează principiul primordial Yin, mercurul și apa, în timp ce tigrul alb simbolizează principiul Yang, plumbul și focul. În alchimia europeană, dragonul verde sau leul simbolizează un solvent acid, de pildă apa regală (Aqua regia), iar
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
Universitatea Oxford dintre Giordano Bruno și filosofii locali. Apoi a mers la Mortlake pentru a-l cunoaște pe dr.John Dee, renumit matematician, astronom și nu mai puțin faimos alchimist și spiritist, care auzise la rândul sau de experiențele sale alchimice. La început prezenta aristocratului polon la curtea Elisabetei I (în straie că și regești, de aceeaș culoare cu cele ale reginei) a făcut senzație ("the comet of the season"), a beneficiat de o recepție din partea favoritului reginei, Robert Dudley, earl
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
Au sejurnat și la Cracovia, unde Laski a locuit în incinta bisericii Sf. Stanislav, iar în septembrie 1584 împreună cu dr.Dee a fost primit în audiență de împăratul Rudolf al II-lea, care era ostil regelui Ștefan Bathory. Cum experiențele alchimice nu au dat rezultatele scontate, în anii următori Rudolf al II-lea a interzis accesul amicilor englezi ai lui Laski în Bohemia, iar cărțile dr-ului Dee au fost arse în public la Praga. Pe regele Ștefan Bathory musafirii din Anglia
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
Rudolf al II-lea - aflat deja spre sfârșitul domniei, în perioada în care puterea fratelui său, arhiducele Matthias, devenea tot mai mare - Maier dispune atât de timpul, cât și de fondurile și de susținerea necesară pentru a se dedica cercetărilor alchimice și descifrării tainelor naturii în general și ale naturii umane și ale posibilităților ființei umane de perfecționare, în special. După moartea împăratului Rudolf al II-lea, Maier și-a continuat studiile în domeniul ocultismului, dar a prins și gustul vieții
Michael Maier () [Corola-website/Science/322044_a_323373]
-
ca acesta să fie considerat secret și destinat numai anumitor inițiați, "vira", care să fie capabili să își controleze ființa chiar și în cele mai grele condiții. Ritualul pune accentul și pe un alt aspect important al tantrei, latura ei alchimică. "Vira" este cel care reușește să își controleze și stăpânească ființa consumând carnea(care se consideră că impurifică), bând vin sau băuturi alcoolice(care sunt interzise in sadhana) și implicându-se în fuziune erotică în care trebuie să evite pierderea
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
de o reiterare a unei filosofii deja existente, dar care în această etapă joacă rolul de bază pentru ceea ce s-a numit ,filosofia iluminării”. Revenind la caracterul eclectic al operei suhrawardiene, amintim și faptul că Henry Corbin accentuează încorporarea tradiției alchimice în această teosofie, un rol hotărâtor fiind acela al unor gânditori precum Aḫī Aḫmiīn sau Ḍū al-Nūn Mișrī. O alta sursă a acestei filosofii ar fi și o categorie de preoți egipteni care se pretindeau a fi copii surorii lui
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
oameni a caror lipsa de pregătire militară ar fi compensată de puterea deținută de arme, transformându-se în trupe de elită. "Booklist" aseamănă intrigă cărții cu epoca de aur a explorărilor europene și o descrie că „o lume ce combină alchimic materia și magia, un român fantasy irezistibil”, în timp ce "Kirkus" vede în scenă care deschide volumul „o variație pe tema rolului de războinic bătrân și înțelept jucat de Takashi Shimura în Cei șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]