964 matches
-
râs și au încercat să-și șteargă obrajii cu palmele. - Iubita mea, poți trece în baie să-ți faci duș. Ai tot ce-ți trebuie acolo. Nu-ți va lipsi nimic. Le vei vedea tu... Eu rămân să aranjez aceste alese bucate cumpărate de noi, pentru prima oară, împreună... Tainicele cărări ale iubirii - Chiar am dorit să mă scuz, dragul meu... Sunt atât de udă... Să nu pornești aerul condiționat, îl rugă ea, observând instalația. Nu-mi face bine. Răcesc imediat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
a o alege, dintre ele, pe aceea a cărei impetuozitate uterină îl orbise. Valsînd-o, aeropurtînd-o și abandonînd-o înaintea capului falsului preot, care nu ostenea nici să pârțâie din buze, nici să profereze ocări împotriva Numelui Preasfânt. Observând, mai apoi, că aleasa mânecii sale era Gabriela P. Mocanu. Învăluind-o pe Gabriela într-un tambur gros de noroi, și pornind, astfel, cu ea, scăldat în strigătele ei de durere, către capătul labirintului de cămăruțe și coridoare. Acolo unde Genel, după ce încălcase o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i se mai asortau cu tot restul, trebuiau alte mâini, unele alburii, cu pielița ca petala și 12 centrimetri mai lungi, alergai după mâini, te întorceai cu ele după ce tîrguisei pe puțin alte patru perechi, dar se-ntîmpla, între timp, că aleasa inimii tale, ca de obicei, se răzgândise și-și dorea acum și cele mai splendide șolduri cu care se născuse vreodată o femeie. De ce-și dorea asta? Fără motiv. Ca să-i stea și mai bine, ca să arate cu două
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rost și de șolduri, muncise din greu, îi alipise la fix niște șolduri fără cusur și tocmai acum, când nu îi mai lipsea decât o biată și perfectă pereche de picioare, mai rămăsese o singură lună și decisese deja, cu aleasa inimii lui, să se retragă la casa lor, să se căsătorească... 190 DANIEL BĂNULESCU director. Domnul străin era foarte înalt - să fi avut vreo doi metri -, mătăhălos, ocarină borcănată, mustăți în furculiță, o uitătură de parcă i se furaseră boii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceilalți. Au scos-o regina balului. I-au strigat numele, și negustorii au început să bată din palme. Nevestele se uitau chiorâș la ea, dar n-aveau ce-i face. În mijlocul salonului se făcuse un loc larg în cinstea celei alese. Președintele federației, abia ținîndu-se pe picioare, s-a ridicat după obicei. Plesnea de mândrie. O învartea ușor, râzând și spunând măscări. Ceilalți se uitau dimprejur la ei. Fetele oftau cu părere de rău, că le plăcea și lor ibovnica. Au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și, mirosind apa din ulcior, văzând că ea-i răsuflată și băhnită, presupuse că bătrânul trebuia să fi murit. Astfel el, moștenitoriul firesc al acestui locaș de pace, a acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, cari erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
apa din ulcior, {EminescuOpVII 150} văzând că ea-i răsuflată și băhnită, presupuse că bătrânul trebuie să fi murit. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, [a] acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, care erau toate alese și-i promiteau multă petrecere, scrierile moșneagului, în care fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap și, mirosind apa din ulcior, văzând că ea-i răsuflată, presupuse că bătrânul trebuia să fi murit. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, răscoli cărțile, cari erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare (era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și, mirosind apa din ulcior, văzând că ea-i răsuflată și băhnită, presupuse că bătrânul trebuia să fi murit. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, a acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, cari erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
străini, negri, evrei sau săraci, deci "nu cum trebuie", în timp ce prietenii săi au părinți "cum trebuie". Din acest motiv, înțelegem cum poate deveni adolescentul critic, ba chiar ostil și gata să-și sacrifice familia indigenă în favoarea familiei de "oameni cumsecade" aleasă de el și împodobită cu toate calitățile. Prin acest mijloc, copilul își lărgește orizontul de familie și își interiorizează scara raporturilor dintre grupurile sociale. Inventarea unei suite romanești de tați, adesea scăpată din frîu, dezvoltă în același timp un imaginar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acestei elite și se desprind de restul cu hotărîrea arivistului care-și ascunde părinții modești pentru că-i este rușine cu ei. Această categorie de oameni a înlocuit odată pentru totdeauna familia indigenă în care au fost concepuți prin familia cumsecade aleasă de ei, concepută de ei. În zorii existenței lor, aceasta era doar un vehicul pentru critică și pentru a evada din realitate. La maturitate, ea devine un motiv de acțiune, sursa unei creații de realitate, iar omul trăiește atunci ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este „prima” nu numai în familie, ci și în multe alte experiențe prin care a trecut. De asemenea, ea exprimă sentimentul că este „aleasă”. Sarei i se dădeau roluri principale în piesele de teatru de la școală. Ea a fost cea aleasă dintr-o clasă întreagă, împreună cu alți trei colegi, ca să dea testele necesare pentru admiterea la un liceu prestigios și numai ea a fost acceptată în prima clasă din cadrul unui program experimental. Această clasă din care a făcut parte Sara era
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tratăm, în lucrarea de față, cele două forme de cunoaștere a socialului - mai ales pe latura metodologică - aproape indistinct, adică fără a semnala întotdeauna diferența dintre ele. 4. Câteva genuri de sondajetc "4. Câteva genuri de sondaje" Chiar dacă nu tematica aleasă este cea care conferă unei cercetări caracterul de sondaj de opinie, există, prin tradiție, câteva mari câmpuri problematice care fac obiectul sondajelor, ceea ce justifică încercările de a clasifica sondajele în funcție de domeniul abordat al vieții sociale. Astfel, de pildă, găsim o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1800, se afla la moșia de la Umbrăresti, împreună cu fratele mijlociu, Costache, al cărui purtător de grijă se arată a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești, chiar confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
supravictimizați în ZEP, față de 6,4% în afara ZEP, adică o medie de aproximativ 8,9%. Rezultatele din ZEP sunt totuși prea puțin diferențiate între ele și putem introduce o diferențiere între școlile din ZEP "obișnuite" și școlile din ZEP sensibile alese după criterii sociologice, cu o proporție mai mare a elevilor ai căror părinți provin din categorii socio-profesionale defavorizate sau sunt inactivi (Rondeau și Trancart, 1996). Această categorizare socială este sistematic agravantă, confirmând, dacă mai era nevoie, apăsarea excluziunii sociale. Astfel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de pe cal. Grav rănit, acesta este declarat soțul fetei, însă, conștientizând apropiata moarte, o roagă pe Emilia ca, după dispariția lui, să se căsătorească cu prietenul și rivalul său, Palemone. Arcita este îngropat și toți celebrează căsătoria lui Palemone cu aleasa inimii sale. În Teseida nu avem imaginea unui poem clasic. Trimiterile sale alegorice și descrierile în maniera Dulcelui Stil Nou îl aduc aproape de literatura medievală. Încă din introducere naratorul ne invită la o lectură alegorică, mărturisind că își aduce aminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă în a le identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel și celelalte personaje, de credința puternică în destin și în fatalitatea lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de a se căsători, Valter acceptă, cu unica condiție - de a-și alege singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nevoită să se întoarcă în casa modestă a tatălui, de unde a fost luată cu ani în urmă, îmbrăcată în veșminte simple, simbol al condiției umile, al decăderii, iar, la cererea craiului, se va ocupa de banchetul organizat în cinstea noii alese, va pregăti castelul, va servi masa pentru cei invitați. Dar reacția femeii este, uimitor, una de mulțumire pentru tot ceea ce i s-a oferit în anii petrecuți în calitate de doamnă a cetății și promite solemn o fidelitate eternă, fără nicio urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i aleasă./ Era de-o feciorelnică sfială,/ și vremea nu-și trecea în trândăveală,/ 840 Ibidem, pp. 160-161. 226 Ci inimos trebăluia mereu.”841 Virginia devine un model pentru toți, un exemplu a ceea ce trebuia, după standardele vremii și, poate, din totdeauna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semn de vrednicie ntr-adevăr/ Când se îndeamnă omul sur la păr/ Să-și ia nevastă jună... Zău c-așa-i!/ Împodobită inimă mai ai!/ Însoară-te așa precum îți place/ și eu socot că-i bine cum vei face.”888 Aleasa are însușiri deosebite, deși este clar că opțiunea bătrânului nu a luat în calcul nimic din ceea ce ar fi trebuit să însemne rațiune sau cel puțin cumpătare: „Își zugrăvea în gând icoana-i dulce,/ Frumusețea-i, boitul tras ca prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de pe cal. Grav rănit, acesta este declarat soțul fetei, însă, conștientizând apropiata moarte, o roagă pe Emilia ca, după dispariția lui, să se căsătorească cu prietenul și rivalul său, Palemone. Arcita este îngropat și toți celebrează căsătoria lui Palemone cu aleasa inimii sale. În Teseida nu avem imaginea unui poem clasic. Trimiterile sale alegorice și descrierile în maniera Dulcelui Stil Nou îl aduc aproape de literatura medievală. Încă din introducere naratorul ne invită la o lectură alegorică, mărturisind că își aduce aminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă în a le identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]