560 matches
-
a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau, în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre ei, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
necunoscută, mai bine preferăm să mărturisim imperfecțiunea sensilor noștri și a instrumentelor noastre de observație, decât să ne pierdem în discuțiuni și ipoteze scolastice". S-au comunicat, în cele șapte numere, pe lângă cazuistica generală, câteva date, astăzi, prețioase: mișcarea bolnavilor (alienaților) din "ospiciul de lângă monastirea Neamțu" pe perioada respectivă, câteva cazuri clinice de sughiț particular (psihic), câteva cazuri de tulburări psihice consecutive unor tumori cerebrale (neurofiziologice interpretate corect), "colore cronsiată a pielei" (Addison), "delit de halucinație după gangrena prepuciului", tumoare cerebrală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași. Acestui modest buletin și inimoșilor săi colaboratori, doctorii Ulle și Moscovici, le datorăm un interesant episod din istoria psihiatriei științifice românești. Julian Lukaszewski: "Soarta nebunilor" Abia peste trei decenii de la apariția proiectului lui A. Fătu, problema asistenței sanitare a alienaților s-a reluat în Moldova, în mod științific de data aceasta, de un practician psihiatru. Ne referim al lucrarea publicată în 1893 în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
silit să lucreze în condiții precare. Deși precede în timp lucrarea publicată de Alex. Brăescu, "Cum sunt considerați și asistați alienații în România", la care ne vom referi ulterior, între respectivele lucrări nu am putut stabili nici o filiație. Considerând "Chestiunea alienaților ca fiind foarte gravă și importantă, meritând atențiunea atât a publicului inteligent cât și a autorităților țării", Julian Lukaszewski face o prezentare amplă, începând cu un istoric bine documentat, tratând problema în general și continuând cu date concrete izvorâte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permanență. Sunt prevăzute pavilioane cu destinație de distracții, club și servicii speciale. Lukaszewski se pronunță cu insistență pentru ergoterapie, căreia, în spiritul psihiatriei germane, de care credem că aparține ca formație îi atribuia un rol deosebit de importat în tratamentul unor alienați. El critică, în lucrarea sa, pe doctorul A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era mai rezervat în această privință. (Vorbește chiar de "ignoranța" lui A. Șuțu.) Este remarcabilă optica sub care prezintă organizarea unor secții diferențiate, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavilor psihici din care el exclude declarat practicile brutale, ca: "ocara, probozirea, amenințarea, foamea, dușurile reci, încuierea în întuneric și izolarea ca mijloace de pedeapsă și moralizatoare". Spiritul etic al autorului reiese și din concepția sa cu privire la responsabilitatea medico-legală a alienaților care, în cazul iresponsabilității penale, nu vor trebui reprimați în spital într-un spirit de disciplină rigidă, ci tratați medical și umanizați prin metode medico-pedagogice. Credem că studiul lui Lukaszewski exprimă un moment important pentru istoria medicinii și psihiatriei românești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Alex. Brăescu, a contribuit la crearea unei mișcări de opinie care, peste un deceniu, s-a obiectivat prin construirea Spitalului Socola. Astfel, printre pionierii psihiatriei științifice la Iași îl considerăm și pe Julian Lukaszewski pentru pasiunea sa evidentă în serviciul alienaților și pentru mentalitatea sa evoluată. VI. PIONIERII PSIHIATRIEI ÎN MOLDOVA Alexandru N. Brăescu Memoria lui Alexandru Brăescu a fost pe nedrept minimalizată de istorie, poate datorită morții sale enigmatice și venită prin surprindere, poate datorită primului război mondial sau preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Necesitatea imperioasă a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era ministerul tutelar la acea vreme. În aceste condiții, Epitropia Spitalului Sf. Spiridon pune la dispoziția Facultății de Medicină ospiciul de alienați de la Golia, ca bază de învățământ neuropsihiatrie. Medicul Al. Brăescu, ce era medic secundar în 1893 la serviciul de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde studiase și se făcuse cunoscut. La scurtă vreme după întoarcerea definitivă în țară, inițiază o suită de acțiuni energice în vederea construirii unui spital de psihiatrie la Iași. În fața numărului crescând de alienați, a neplăcerilor pe care aceștia le aduceau societății, guvernul a fost obligat să accepte în 1892, în urma unei campanii susținute de Al. Brăescu și a nenumăratelor solicitări ale Epitropiei Casei Sf. Spiridon, să accepte acordarea sumei de 350.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
le aduceau societății, guvernul a fost obligat să accepte în 1892, în urma unei campanii susținute de Al. Brăescu și a nenumăratelor solicitări ale Epitropiei Casei Sf. Spiridon, să accepte acordarea sumei de 350.000 lei pentru construirea unui spital de alienați. În anul 1897, începe construirea Spitalului Socola, ale cărui planuri vor adopta sistemul pavilionar, spital cu capacitate de 400 paturi. Sprijinit în unele momente de doctorul Al. Obregia (iar alteori având în acesta un mare dușman), doctorul Brăescu reușește, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să fie pregătită atât de memoriile și conferințele, cât și de studiile și articolele sale, dintre care unele au avut un amplu ecou. Construcția a fost gata în 1899, cu șapte ani înainte de votarea legii pentru construirea unui ospiciu de alienați la București. Din paginile următoare veți înțelege de ce deschiderea spitalului s-a tărăgănat până în anul 1905, prin indiferența forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul "Evenimentul" relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
șapte ani înainte de votarea legii pentru construirea unui ospiciu de alienați la București. Din paginile următoare veți înțelege de ce deschiderea spitalului s-a tărăgănat până în anul 1905, prin indiferența forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul "Evenimentul" relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului și prezintă o înfățișare minunată. Un adevărat orășel, iată impresia pe care ți-o face ospiciul acesta, cu pavilioanele sale cochete, construite în stilul cel mai modern și conform tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iar pentru cronici să alcătuiască ferme, colonii, ateliere, arătând avantajele medicale și economice ale acestei metode. Printre măsurile propuse, Al. Brăescu solicita modificarea legislației privind internarea, în sensul facilitării acesteia, înființarea unei școli de infirmieri și o comisie pentru asistența alienaților. Reîntors în țară în 1895, înarmat cu certificate de aprecieri elogioase ale studiilor și activității științifice semnate de eminente personalități neuropsihiatrice din Paris, este numit profesor de patologie a bolilor mintale la Facultatea de Medicină din Iași. Cursurile le ținea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de două ori pe săptămână la Ospiciul Golia și, împreună cu intelectualitatea din Iași, declanșează o acțiune susținută pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistați alienații in România este un document științific, animat de accente patriotice: "Azilele noastre sunt vechi atenanse pe lângă diferite mănăstiri, destinate pe la 1850-1860 ca să primească și să sechestreze în ele alienați. Azilele au rămas în aceiași stare anacronică, cu toate că numărul alienaților a devenit de 10 ori mai mare ca în urmă cu 50-60 ani. Camerele atenanselor sînt niște vechi chilii călugărești cu câte doi nebuni într-un pat. Mobilierul sunt doar paiele puse într-un coș numit mindir și altul mic
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atenanselor sînt niște vechi chilii călugărești cu câte doi nebuni într-un pat. Mobilierul sunt doar paiele puse într-un coș numit mindir și altul mic numit pernă și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
coș numit mindir și altul mic numit pernă și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1895, vol. V, p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf. Spiridon, 1898, Paris 1900, Psychiatrie. 9. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare și importanța lor în diagnosticul leziunilor valvulare ale inimii, Iași, Tp. Dacia,1900. 10. Brăescu A. N., Scleroza
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt considerați și asistați alienații în România, Iași, Dacia, 1903, p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]