1,761 matches
-
fiind că gradele I și II pot spera la un bilanț favorabil integral, gradul III parțial (mai mult sau mai puțină, iar gradul IV nu mai poate spera la nimic de la kinetoterapie, singura speranță de a corecta abaterile mari de aliniamentul vertebral normal fiind cea chirurgicală. Această prezentare de patru stadii de evoluție a deficiențelor fizice ale coloanei vartebrale în plan sagital este valabilă întrutotul și pentru cel în plan frontal, adică a scoliozelor. CAPITOLUL V POSIBILITĂȚI DE CORECTARE A DEFICIENȚELOR
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
diverselor scheme motrice, nu poate fi desprinsă de conștientizarea mișcării, ceea ce asigură acestui mecanism motric reale valențe psiho-afective. Exestă o știință care se ocupă cu studiul mișcărilor organismelor vii și care se numește kinetologie, obiectivele acesteia fiind: - corectarea posturii și aliniamentului corpului în condiții statice și dinamice;creșterea mobilității articulare; - creșterea forței musculare; - coordonarea mersului și echilibrului; - antrenarea capacității de efort;educarea respirației în condiții de repaus și efort; - însușirea tehnicilor de relaxare;reeducarea tulburărilor de sensibilitate. Pentru fiecare individ, în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
posturi poate fi: - liberă (autocorectivăă; - liber-ajutată (prin suluri, chingi, benzi elastice, pernuțeă; - fixată sau exterocolectivă (cu diverse aparate, dispozitive sau amenajăriă Posturile corective vizeză în principal părțile moi ale segmentelor, modelabile, particularități pe care țesutul conjunctiv și le păstrează. Corectarea aliniamentelor osoase nu este posibilă decât la copii și parțial la adolescenți, adică pe durata perioadei de creștere și dezvoltare. Tot în cadrul posturilor corective se mai pot include așa zisele posturi seriate, care se fixează cu ajutorul ortezelor amovibile, pe măsură ce se câstigă
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
spre rezolvare afecțiunile cu grad mare de risc, deficiențele organice și psihice, care trebuie să baneficieze de spitalizare sau tratament ambulator, de intervenția cadrelor medicale de specialitate. 5.5. TONIFIEREA MUSCULATURII DE SUSȚINERE A COLOANEI VERTEBRALE Abaterile de la normal ale aliniamentului coloanei vertebrale antrenează după sine o tendință de rigidizare a acesteia. Remediul acestei situații este, pe de o parte, impunerea unui reflex de atitudine corectă a corpului, tratament postural în ultimă instanță, precum și practicarea cu regularitate a unui program de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
adiacente, acestea compotându-se nu ca paravane compacte ce creează în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor, diferitelor construcții sau ziduri) ci ca adevărate filtre de atenuare și de deviere a maselor de aer aflate în mișcare. Perdelele de protecție, aliniamentele stradale sau orice alt masiv de arbori sau arbuști favorizează starea de calm a masei de aer atât în interiorul acestora cât și în zonele învecinate, astfel, la o distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a văilor; acoperirea zonelor cu potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și arbuști; încadrarea pieselor și cursurilor de apă; îmbrăcarea valonamentelor și teraselor cu diferite grupări vegetale, ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cele cu o rețea stradală neregulată și cu relief variat (de exemplu municipiul Brașov). Este, de asemenea, adoptat și în orașele mici, unde alcătuirea este mai simplă, cuprinzând eventual o grădină publică sau un parc, câteva scuaruri și bulevarde cu aliniamente stradale. Schema sistemului de spații verzi a municipiului Brașov (după Muja, S., 1984) Sistemul în fâșii. În această situație spațiile verzi sunt alcătuite din benzi continue, destul de largi, care reunesc scuarurile, grădinile și parcurile, formând o rețea cu forme sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
situate la distanțe mai mari față de localități și care au funcții speciale (de exemplu plantațiile căilor rutiere și feroviare, unele amenajări turistice și de agrement etc.) Spațiile verzi urbane (din interiorul unei localități) cuprind: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii verzi și aliniamente stradale, plantații din jurul unor dotări publice, plantații din cartierele de locuințe, din incintele instituțiilor, întreprinderilor, unităților socialculturale, expozițiilor, grădinilor zoologice, plantațiile aferente cimitirelor, bazelor de producție dendrologică și floricolă, precum și alte plantații. Unele amenajări, de dimensiuni mai mici pot avea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
1980). O suprafață prea mică atribuită unui scuar este necorespunzătoare pentru o construcție monumentală, în timp ce o suprafață prea mare este considerată dezavantajantă. Vegetația, construită în special, din arbuști și arbori de mărimea a III-a, se dispune în grupuri, boschete, aliniamente de-a lungul aleilor și trebuie să ocupe o suprafață însemnată din suprafața scuarului. Pentru a permite perceperea construcției în fața căreia se amplasează scuarul va avea lungimea egală cu înălțimea construcției până la maxim dublul înălțimii construcției. După utilitatea lor avem
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ha. În țara noastră exemple de pădure-parc pot fi Pădurile Parc Snagov (1.470 ha) și Băneasa de lângă București, Pădurea-Parc Dumbrava (960 ha) de lângă Sibiu, Pădurea Hoia de lângă Cluj, Pădurea Verde de lângă Timișoara, ș.a. SPAȚIILE VERZI DE PE ARTERELE DE CIRCULAȚIE (ALINIAMENTELE STRADALE) Deși spațiile verzi realizate în aliniamente sau fâșii nu au consistența, ca suprafață, a celorlalte categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot fi Pădurile Parc Snagov (1.470 ha) și Băneasa de lângă București, Pădurea-Parc Dumbrava (960 ha) de lângă Sibiu, Pădurea Hoia de lângă Cluj, Pădurea Verde de lângă Timișoara, ș.a. SPAȚIILE VERZI DE PE ARTERELE DE CIRCULAȚIE (ALINIAMENTELE STRADALE) Deși spațiile verzi realizate în aliniamente sau fâșii nu au consistența, ca suprafață, a celorlalte categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
odihna de scurtă durată. Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 34 Străzile unui centru populat nu trebuie mărginite în totalitate de vegetație, pentru a nu crea un efect monoton. Se apreciază că în zonele de câmpie proporția străzilor cu aliniamente de arbori și arbuști să fie în jur de 60%. Se vor planta cu prioritate străzile cu orientare E-V deoarece trotuarele și fațadele caselor sunt însorite o mare parte din zi. În regiunile de deal și de munte această
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
florile de culori diferite și mai variate; când muncitorii își desfășoară activitatea într-un mediu cu lumină puternică sau cu zgomot puternic sunt indicate asociații de plante ale căror frunze, flori au culori reci, pasive, calmante. Speciile arborescente folosite pentru aliniamentele stradale vor avea coroana îngustă și înaltă, pentru ca vehiculele încărcate cu diverse materiale să nu agațe ramurile. În general, în regiunile cu climă rece, umedă și cu puține zile însorite se recomandă folosirea arborilor de mărimea a III-a, arbuștilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
încât să permită prezentarea diferitelor specii, soiuri și hibrizi de Rosa în funcție de forma de creștere naturală sau condusă (trandafiri târâtori, tufe, semiurcători, urcători, cu trunchi și coroană erectă sau pletoasă, ș.a.) dar și în funcție de modalitățile de folosire peisagistică (rabate, grupări, aliniamente, exemplare izolate, exemplare urcătoare ș.a.) (după Iliescu A.F., 2003). De obicei prezentarea trandafirilor se face într-un ansamblu peisagistic din care nu lipsesc arborii și arbuștii, pentru a se realiza fundaluir și încadrări, evitându-se umbrirea exemplarelor de Rosa
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
crearea de suprafețe întinse de apă, etc.). PROIECTAREA PE TERENURI ÎN PANTĂ Proiectarea pe terenuri situate în pantă, necesită luarea în considerare a următoarelor principii: curbele de nivel reprezintă elemente majore de amplasare a construcțiilor, teraselor, a vegetației, dispuse în aliniamente; legătura dintre scări de acces executate pe linia de cea mare pantă creează multiple posibilități de amenajare arhitecturală care să corespundă cerințelor funcționale și estetice; amenajările în terase se impun adeseori ca singurele posibile, mai ales la pantele accentuate; accesul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ascuțit. Dacă două alei se întâlnesc tangențial, lățimea din punctul de tangență trebuie să fie egală cu aceea a aleii principale. Ea nu va fi depășită decât în cazul când, pe axa care unește cele două alei se află un aliniament de arbori sau o construcție, chioșc, parter, oglindă de apă. Două alei se pot intersecta sub orice unghi, cu condiția de a-și păstra axele în continuare. La intersectarea a 4 alei se va evita îngustarea porțiunii comune, sugerându-se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ca reper vizual, în cazul arbuștilor mari izolați sau grupați ș.a. f) Arbori în plantații masive: constituie principalele planuri verticale de constituire a spațiilor, în funcție de dimensiunile, componența și densitatea plantației, aceasta putând ecrana complet sau parțial vederea; g) Arborii în aliniament: creează linii vizuale puternice, spații determinate de succesiunea de trunchiuri verticale. Plantele sunt componentele esențiale ale mediului ambiant, constituind materialul viu și predominant verde, de o infinită diversitate care îmbracă solul, formele de relief, se asociază cu rocile, apele, elementele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu arbori mari și fundalurile cu arbori mai mici sugerează distanța, adâncimea mai mare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
palid și frunze mici, se creează o senzație de distanță și adâncire a perspectivei. Alte caracteristici a frunzelor cum ar fi forma, luciul, mișcarea pot fi puse în valoare în anumite situații (la exemplarele izolate, grupări mici sau în cazul aliniamentelor apropiate vederii). Prin toate aceste aspecte, dar mai ales prin reînnoirea anuală și coloritul tranzitoriu de primăvară și de toamnă, frunzișul constituie un element dinamic al peisajului. FLORILE Reprezintă, la unii arbori și la numeroși arbuști, o caracteristică ornamentală importantă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
temperaturile prea ridicate pe timpul verii) determină scurtarea duratei de viață a multor specii lemnoase. De exemplu, teiul în loc de 300 - 400 ani în condiții normale, în cazul spațiilor verzi urbane rezistă doar 100 - 150 ani, frasinul trăiește 50 - 60 ani în aliniamentele de pe marginea drumurilor, 100 - 150 ani în parcuri și grădini și 250 - 300 ani în condițiile normale din ecosistemele naturale. ARBORI ȘI ARBUȘTI ORNAMENTALI PENTRU DIFERITELE CONDIȚII DE MEDIU DIN ROMÂNIA Cel mai important aspect care trebuie luat în calcul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
azi a valorilor perioadei de dinainte de '89, făcând o netă distincție între demersul obiectiv al lui Cezar Ivănescu, în privința lui Labiș (pe care îl vede și în postura de poet-stindard al noii societăți, dar și în dramatica sa evoluție, suprem aliniament de angajare nonconformistă, văzând în Nicolae Labiș, cel al ultimelor sale producții poetice, un poet care "evolua rapid și ireversibil spre anticomunism") și a altor judecători oportuniști, în demersul cărora temeiul "revizuirii" nu este "ontologic" (nici măcar moral), ci ideologic. Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-și ascundă adevărata identitate și, în al doilea rând, să raporteze tot ce se întâmplă în zona lor de activitate fără a interveni personal în acțiuni care să-i pună în pericol. În cazul când trupele inamice se retrăgeau de pe aliniamentele deținute, rezidenții și agenții sovietici aveau misiunea să rămână cu unitățile pe lângă care erau atașați. Dacă trupele supravegheate informativ avansau, instrucțiunile prevedeau ca rezidenții să rămână pe loc, în timp ce agenții „se mișcă înainte, odată cu trupele inamice”, după cum a atestat raportul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
13 decembrie 1944 a fost forțată prima linie de apărare a capitalei ungare, la 27 decembrie 1944 a doua linie de apărare a fost depășită, iar la 1 ianuarie 1945 s-a declanșat atacul pentru străpungerea celui de-al treilea aliniament defensiv. Până la 15 ianuarie 1945, dată la care Corpul 7 Armată a fost mutat pe frontul cehoslovac, au fost cucerite, în ordine, suburbiile Matyasfold și Rakoshegy (de Divizia 19 Infanterie), Kabania (de Divizia 9 Cavalerie), Poșta Centrală (de Divizia 21
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
milioane metri cubi se va recolta astfel: a) 15,6 milioane metri cubi din pădurile administrate de Regia Autonomă "Romsilva"; ... b) 0,6 milioane metri cubi din pădurile proprietate particulară; ... c) 0,3 milioane metri cubi din pășuni împădurite și aliniamente. ... Recoltarea acestor cantități de masă lemnoasa se va face cu respectarea regulilor silvice. Articolul 3 În vederea respectării posibilităților normale de tăiere a pădurilor pe perioada 1991-1995, volumul maxim de masă lemnoasa ce urmează a fi recoltat în anii 1993-1995 va
LEGE Nr. 42 din 28 aprilie 1992 pentru aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1992 şi a unor măsuri de protecţie a fondului forestier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108286_a_109615]
-
siguranță fac parte și suprafețele de teren destinate asigurării vizibilității în curbe și intersecții, precum și suprafețele ocupate de lucrări de consolidare a terenului drumului și altele asemenea. Limitele zonelor de siguranță a drumurilor, podurilor și viaductelor, în cale curentă și aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1. ... ---------- Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA nr. 7 din 29 ianuarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2010. (2) Realizarea
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]