915 matches
-
cu vizualizarea acestora sub formă de grafuri. Diversele rutine de analiză a rețelelor sociale sunt aplicate la nivelul seturilor de date relaționale stocate sub formă matricială. În acest sens, multe dintre operațiile de analiză a rețelelor sociale sunt derivate din algebra matricială (Hanneman și Riddle, 2005). Rețelele sociale pe care le-am indicat sub forma graficelor din figurile 2.14, 2.15 și 2.16 pot fi reprezentate și sub formă de matrice adiacente. De fapt, analiza și prelucrarea rețelelor sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
existenței și a adevărului. DESPRE ÎNDOIALĂTC "Despre Îndoialå" \l 3 Căutând metoda, care să-i permită reconstruirea sistemului de cunoștințe pe un fundament solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare, uneori mai mult nedumerind spiritul decât lămurindu-l, și necesită un timp Îndelungat de Însușire. De aceea Descartes caută o metodă simplă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
proiectul lucrării Întreprinse și a fi căutat adevărata metodă de a dobândi cunoașterea tuturor lucrurilor de care spiritul meu ar fi capabil. Pe când eram mai tânăr, am studiat dintre ramurile filosofiei logica, iar dintre cele ale matematicii analiza geometrilor și algebra, trei arte sau științe care păreau că trebuie să contribuie oarecum la realizarea scopului meu. Studiindu-le Însă mi-am dat seama că, În ceea ce privește logica, silogismele și majoritatea celorlalte reguli ale sale servesc mai degrabă la a explica altuia lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt amestecate totuși printre ele și altele dăunătoare sau de prisos, astfel Încât, a le separa este aproape tot atât de greu ca a obține o Diană sau o Minervă dintr-un bloc de marmură Încă neconturat. Apoi, În ceea ce privește analiza celor vechi și algebra modernilor, dincolo de faptul că se referă la materii foarte abstracte și care nu par a fi de vreun folos, prima se restrânge la studiul figurilor și nu poate face intelectul să lucreze fără a obosi foarte mult imaginația; și atât
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru imaginația și simțurile mele, dar că, pentru a reține sau Înțelege mai multe laolaltă, trebuia să le transpun În cifre, cit mai scurte posibil. Așa că am Împrumutat, pe această cale, tot ce era mai bun În analiza geometrică și algebră și am Îndreptat neajunsurile uneia prin cealaltă. În sfârșit, Îndrăznesc să spun că respectarea strictă a acestor câteva precepte pe care le-am ales mi-au facilitat atât de mult rezolvarea tuturor chestiunilor pe care aceste două științe și le
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
simțeam că practicând-o Îmi obișnuiam spiritul să conceapă mai clar și mai distinct obiectele sale; și că, nefiind subordonată vreunei discipline particulare, Îmi propuneam s-o aplic cu tot atâta utilitate la dificultățile celorlalte științe, așa cum procedasem În cazul algebrei. Pentru aceasta n-aș fi Îndrăznit să examinez mai Întâi toate dificultățile care ar apărea, aceasta fiind de altfel contrar ordinii prescrise de metodă. Ținând seama de faptul că principiile acestor științe trebuiau Împrumutate din filosofie, În care nu aflasem
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
române. [Gh. Bulgăr, Limba română, fonetică, lexic, morfologie, sintaxă, stilistică. București, Editura Vox, 1995]. în: Min, nr. 89, 1995, p. 15. [40] CAIETE didactice - Reflex, pentru elevii din scoli profesionale, complementare și de, ucenici. Anul I, [Limba română, istorie universala, algebra, geometrie, biologie, fizica, chimie], Editura Miron Costin, 1995. [41] CAPȘA, GHEORGHE, Cartea admiterii în liceu. Limba și literatura română. Teorie și exerciții gramaticale, texte literare comentate pentru clasele VI-VIII, Iasi, Editura Polirom, 1995, 304 p. [42] CĂESCU, MARIETA, Exerciții
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
derivatelor și a integratelor a fost până nu demult lumea mea... Acum lumea culorilor mele este lumea sufletului meu.” Născută la 27 februarie 1950 în Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Facultatea de Științele ale Naturii, secția Matematică, Timișoara; Postuniversitar (în domeniul algebrei), Budapesta, Academia Eötvös Lorándh. Debut artistic - 2008 Lucrare publicată: coautoare alături de Doina Hlinka la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Controlul coloristic, stârnește la Viorica Farkaș o anumită bucurie, lucru care se vede în însăși caracterul ei vesel și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
slujba proiectului său de reformă socială. De condiție modestă, Teodor Diamant (1810-1841) a făcut studii strălucite, mai întâi în țară, la Universitatea Sf. Sava, apoi - cu o bursă - la Școala de cadeți de la München și din Paris. A studiat aritmetica, algebra, geometria și trigonometria, cunoștea câteva limbi europene, precum și greaca și latina, avea cunoștințe temeinice de agronomie și economie politică și socială. „Era, scrie Ion Ghica, om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament.” (Ghica, 1956, p. 238) La
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin adăugarea cantitativă a acestora, sau prin repetarea unor operații deja cunoscute. Structurate și integrate în sistem, cunoștințele matematice ale elevului de clasa a patra, devin un preambul și un facilitator al însușirii ulterioare a cunoștințelor, mult mai complexe de algebră și geometrie. Din toate aceste informații, reiese că perioada micii școlarități este o perioadă în dezvoltarea gândirii copilului, este o perioadă când se dezvoltă bazele vieții intelectuale complexe și când se produc importante transformări cantitative și calitative în planul proceselor
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
sistemului solar (care abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni). Evariste Galois - matematician, care descoperă în anul 1830 teoria grupurilor (pe care se sprijină algebra modernă dezvoltată în secolul XX). Lucrarea scrisă de Galois a fost respinsă de Academia Franceză, fiind considerată ”lucrare neinteligibilă”. 5. Redirecționarea este deplasarea unui domeniu de creație într-o direcție nouă și diferită. Exemplu: Introducerea de H. Ford a liniei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
18 ani. H. Coandă a inventat la 14 ani o treierătoare eoliană, iar la 19 ani a construit macheta avionului cu reacție. Braille a inventat alfabetul pentru orbi la vârsta de 15 ani. Evariste Galois a avut contribuții remarcabile în algebră la 17 ani. Mozart compunea de la vârsta de 5 ani. Newton a descoperit legea gravitației universale la 24 ani. Se pune întrebarea, cum a fost posibil ca aceste performanțe să fie atinse atât de devreme când autorii lor nu aveau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să judece actul creației sau să nu sensibilizeze pe cei cărora le este destinat produsul creației. Să ne închipuim cum ar fi să exprimăm în limbaj pur verbal schița motorului unui avion cu reacție, sau să explicăm o teoremă de algebră folosind un limbaj vizual. 7.2.3 Blocaje ale caracteristicilor gândirii 1. Conformismul intelectual. Este tipic persoanelor care se supun din oportunism părerilor altora sau persoanelor cu deprinderi consolidate, cu stereotipii, cu gândire șablonardă. Mulți indivizi simt că trebuie să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
29; Dimisianu, Repere, 107-127; Negoițescu, Ist. lit., I, 193-194; Ștefan Aug. Doinaș, Vladimir Streinu - un aristrocrat al spiritului, JL, 1992, 15-18; Ovidiu Constantinescu, Album de familie, JL, 1992, 15-18; Barbu Cioculescu, O prezență aulică, JL, 1992, 15-18; Aurel Martin, În algebra adevărului final, JL, 1992, 15-18; Al. Săndulescu, Vladimir Streinu - 90, RL, 1992, 18; Mihail Crama, Chenar pentru Vladimir Streinu, VR, 1992, 6-7; Rememorări: Vladimir Streinu, RITL, 1993, 1-2 (semnează Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu); Lovinescu, Unde scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care descoperea în Mallarmé un precursor excepțional: unul care "a îndrăznit să privească problema literară în întreaga ei universalitate". Geniu "esențialmente formal" adăuga Valéry -, Mallarmé a ajuns progresiv la viziunea "abstractă a tuturor combinațiilor de figuri și expresii", concepând ca algebră ceea ce toți ceilalți n-au gândit decât în particularitatea aritmeticii. (Și la Ortega y Gasset, concomitent, poezia e "algebra metaforelor"). După Joc secund, se știe, Barbu abandona ca și definitiv poezia, pentru a se consacra în totul matematicii. E ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Geniu "esențialmente formal" adăuga Valéry -, Mallarmé a ajuns progresiv la viziunea "abstractă a tuturor combinațiilor de figuri și expresii", concepând ca algebră ceea ce toți ceilalți n-au gândit decât în particularitatea aritmeticii. (Și la Ortega y Gasset, concomitent, poezia e "algebra metaforelor"). După Joc secund, se știe, Barbu abandona ca și definitiv poezia, pentru a se consacra în totul matematicii. E ceea ce făcuse, la douăzeci și unu de ani, Valéry însuși, distanțându-se de poezie mai mult de două decenii; tentat de matematici
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din astronomie, cosmografie, arhitectură și arta mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi dacă aș dubla cantitatea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?”Ă; (2Ă • Pot să răspund la atacuri cu argument; (7Ă • Cânt la un instrument muzical; (5Ă • Geometria mi se pare mai ușoară decât algebra; (3Ă • Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în jur; (2Ă • Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat de ceilalți; (1Ă • Weekend-ul ideal este o ieșire în natură; (8Ă • Mă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
XVII-lea, mari filozofi precum Francis Bacon, René Descartes, Gottfried Leibniz cred cu toții că limbile naturale obscurizează gîndirea. Leibniz își imaginează o limbă universală înțeleasă de toți oamenii, o limbă scrisă pe care o vede că pe "o formă de algebra generală, o aritmetică a rațiunii, încît în loc de a dezbate vom putea spune a calcula" (1679). Contemporanul lor, John Wilkins, încearcă să le pună în practică ideile și vrea să realizeze o limbă filozofica sub forma unui fel de arbore taxinomic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
idealul umanist al ecumenismului, dac? nu chiar al cosmopolitismului, al dragostei pentru oameni, al armoniei ?i echilibrului puterilor nu face loc ?i reali-z?rilor ?tiin?ifice ale vremii: cercet?rile geometrilor ?i ale arti?tilor asupra perspectivei sau contribu?iei algebrei, de exemplu. Arhitectură g�ndit? ?i construit? la Floren?a �n secolul al XV-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim ordin, cunoa?terea modelelor arhitecturale teoretice sau construite ale Antichi-t??îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1931) unul din marii inventatori ai omenirii a absolvit numai două clase primare. George 31 Sternberg Robert, Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.231. Creativitate și progres tehnic 38 Boole, (1815 -1864), British mathematician and philosopher, a creat o algebră și o logică care Îi poartă numele; a absolvit numai patru clase primare la o școală pentru săraci. Sunt, desigur, și alte exemple. Fig.4.1. Piramida preferințelor umane după Abraham Maslow Tabelul 4.1 Conținutul preferințelor umane după Abraham
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1931) unul din marii inventatori ai omenirii a absolvit numai două clase primare. George 31 Sternberg Robert, Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.231. Creativitate și progres tehnic 38 Boole, (1815 -1864), British mathematician and philosopher, a creat o algebră și o logică care Îi poartă numele; a absolvit numai patru clase primare la o școală pentru săraci. Sunt, desigur, și alte exemple. Fig.4.1. Piramida preferințelor umane după Abraham Maslow Tabelul 4.1 Conținutul preferințelor umane după Abraham
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mentis a întregii opere. 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore Cu toate ca poezia lui Blake este suficient de didactica pentru a permite micul meu exercițiu de matematică literară, nu rezidă în intenția mea să trasez scheme exegetice cu instrumentele unei algebre a semnelor. Procesul pe care-l implică traducerea ideilor în metafore este unul esențialmente conștient, în pofida argumentelor blakeene de subordonare a voinței eului creator unei autorități transcendente. Susțin că există o evoluție constantă în scriitura lui Blake, de la profețiile timpurii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Indiei, Egiptului, Israelului, Greciei și Romei antice. Într-o vreme în care biserica interzicea practicarea medicinei în țările creștine, arabii foloseau anestezia și efectuau operații complexe. Musulmanii au dezvoltat sistemul numeric folosit în ziua de azi și au inventat pendula, algebra și trigonometria. După ce au învățat de la chinezi secretul fabricării hârtiei, au început să țină registre administrative, să scrie cărți pe teme dintre cele mai diverse și au proiectat primul sistem bancar internațional. În timpul acestei epoci de aur, Islamul era modern
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]