5,686 matches
-
dau lovite că e prea grea tema, nu am pus pe nimeni să ne rezolve problemele. Stai și lucrează, uneori gândind și câte o oră la un mister, măi mâncând ciocolată, măi stând în cap, măi dând o tură de alergare, creativitatea din matematică trebuia stimulată! Prietena mea, Dana, avea un coleg care știa să aprecieze nu numai matematică, dar și literatura universală, copacii înfloriți, poezia și seriozitatea unei fete. A avut parte de câteva plimbări pe lac, prin parc, de
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
pare că este un lucru din ce in ce mai rar. De ce le este frică oamenilor? În primul rând oamenii se tem de ZIUA DE MÂINE. Dar ziua de mâine nu este a noastră, ba chiar s-ar putea ca... azi să se încheie alergarea mea și atunci de ce să mă tem de ziua de mâine? Domnul Isus Însuși, ca Unul care cunoaște perfect profunzimile sufletului omenesc, spune: Nu vă îngrijorați, deci, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea
O MINTE SANATOASA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364737_a_366066]
-
secundă...! Azi poți avea lumea într-un buzunar! Iar televizorul, cel mai pestriț carusel năucitor îți aduce incontinuu un spectacol carnavalesc în ochi, în minte, în casă... Nu se poate fixa afectiv privirea pe cineva sau ceva, totul e-n alergare, în cascadă, în avalanșă în repetitivă transmisie pe ecrane, monitoare și alte feluri de omorâre a timpului și atenției. Politica și divertismentul facil sunt o holdă spontană și fără rod! Rezultatul lor principal este plasarea în desuet a culturii cu
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
fals decât a crede că religia creștină se rezumă doar la crezuri și cuvinte frumoase, ca o așteptare pasivă a unei mântuiri ce vine de sus. De aceea, prin contrast, „Pavel, apostolul, vede viața creștină ca o cursă sportivă de alergare. De dragul premiului, alergătorii se supun voit la diferite înfrânări. Ei sunt într-un continuu exercițiu al renunțării. Antrenamentul zilnic cere efort și luptă aspră cu tine însuți. Trebuie să te depășești, să te obligi la disciplină. Viața ta este diferită
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că reprezintă așa de puțin, încât
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
dor să mai fiu odată simplu fir de gând în inima pădurii de mesteceni când pasul mamei rătăcea fără puncte cardinale în centrul ființei simplă așchie din lemnul bucuriei cuvântului simplu punct în inima sferei atingerilor împlinirii să mai fiu... alergare pe câmpul răcoroaselor anotimpuri ale renașterii lumină în întuneric și întuneric în lumina existenței războiul comunicării zgomotoase a pătruns încet precum picătura de otravă în centrul grămezii de cenușă din care pasărea s-a reîntrupat zbor comunicarea în inima Fiului
GÂND DE NOAPTE 19 MAI 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350399_a_351728]
-
când încă are între buzele fragile sânul mamei și trage hulpav hrana blândă, laptele iubirii și al curățeniei ființei care l-a purtat în pântec sau alteori, mă trezeam ca o pradă a unor vânători cruzi, abia suflând, după o alergare de câteva fracțiuni de timp biologic. Călătoream, călătoresc la margine de timp sau prin locuri în care poate nu am călcat niciodată cu pasul, locuri firești, pământene, nimic senzațional în imagini în schimb, trăirile sunt atât de intense, încât dimineața
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
albă, nu mă mai gândesc la el. De fapt mintea doarme liniștită alături de trup, pe așternutul vieții, închisă în cutia cu pietre. Cu mine port crucea. Toate celelalte rămân acolo, unde spun eu mereu că este acasă. Bun. Am pornit. Alergarea continuă prin orașul cu tuneluri mărunte până când, în fața mea, se deschide o poiană ciudată. De ce ciudată? Pentru că undeva în stânga, este o cascadă cu șase fire de apă limpede, în fața mea este un lanț aproape uriaș de stânci prin care urmează
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
pe masă la aproape fiecare opt-nouă cuvinte exprimate. La finalul expunerii, făcu înconjurul sălii cu privirea, oprind-o fugar pe chipul fiecărui polițist în parte. Întrebarea porni scurt, fără comandă, pe un ton destul de ridicat, ca șuieratul fluierului folosit în alergare: - De fapt, ce înțelegeți voi prin „situație operativă”? Ce presupune asta? Tăcere deplină. Se auzeau respirații grele și nimic altceva. Contrariat, căpitanul examină din nou chipurile subordonaților săi și privirea i se opri la agentul Brumă Cornel. Nu se știe
D ALE POLIŢIEI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349171_a_350500]
-
adormit. Rămân mai departe sclavi în existența mecanică, pusă în funcțiune de temerile și prejudecățile lor. Roșa îl privește fără să înțeleagă. Farcaș găsește o soluție: -Dacă nu-ți place că ești plinuța, hai cu mine la niște gimnastică și alergări! -Da! Da, poate vin. -Omul va avea nevoie mereu de alți oameni pentru a se putea regăsi. Și mai ales, de oameni înțelepți, citiți. Vor avea nevoie de cărți. -Da... O să gândesc ceva timp ce mi-ai spus. Sună interesant
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
să mă duc unde să mă ascund dacă între mine și tine verbele pocnesc din călcâie ca într-un step amețitor apoi dispar statica își așterne brațele de caracatiță mă privește cu ochiul hydrei acestui acum apoi prinde pasul de alergare înapoi prin fibrele labirintului neîmplinirilor ca o promisiune a liniștii te prind în jungla gândurilor te pierd mereu rătăcind rătăcindu-mă de mine mă tot întreb iubire și nu mai reușesc să înțeleg de ce mă vrei printre hărțile pământului amorțit
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
evident. În apropierea stadionului se afla un fel de hotel de multe stele în care erau adăpostiți atleții și antrenorii lor. Atletul trebuia să se înmatriculeze în, să-i zicem, școala de pregătire pentru olimpiadă. Școala deținea piste proprii pentru alergări și spații acoperitoare pentru aruncători astfel încât toate disciplinele se putea antrena simultan sub îndrumare de specialitate, Înscrierile se terminau cu 4 săptămâni înaintea Olimpiadei. Urmau 4 săptămâni de ceea ce eu numesc dresaj deoarece nimic nu se mai făcea din inițiativa
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
spațiul sublunar, intrăm în cercul de Aristocrație neagră, ne vindem capul cu prețul inimii sau inima cu prețul capului si după nouă luni iese un copil de “rasă în interiorul rasei”. Adică, un fel de cal de cursă fără pistă de alergare. Și dacă nu ne place cum aleargă acest copil de “rasă în interiorul rasei”, ca să instaurăm în el o valoare, va trebui să inventăm prima dată niște dușmani. Căci într-un copil astfel conceput în spațiul sublunar, nu se mai poate
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
creștinismul era ceva foarte confuz. Primele țigări le-am fumat chiar din pachetul tatălui meu. Faptul că trăiam într-un mediu oarecum religios nu mi-a dat posibilitatea să-L cunosc cu adevărat pe Dumnezeu. Viața mea a fost o alergare după păcatele care păreau mai interesante, dar care, fără excepție, m-au dezamăgit. Reporter: Cum definiți păcatul, privind în urmă la acele fapte? Petrică Vrăbioru: Atunci nu știam ce este păcatul și nici măcar nu conștientizam faptul că trăiam în păcat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
iertarea de păcate. Reporter: Mulți spun: „Dacă nu fac păcate mari, dacă și ei/lui îi place sau dacă nu supăr pe nimeni, de ce să-mi schimb viața?”. Dumneavoastră de ce v-ați schimbat viața? Petrică Vrăbioru: Viața mea era o alergare după senzații tari, după ceea ce Scriptura numește „plăcerile de-o clipă ale păcatului”. Dar eram dezamăgit de fiecare dată când făceam un păcat, fie că era vorba de țigară, alcool, discotecă sau alte aventuri tinerești. Nimic din toate acestea nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
română pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos. Paradisul lui a fost Limba Română. Magia cuvântului a coincis la el cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce”, e „miere”, e „vrajă”. Magia cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
Tu ești acum fericită? - Dacă mă gândesc strict la trăirile și clipele de extaz ce mi le-ai dăruit, da, sunt fericită. - Restul nu mai contează. Cu atât ne alegem de la viață. Nu singură spuneai că viața este o continuă alergare și un zbucium permanent, să ne meargă bine în afaceri, să nu rămânem în urmă cu ratele la bănci? - Este adevărat, trebuie să mai trăim prin noi și pentru plăcerea noastră. Păcatul mare este că aceasta o găsim uneori în afara
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
veni De speranțe purtat Să-ntâlnești fericirea Ce în urmă-ai lăsat... Și-ai s-aprinzi iarăși focul Pe altarul iubirii Din cenușa păstrată În pocalu-amintirii! Da...voi veni! Da...voi veni când trist și-nsingurat Te vei opri sătul de alergare Și căutând o punte de speranță Mă vei chema din vise și uitare... Da...voi veni și rana sângerândă O voi lega cu dragoste și dor Și voi turna balsam de fericire Să poți întinde aripi pentru zbor... Îți voi
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cine mi-a întrerupt visele? Tocmai scriam cu litere de aur că sunt ultima ramură a romantismului terestru. M-am născut din întâmplarea clipei și am trăit în tumultul alergărilor. Am poposit scurt timp doar, în drumul urcușului pe care voința și dorința mă aruncaseră în cerințele de nevăzut ale ceea ce spun unii că-i destin. M-am luptat în disperarea momentului să-i țin calea și să-i explic
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
deschidă inima și să primească urieșeasca protecție a Iubirii Lui, privindu-i ochii aceia ai infinitului albastru, ai seninului, ai liniștii interioare a întregului pământ, a întregului Univers. Încearcă să faci asta de fiecare dată când adrenalina își potolește prima alergare vitejească prin trupul tău, când abia răsari iar de după cortina nebuniei din timpul șocului. Voi fi acolo să-ți cuprind palmele. Mă vei simți ca pe o căldură răcoroasă în inimă și toate culorile fricii vor deveni culorile toamnei. Haide
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
Autorului Roluri Cu armă, tolbă, corn de vânătoare - Din timp fusese pregătit docarul - mi-am luat tutun, răbdare și amnarul, intrând cu tot curajul în vâltoare. Cu mult respect m-a refuzat ogarul - Nu îi mai plac emoții trecătoare, Nici alergări prin spinii de pripoane - S-a rafinat și nu mai e „hoinarul”. Atâta m-am temut că o să-mi ceară Să inversăm o dată baremi rolul, Să se fălească el la-ntors spre seară, Să poarte tolba plină și pistolul, Iar eu
ROLURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361780_a_363109]
-
frumusețile spiritelor ce au plecat să doarmă sub fruntea cerului sau dincolo de ea. le recheamă lupii albi ai gândurilor noastre. noi nu le auzim. nu cunoaștem freamătul firelor de blană de pe coama albă, înfiorată de vântul pădurilor. inelele copacilor recunosc alergarea până la verdele alburiu curgând neîncetat prin trunchiurile copacilor, până la nașterea unui poem... al redescoperirii vieții într-un romb de jad... înflorește crucea o talpă adânc înscrisă în pânza de apă argintie și-a uitat pasul pe suprafața lucios-transparentă. peștii au
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
înflorește crucea... ecoul e bun. sunetul clar. muzica gândului reînvie iar tălpile își uită apăsarea. pe pânza de argint a apelor plutește un orb cu inima cât o piramidă de aur, cu vârful înfipt într-o baghetă de ametist. rup alergarea la a patruzecișitreia rostogolire prin cenușa labirintului de valori. râd, centrată fiind pe a patra fugă din crucea Cuvântului. se schimbă fețele lunii când ochiul deschis, candela reaprinde în tâmpla pământului. nu se întâmplă nimic. un simplu fapt banal de
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
la care spăla periodic geamurile și balcoanele. Fata acesteia crescuse, avea aproape douăzeci de ani și a renunțat la multe lucruri păstrate, ca amintire, în favoarea Violetei. În rest, sânii ei micuți și tari săltau scurt, cu vioiciune, în mers, în timpul alergărilor, la joacă ori când freca gresia și faianța prin apartamentele în care era chemată. Terminase cu rezultate destul de bune anul de învățământ și avea colegi care țineau mult la ea. Chiar dacă i se zicea „țigăncușa”, potrivit originii ce-și pusese
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
ea. Chiar dacă i se zicea „țigăncușa”, potrivit originii ce-și pusese amprenta pe viață în pigmentul pielii ei ca abanosul, ea nu purta nimănui pică și era admisă în toate jocurile din pauze. Era cea mai vioaie și neîntrecută la alergări de băieții din clasă și nu numai. Deja începuse vacanța de vară. Toți adolescenții erau fericiți, mai puțin cei care erau angrenați în susținerea examenelor de admitere ori bacalaureat. Era larmă în cartier până după miezul nopții. Băncile cele mai
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]