1,588 matches
-
De(i echilibrul dintre comunitate (( societate s-a schimbat, comunitatea nu a dispărut niciodat(. În pofida conotației în general pozitive a termenului, imaginea comunității a fost afectată în diverse momente de schimbările petrecute în domeniul muncii, de spectrul fenomenelor corelate precum alienarea ș.a. Specialiști din diverse domenii au contribuit și ei la această deteriorare prin ideea eroziunii, declinului sau eclipsei comunității. Tendința aceasta de a privi mai degrabă comunitatea în procesul dezintegrării este una explicabilă dintr-un anume punct de vedere. Astfel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
era mai difuză, iar oamenii relaționau unii cu alții mai degrabă ca membri ai grupurilor secundare, decât ai grupurilor primare. Altfel spus, comunitățile capătă caracteristici urbane. Este un curent opus specializării funcționale externe a comunităților. Este ceea ce Brownell Baker numește "alienare funcțională", definită ca mutare a controlului operațional al funcției dintr-o comunitate pe care se presupune că ar trebui să o servească. Aceasta nu ar însemna că o comunitate se dizolvă. Pe măsură ce contactele dintre membrii comunității cresc în cercuri concentrice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de semnificații, definirea situației Relații sociale ce formează rețele de interacțiune. Concepția asupra comunității Agregat de indivizi, plasați într-o anumită nișă ecologică, și aflați în competiție pentru supraviețuire Indivizi integrați, ce împărtășesc valori și norme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau socială există două trecuturi: unul relativ apropiat, „istoric” - timpul lui „ancien régime”. Filozoful revoluționar cere oamenilor să respingă și să recuze acest trecut ca fiind un timp malefic, al degradării politice, al coruperii și adulterării civilizației și chiar al alienării fundamentale a naturii umane. Cel de-al doilea trecut - contrapus primului - este cel îndepărtat, foarte-vechi, originar, benefic, situat dacă nu la începutul istoriei pur și simplu, măcar înaintea timpului degradării. (De fapt, putem, în unele cazuri, vorbi chiar despre două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
uitând adesea de mâncare, de somn și de alte trebuințe, ca să-și vadă de munca lor creativă. Fără îndoială, această concepție este una dintre sursele credinței larg răspândite că creativitatea își are rădăcinile în nebunie. Cu toate că legătura dintre creativitate și alienare rămâne discutabilă, există nenumărate dovezi anecdotice și empirice că, pentru a ajunge la rezultate creative, este nevoie de un înalt nivel de motivație. De exemplu, scriitorul John Irving a declarat că muncea la romanele lui câte 12 ore pe zi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
corect.” (L.A. Seneca) În schimb, atîta timp cît o păstrăm la nivelul conștiinței individuale, avem tendința subiectivă de a considera greșeala comisă fie ca minoră sau inofensivă, fie ca justificată În raport cu o anumită situație. Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării). * „Trăim printre alții, dar murim Înstrăinați.” (Wladyslaw Loran) În termeni strict psihologici, fiecare moare În felul său, adică Împreună cu Împlinirile și decepțiile lui. Cu cît fibra morală a propriei conștiințe este mai viguroasă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a refuza orice justificare rațională a dogmelor. Nu e nici o nevoie să ceri rațiunii dovezi ale existenței lui Dumnezeu sau ale excelenței religiei catolice. Să crezi în ea este de-ajuns... Fideismul recuză orice posibilitate de teologie. Și orice alienare a filosofiei de serviciul ei. De unde o instalare a disciplinei pe singurul teren care-i convine: imanența. Dar acest fideism convine numai pentru a gândi, a aborda și a percepe Apologia lui Raymond Sebond. Deși în chiar aceste pagini, Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cirenaicul. Existența unui real ireal dincolo de real i se pare un lucru extravagant. Nici cel al Ideilor, nici Paradis, iată formula sa religioasă, și nici transcendență, lectură verticală a lumii având în vârful ei o ficțiune venerată și generatoare de alienare. O idee? „E ca și cum ai vorbi de un iepure fără blană și fără oase”, scrie Montaigne... Omul nu există. Cu mult înaintea lui Foucault, el susține evidența morții omului așa cum, înaintea lui, Diogene aruncase la picioarele preopinenților cocoșul jumulit... Dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
orice preț. Aceste mișcări naturale, uitate de copil după o educație prost făcută, trebuie reactivate. Negativitatea coincide cu durerea, suferința, necazul, răul. Este bun tot ceea ce-l duce pe filosof în direcția jubilării, dacă aceasta nu trebuie plătită cu o alienare. Nicio plăcere cirenaică nu trebuie obținută cu prețul unei neplăceri prezente sau viitoare, aceasta apărând de îndată ce libertatea individului este știrbită în vreun fel. Desfătarea lui Aristip coincide cu cea a unui anarhist care nu pune nimic mai presus de libertate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
așadar doza homeopatică, dar nu interzice alte formule: numai să nu fie știrbite libertatea, autonomia, independența, ataraxia. Plăcerile mesei sau ale patului, estetice sau altele, cu condiția să nu fie necesare, pot fi satisfăcute în voie dacă nu provoacă vrea alienare ori vreo bulversare a sufletului și a trupului. Epicurismul hedonist roman nu contrazice versiunea ascetică greacă. Philodemos și ai săi nu acționează ca niște trădători, ca niște infideli față de învățăturile lui Epicur: ei le interpretează, le citesc, nu deformează gândirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
veritabilă rezidă în această lecție simplă: un trup care nu suferă, un suflet care cunoaște starea plăcută a lipsei de teamă. Nimic altceva. Plăcerile de a bea și a mânca pentru a suprima lipsa - foamea și setea -, fără a genera alienări - bucătăria de lux și vinurile fine -, dar și fără a te limita la pâinea și apa epicurienilor ortodocși; plăcerile conversației fără un plan anume, purtată în mijlocul naturii, între prieteni... Hedonismul tragic al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spirit? O plăcere nu este nici bună, nici rea în sine, ci numai relativ la o finalitate: edificarea autonomiei individuale și producerea ataraxiei. Dacă satisfacerea unei dorințe, oricare ar fi ea - naturală sau nu, necesară sau nu -, nu duce la o alienare, atunci ea e legitimă. Este cazul sexualității, pe care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății înțeleptului. Pindar avea dreptate când ne îndemna să devenim ceeea ce suntem. în fața unei fiziologii, a unui cosmos, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
om politic (Vlăsceanu, 1993a). Competența sa îl face indispensabil pentru organizarea eficientă a colectivității dar, în același timp, îi schimbă modul de gândire astfel încât devine tot mai diferit de cei care l-au ales. Acest proces inevitabil de distanțare și alienare a liderilor de electorat poate fi însă ținut sub control, observă Michels, prin diferite metode, cum ar fi circulația elitelor. Criterii pentru evaluarea politicilor publice din perspectiva interesului public Evaluarea politicilor publice poate ține cont de multiple criterii, precum: - procedurile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lider carismatic și acoliții săi: identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în succesul schimbării („activity arousal”); demonstrarea dedicării pentru cauza respectivă; dezangajarea față de cauză după ce liderul a ajuns în situații de conducere; depersonalizarea și alienarea. Pentru a testa această procesualitate a fost construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viața unor oameni carismatici, petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel puțin într-un partid), evaluarea generală a situației actuale la diferite nivele (țară, localitate, gospodărie/individ), comportamente în ceea ce privește domeniul politic (interesul pentru politică, comportamentele de informare pe teme politice, gradul de cunoaștere a diferitelor aspecte legate de domeniul politic), alienare politică (eficacitatea politică, percepția politicului ca o activitate complicată, lucrurile merg la fel indiferent de cine este la putere, cei care doresc să voteze nu au pe cine să aleagă), reprezentări ale votului (dificultatea luării deciziei de a vota cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
limbi străine Știe să utilizeze un PC - + Interes, informare și cunoștințe politice Interes declarat pentru politică + + --- - Se informează pe teme politice + - + Cunoștințe politice obiective + + - Cunoștințe politice subiective + - ++ --- Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor + - - Votul unei persoane contează + -- - Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice - Politica este complicată Alegătorii au de unde alege + + ---- Alegerile fac guvernul atent la părerile oamenilor + Evaluări ale politicienilor și partidelor Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor - ++ Indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal, de încrederea în partide, interes, informare și cunoștințe politice, evaluările votului, ale politicienilor și partidelor. În cazul votanților „afoni” o contribuție ceva mai mare o are și alienarea politică, iar în cazul non-votanților, integrarea socială. Votul „partizan” este, în principal, rezultatul încrederii în partide, dar și al interesului, informării și cunoștințelor politice sau al evaluărilor votului. Votul de tip „pragmatic” este cel mai greu de caracterizat, apartenența la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
generale ale situației actuale la nivel local și național, evaluări ale situației proprii (prezent, evoluții: în ultimul an, așteptată, relativă), modernitate personală, interes, informare și cunoștințe politice (obiective și subiective), evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot), alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată etc.), evaluări ale politicienilor și partidelor, sentimentul general față de noua realitate economică și politică, neintegrare. Dat fiind faptul că de această dată ne interesează și aspecte specifice, legate de intenția de vot pentru un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
proprii (prezent, evoluții: în ultimul an, așteptată, relativă); M3 M0 și modernitate personală; M4 M0 și interes, informare și cunoștințe (obiective și subiective) politice; M5 M0 și evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot); M6 M0 și alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată, etc.); M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor; M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică; M9 M0 și neintegrare; M10 M0 și încredere mare în PSD, D.A., PRM; M11
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la aceste tipuri este, în principal, rezultatul încrederii în partide, al interesului pentru politică, informării și cunoștințelor politice, al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
situației actuale la diferite nivele (individ, localitate, țară) M3 M0 și modernitate personală M4 M0 și interes, informare și cunoștințe (obiective și subiective) politice M5 M0 și evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot) M6 M0 și alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată, etc.) M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică M9 M0 și neintegrare M10 Toate (model complet) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pentru politică 1,33 0,59 Se informează pe teme politice Cunoștințe politice obiective 0,88 Cunoștințe politice subiective 0,49 Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor 1,31 2,03 0,67 Votul unei persoane contează Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Politica este complicată 0,72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în miezul lucrurilor (carte care va trebui neîntârziat tradusă la noi), concordă în viziunea și referințele ei cu excelenta monografie a lui M. Petroveanu. Amândoi autorii fac foarte justa apropiere între inhibiția și abulia bacoviană, pe de o parte, și alienarea lui Meursault, personajul din L’Etranger al lui Camus. Petroveanu adaugă o îndreptățită analogie între poezia lui Bacovia și lumea din teatrul și proza lui Samuel Beckett. Și în poezia lui Bacovia se așteaptă un Godot, care în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]