KorAP: Find »[drukola/base=aldosteron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...34 >

845 matches

Corola-website/Law/227715_a_229044

raportului aldosteron- renină plasmatică (ARR) pentru depistarea cazurilor de AP în grupurile de pacienți cu risc crescut. Raportul aldosteron-renină plasmatică este cel mai fidel mijloc de screening pentru AP. Numeroase studii au demonstrat că ARR este superior măsurării potasiului sau aldosteronului (amândouă cu sensibilitate mai mică) sau a reninei izolat (care e mai puțin specifică). ARR nu este lipsit de rezultate fals positive sau fals negative. El trebuie privit doar ca un test de screening și trebuie repetat dacă rezultatele inițiale

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
un test de screening și trebuie repetat dacă rezultatele inițiale sunt neconcludente sau dificil de interpretat din cauza condițiilor inadecvate de dozare (ex. menținerea unor medicamente listate în tab.2). TABEL 2. Medicamente care au efect minim asupra nivelului plasmatic de aldosteron și pot fi folosite pentru a controla HT în timpul diagnosticului și testelor de confirmare pentru AP Medicament Clasa Doza curentă Comentarii Medicament ARR- raport aldosteron-renină; CAP - concentrația aldosteronului plasmatic; ARP - activitatea reninei plasmatice; CRD -concentrația reninei directe. (a)- Valorile sunt

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
2). TABEL 2. Medicamente care au efect minim asupra nivelului plasmatic de aldosteron și pot fi folosite pentru a controla HT în timpul diagnosticului și testelor de confirmare pentru AP Medicament Clasa Doza curentă Comentarii Medicament ARR- raport aldosteron-renină; CAP - concentrația aldosteronului plasmatic; ARP - activitatea reninei plasmatice; CRD -concentrația reninei directe. (a)- Valorile sunt bazate pe un factor de conversie a ARP (ng/mL/h) la CRD (mU/l) de 8.2. Determinarea CRD este înca în studiu, dar într-o determinare

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
AVS și dacă e necesar se vor face teste auxiliare. APA se poate vizualiza în nodule hipodense mici (în mod normal cu diametre IHA glandele adrenal pot fi normale pe CT sau să arate modificări nodulare. Carcinoamele adrenale producătoare de aldosteron plasmatic au aproape întotdeauna 4cm în diametru și numai ocazional sunt mai mici. În majoritatea cazurilor au fenotip suspect de imagine pe CT. CT adrenală prezintă câteva limitări. APA mici pot fi interpretate incorect de radiolog ca fiind "IHA" pe

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
potențialul malign, și de asemenea pentru localizarea venei adrenal drepte care intră în vena cava inferioară, astfel ajutând la canularea venei în timpul AVS. MRI nu are nici-un avantaj asupra CT în evaluarea subtipică a aldosteronismului primar. Lateralizarea sursei secreției de aldosteron excesive este critică în ghidarea managementului PA. În centrele cu experiență, realizarea AVP are o rată de succes de 9096%. Unele centre practică AVS la toți pacienții care au diagnosticul de PA; alții susțin utilizarea ei selectivă (ex: AVS poate

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
și scintigrafia cu iodocolesterol. Testul de stimulare posturală: La pacienții cu AVS fără succes și cu un CT care arată o masă adrenală unilaterală, unii experți folosesc testul de stimulare posturală. Acest test se bazează pe datele ca PAC concentrația aldosteronului plasmatic) la pacienții cu APA au arătat variații diurne și au fost relativ neinfluențate de schimbările nivelelor angiotensinei II, în timp ce HAI a fost caracterizat de o sensibilitate crescută la o mică modificare a angiotensinei II ce a apărut stând în

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
stimulare posturală a fost de 85% la 246 de pacienți cu APA mare confirmat chirurgical. Lipsa acurateții este explicată prin faptul că unele APA sunt sensibile la angiotensina II și unii pacienți cu HAI au variații diurne ale secreției de aldosteron. Astfel testul de stimulare posturală - în special dacă arată lipsa răspunsului (constând în APA angiotensin II - neresponsiv sau hiperaldosteronism familial tip I (FH-I), cu ultimul deja confirmat sau exclus prin teste genetice) - poate avea un rol auxiliar, de exemplu

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
GRA]. Sindromul FH-I este moștenit într-o formă autozomal dominantă și este responsabil pentru mai puțin de 1% din cazurile de AP. Manifestarea GRA este foarte variabilă, cu unii pacienți prezentând tensiune arterială normală și alții având exces de aldosteron, PRA supresat, și hipertensiune cu debut timpuriu, severă și refractară la terapiile antihipertensive convenționale. Unele studii sugerează o probabilitate pretest înaltă pentru GRA la copii sau adulții tineri cu hipertensiune severă sau rezistentă și istoric familial pozitiv de instalare timpurie

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
pentru cel puțin 7% din pacienții cu AP dintr-un grup, prevalența este necunoscută. Baza moleculară pentru FH-II nu este clară, cu toate că mai multe analize de linkaj au arătat o asociere cu regiunea cromozomială 7p22. În final, adenomul secretant de aldosteron poate fi rar sau ocazional întâlnit în neoplazia endocrină multiplă tip I. 4.0. TRATAMENT 4.1 Se recomandă efectuarea adrenalectomiei laparoscopice unilaterală la pacienții cu AP unilateral documentat (ex: APA sau HAU). Dacă un pacient nu este apt sau

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
efectua tratament medical cu un antagonist de receptor mineralocorticoid. Adrenalectomia laparoscopică unilaterală se folosește la pacienții cu AP unilateral deoarece tensiunea arterială și concentrațiile potasiului plasmatic se îmbunătățesc în aproape 100% din pacienți postoperator, are loc normalizarea nivelelor endogene ale aldosteronului plasmatic. Hipertensiunea este vindecată (definită ca TA Factori asociați cu ameliorarea hipertensiunii în perioada postoperatorie includ absența sau prezența unei rude de gradul I cu hipertensiune și folosirea preoperatorie a două sau mai puține medicamente antihipertensive. Au fost raportați alți

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
unilaterale la pacienții cu AP. Beneficiul este pe departe mai mare decât riscurile chirurgiei și managementului post operator. Managementul preoperator: controlul TA ai al hipopotasemiei; obținerea acestui control poate necesita întârzierea operația și adăugarea unui antagonist MR. Managementul postoperator Nivelele aldosteronului plasmatic și ale activității reninei trebuie măsurate la scurt timp după operație ca un indiciu timpuriu al răspunsului biochimic. În ziua următoare operației trebuie oprită suplimentarea cu potasiu, spironolactona și redusă terapia antihipertensivă, dacă este cazul. Fluidele intravenoase postoperatorii trebuie

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
folosirea sa în AP. Având un timp de înjumătățire mai scurt eplerenona trebuie dată de 2 ori pe zi pentru efectul optim. B. Alți agenți Reglarea activității canalului epitelial de sodiu al tubului distal este un mecanism major prin care aldosteronul își exercită acțiunea asupra sodiului și potasiului. Dintre antagoniștii canalelor de sodiu (amilorid și triamteren), amiloridul a fost cel mai studiat ca mijloc de tratament al AP. Cu toate că e mai puțin eficient decât spironolactona, amiloridul poate fi folositor. Fiind un

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
steroizii sexuali ai spironolactonei, dar fără efectele benefice pe funcția endotelială. Blocanții canalelor de calciu, inhibitorii ECA și blocanții receptorului angiotensinei au fost studiați pe puțini pacienți cu AP, și în general sunt antihipertensive fără efect important pe excesul de aldosteron. Studiile de susținere sunt puține și slabe metodologic, și fără semnificație importantă pentru pacienți. Inhibitorii sintetazei de aldosteron pot juca un rol în viitor. La pacienții cu GRA, recomandăm folosirea dozei minime de glucocorticoid care poate normaliza tensiunea arterială și

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
blocanții receptorului angiotensinei au fost studiați pe puțini pacienți cu AP, și în general sunt antihipertensive fără efect important pe excesul de aldosteron. Studiile de susținere sunt puține și slabe metodologic, și fără semnificație importantă pentru pacienți. Inhibitorii sintetazei de aldosteron pot juca un rol în viitor. La pacienții cu GRA, recomandăm folosirea dozei minime de glucocorticoid care poate normaliza tensiunea arterială și nivelele de potasiu mai degrabă decât tratamentul de primă linie cu un antagonist MR. Tratamentul GRA pune accent

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
Recomandăm folosirea unui glucocorticoid sintetic cu acțiune mai lungă decât a hidrocortizonului precum dexametazona sau prednison pentru a supresa secreția de ACTH. Ideal, glucocorticoidul trebuie luat la culcare pentru a supresa secreția matinală de ACTH. Activitatea reninei plasmatice și concentrația aldosteronului pot fi utile în determinarea eficacității tratamentului și în prevenirea excesului de tratament. Supratratarea cu steroizi exogeni trebuie evitată; sindromul Cushing iatrogen și întârzierea creșterii lineare la copii pot apărea din această supradozare (100). În general trebuie folosită cea mai

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
Corola-website/Law/229231_a_230560

MONITORUL OFICIAL nr. 799 bis din 30 noiembrie 2010 --------- ARR- raport aldosteron-renină; CAP - concentrația aldosteronului plasmatic; ARP - activitatea reninei plasmatice; CRD -concentrația reninei directe. (a)- Valorile sunt bazate pe un factor de conversie a ARP (ng/mL/h) la CRD (mU/l) de 8.2. Determinarea CRD este înca în studiu, dar într-o determinare

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
AVS și dacă e necesar se vor face teste auxiliare. APA se poate vizualiza în nodule hipodense mici (în mod normal cu diametre IHA glandele adrenal pot fi normale pe CT sau să arate modificări nodulare. Carcinoamele adrenale producătoare de aldosteron plasmatic au aproape întotdeauna 4cm în diametru și numai ocazional sunt mai mici. În majoritatea cazurilor au fenotip suspect de imagine pe CT. CT adrenală prezintă câteva limitări. APA mici pot fi interpretate incorect de radiolog ca fiind "IHA" pe

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
potențialul malign, și de asemenea pentru localizarea venei adrenal drepte care intră în vena cava inferioară, astfel ajutând la canularea venei în timpul AVS. MRI nu are nici-un avantaj asupra CT în evaluarea subtipică a aldosteronismului primar. Lateralizarea sursei secreției de aldosteron excesive este critică în ghidarea managementului PA. În centrele cu experiență, realizarea AVP are o rată de succes de 9096%. Unele centre practică AVS la toți pacienții care au diagnosticul de PA; alții susțin utilizarea ei selectivă (ex: AVS poate

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
și scintigrafia cu iodocolesterol. Testul de stimulare posturală: La pacienții cu AVS fără succes și cu un CT care arată o masă adrenală unilaterală, unii experți folosesc testul de stimulare posturală. Acest test se bazează pe datele ca PAC concentrația aldosteronului plasmatic) la pacienții cu APA au arătat variații diurne și au fost relativ neinfluențate de schimbările nivelelor angiotensinei II, în timp ce HAI a fost caracterizat de o sensibilitate crescută la o mică modificare a angiotensinei II ce a apărut stând în

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
stimulare posturală a fost de 85% la 246 de pacienți cu APA mare confirmat chirurgical. Lipsa acurateții este explicată prin faptul că unele APA sunt sensibile la angiotensina II și unii pacienți cu HAI au variații diurne ale secreției de aldosteron. Astfel testul de stimulare posturală - în special dacă arată lipsa răspunsului (constând în APA angiotensin II - neresponsiv sau hiperaldosteronism familial tip I (FH-I), cu ultimul deja confirmat sau exclus prin teste genetice) - poate avea un rol auxiliar, de exemplu

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
GRA]. Sindromul FH-I este moștenit într-o formă autozomal dominantă și este responsabil pentru mai puțin de 1% din cazurile de AP. Manifestarea GRA este foarte variabilă, cu unii pacienți prezentând tensiune arterială normală și alții având exces de aldosteron, PRA supresat, și hipertensiune cu debut timpuriu, severă și refractară la terapiile antihipertensive convenționale. Unele studii sugerează o probabilitate pretest înaltă pentru GRA la copii sau adulții tineri cu hipertensiune severă sau rezistentă și istoric familial pozitiv de instalare timpurie

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
pentru cel puțin 7% din pacienții cu AP dintr-un grup, prevalența este necunoscută. Baza moleculară pentru FH-II nu este clară, cu toate că mai multe analize de linkaj au arătat o asociere cu regiunea cromozomială 7p22. În final, adenomul secretant de aldosteron poate fi rar sau ocazional întâlnit în neoplazia endocrină multiplă tip I. 4.0. TRATAMENT 4.1 Se recomandă efectuarea adrenalectomiei laparoscopice unilaterală la pacienții cu AP unilateral documentat (ex: APA sau HAU). Dacă un pacient nu este apt sau

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
efectua tratament medical cu un antagonist de receptor mineralocorticoid. Adrenalectomia laparoscopică unilaterală se folosește la pacienții cu AP unilateral deoarece tensiunea arterială și concentrațiile potasiului plasmatic se îmbunătățesc în aproape 100% din pacienți postoperator, are loc normalizarea nivelelor endogene ale aldosteronului plasmatic. Hipertensiunea este vindecată (definită ca TA Factori asociați cu ameliorarea hipertensiunii în perioada postoperatorie includ absența sau prezența unei rude de gradul I cu hipertensiune și folosirea preoperatorie a două sau mai puține medicamente antihipertensive. Au fost raportați alți

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
unilaterale la pacienții cu AP. Beneficiul este pe departe mai mare decât riscurile chirurgiei și managementului post operator. Managementul preoperator: controlul TA ai al hipopotasemiei; obținerea acestui control poate necesita întârzierea operația și adăugarea unui antagonist MR. Managementul postoperator Nivelele aldosteronului plasmatic și ale activității reninei trebuie măsurate la scurt timp după operație ca un indiciu timpuriu al răspunsului biochimic. În ziua următoare operației trebuie oprită suplimentarea cu potasiu, spironolactona și redusă terapia antihipertensivă, dacă este cazul. Fluidele intravenoase postoperatorii trebuie

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]
folosirea sa în AP. Având un timp de înjumătățire mai scurt eplerenona trebuie dată de 2 ori pe zi pentru efectul optim. B. Alți agenți Reglarea activității canalului epitelial de sodiu al tubului distal este un mecanism major prin care aldosteronul își exercită acțiunea asupra sodiului și potasiului. Dintre antagoniștii canalelor de sodiu (amilorid și triamteren), amiloridul a fost cel mai studiat ca mijloc de tratament al AP. Cu toate că e mai puțin eficient decât spironolactona, amiloridul poate fi folositor. Fiind un

GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229231_a_230560]