649 matches
-
este răsplătit prin căsătoria din 15 februarie 1920 cu Lili Lupașcu (viitoarea condeieră Ștefana Velisar). Ionel Teodoreanu începe și își termină viața de adult egal și responsabil dăruit familiei (în 1921 i se nasc cei doi gemeni pe numele de alint Gogo și Afane), avocaturii, considerată cu simț pragmatic „profesiunea remuneratoare” și literaturii, „reverie irezistibilă”, „colindul întru vis, haiducia prin mine însumi”. Liric incurabil, autorul Medelenilor scrie permanent cu două vîrfuri, unul în real și celălalt în poem. Este motivul care
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
în diferite colectivități cîte un Pino(cchio), un Hagi Tudose sau Harpagon, Don Juani (de cartier). Unchiul Olguței este Moș Puiu sau Herr Direktor, fiind conducător al unei întreprinderi „cu nemți și electricitate”. Un văr copiilor Deleanu, Mihu, devine prin alint Puiu și rămîne astfel. Pictorul excentric Alexandru Pallă este numit familiar Pașa. Olguța adoptă și ea porecla. Poreclele de la Ionel Teodoreanu sînt tandre și amuzante. În Groapa lui Eugen Barbu însă, bandiții se denumesc între ei fără menajamente. Un hoț
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
suicidar, sub stigma-nvinuirii, din Paideume străine. Biomul Gândul care te trezește brusc, noaptea, în “ mansarda” lui Cioran * Fiind în Acum-ul continuu spațiutimp, dar și “ treimea de zeu” din Epopeea sumeriană * în Fractalia * Doar senzorial, prin durere ori dezimerdare, alinare, alint, luînd act Că Ești, prin propria atingere * Cogito, ca înflorire și ningere * Timpul din somn: micro universal, infinitul mic; preluabil în control prin rationem * între microscopul electronic și telescopul Hubble * Eu (îmi) sunt Gândulergo sum( summum) * Eleusine, Eleusis, Elizee, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
smirna grea cerului ce se temea că o a sedus o stea la margini de arta mea consoane/piroane scot din vocale sângerând gemene perechi pe rând încep aural înot merg la Maica Precista mana deniei cerșind și argintul din alint duh ceresc a întrista că și ea născu un Fiu și văzu cu văzul Lui izbăvirea neamului primenit în trupul viu fiică i-a fost pe când El în Tatăl duh era și zidind înroura prorocirea pe pământ dulce Mamă l-
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
dărâmături, pe marginea trupului am respirat un timp. În sfârșit, am dat bir cu fugiții. Sunt departe de trup. Peste șapte mări, șapte țări sunt. Și fug. Și tot fug. Am lăsat trupul în urmă. El îngrașă durerea; eu o alint și o laud în tratate savante roase de acarieni, citite de vânt, exotice plante... El e mielul crud, pregătit. Mielul prostit. Da. Trupul - cobaiul, navigând prin râuri de sânge. M-am dezbrăcat de trup, de trecut - ca de o haină
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
că nu știm nimic despre autor, că identitatea sa este perfect ascunsă de un nume convențional. Am putea eventual pretinde că știm câte ceva despre joc, plasat sub semnul gratuității și al divertismentului. În înțelegerea comună, jocul ține de copilărie, de alint sau de sport - zone bine delimitate, fiecare cu setul său de reguli și de rezultate relativ previzibile. Dar tot atît de bine, dacă e un joc lingvistic, se poate vorbi de poezie (exemplul lui Arghezi) sau de teatru (Ionesco), de
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
de Tine, in siguranta zilei de mâine am căutat fericirea, dar n-am găsit decât întrebări. Am căutat fericirea, zi de zi, ăn de an, în sentimentele cele mai pure, cu prietenia căutată de inimă, în puterea supusă destinului, sau alintul suav al copilului, am căutat fericirea, dar n-am găsit decât întrebări. Și tot cutreierând după ea, am descoperit crucea și jertfă pe data s-a făcut Lumină în beznă stă în sublimul Iubirii divine. L-am găsit pe El
Fericirea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83346_a_84671]
-
Elena Marin Alexe Alint a cerului maramă c-o blândă sărutare, privind cum norul se destramă în curte pe cărare. Și-ncepe cernerea de sus, o horă liniștită, tristețea iute mi s-a dus de alb ademenită. Aș vrea s-adun, dac-aș putea
Prima ninsoare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83363_a_84688]
-
GLIA STRĂMOȘEASCĂ Și-n boarea dimineții e-un alint De-o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi Visând o pace cu desăvârșire... La blidul
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
să-ți dai seama, Nici ce-ncaleci, nici ce bei! Alegere dificilă „Banii sau viața” te somează Tâlharul, dar te onorează, C-un zâmbet când îți cere soața Să-i dai și banii dar și viața! Trecut-au anii De-alint nu-și mai îngână Și nu-și mai dau fior; El n-o mai ia de mână, Ea-l ia peste picior. Proverbială „Între două Nu te plouă,” Dar asuzi... Tot te uzi! Potrivire de caracter Căsnicia li-i model
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
FRĂMÂNTĂRI Cutremurate ape mă-mpresoară Prin care treci nestavilită undă Și-alintul tău a început să doară, Tăișu-i, mai adânc să mă pătrundă; Mi-e carnea sfârtecată de durere Și sufletu-mi dogoare de infern, Ochiul tristeții împietrit mă cere, Ploi de cenușă peste mine cern; Înspăimântat, îmi caut o cărare, Dar
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
lui prindea contur, controlorul obosit parcă de povara istorisirii se așeză pe unicul loc liber și ascultă plin de compasiune, iar trasăturile feței lui se schimbară treptat, treptat. Întinse mâna și, cu duioșie, mângâie părul buclat, într-un gest de alint definitoriu. Oftă adânc. Atunci se întâmplă ceva ciudat. Mânuța delicată se mișcă imperceptibil, mai întâi, apoi degetele ei atinseră epoletul roșu al uniformei controlorului. Toți împietriră. Fetița urmări cu degetul pe haină și un zâmbet i se înfiripă pe obraz
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
pe pardoseala acelui salon, care era acoperit cu covoare antice cu figuri de eroi din Iliada și din fabule. Sigur e numele pe care aproape în unanimitate l- au ales pentru băiețelul care întregea tânăra familie: Napoleone. Cu numele de alint Nabulio. Iar cel de poreclă - Babulione. Adică cel ce se amestecă în toate. În registrul de botezuri al parohiei Notre- Dame din Ajaccio s-a consemnat, în limba italiană: „în anul una mie șapte sute șaptezeci și unu, în douăzeci și unu iulie
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint spus de cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Bună dimineața, flăcăule! Ori mi se pare ori ai făcut ochi de-a binelea. Uite că ți-am adus de mâncare, cum se cade unui gospodar ca tine. Măriuța era toată numai zâmbet și vorbele mai degrabă un chicot de alint... Hliboceanu o privea reținut. Ia să vedem noi cum îl hrănim pe voinicul ista, care nu vrea să vorbească cu gospodina casei și pace. A tras măsuța aproape. I-a ridicat perna. S-a așezat pe marginea patului și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Drept e că mai apar și unele etichetări destul de blânde, cu nume de animale agreabile ca vacă, gâscă, gaiță sau capră, dar și acestea numai rareori. Prin pereții cu mare permisivitate sonoră îmi mai este dat să aud și unele alinturi adresate de consoarte soților, la fel de nevinovate: bou, idiot, tâmpit, măgar, bețiv, afemeiat ș.a. Una peste alta, putem spune că destinul ne-a favorizat atunci când ne-a adunat să conviețuim sub același acoperiș în blocul pe care cu mândrie îl putem
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
aspră, cu două tăieturi adânci în obraz, probabil medicul, și încă pe cineva, o siluetă cunoscută, familiară, dar neprecizată ca identitate, care rămase după ușă, după ce se închise ușa și ceilalți se profilară clar în lumină. Într-un soi de alint, de siguranță a salvării, știind că răul s-a-ndepărtat și nu-l mai așteaptă decât dojana delicată și blândă a mamei, închise ochii, văzu niște pete negre printr-o vâlvoare incandescentă ce cădeau zvâcnind ca niște mogâldețe împușcate într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vânători de la castelul Karlstein ș.a.m.d.) și fervoarea glosatorie cu care comparăm semințiile cuprinse de sfântul sentiment turistic al exis tenței: amețitoarea pasionalitate hispanică, glacialitatea la patru ace a nordicilor, expansionismul logoreic al sla vi lor, infantil-iluzoria omnipotență americană, alintul nar cisiac al francezilor, flegmatismul imperial, subtil-co lonizator (și țăcănit cât cuprinde) al englezilor, sentimentalismul orto dox, pitorescul rebel protestant, severitatea coregrafică, de minaret muzical, a islamicilor, misterul colorat, dar de-o cruzime nemărginită, al asiaticilor etc. Florența nu avea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
precum Zaira, de Cătălin Dorian Florescu, Planul infinit, de Isabel Allende, Mesagerii ploii, de Ismail Kadare, Firesc, de Petru Cimpoeșu, Scotch, de Ioana Bradea, Poemele secretarei, de Ștefania Mihalache și încă vreo zece romane cumplite, unde numai de tihnă și alinturi autumnale n-ai parte?!? Și că, într-un așa context, Funeralii fericite, de Adrian Lustig, m-a fericit prin colecția sa de gaguri șampanizate (împletind comicul de replică și situație cu cel de caracter, într-un savuros amestec de Amălie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ot Arhitext) redactor-șef, Liviu Ianăși, Kazmer Kovacs, Alexandru M. Sandu, Gabriel Pascariu și Ileana Tureanu în colegiul de redacție. În nr. 5-6 e de citit un substanțial calup dedicat Dobro gei pe cât de fermecătoare, pe atâta de vitregite, față de alintul îndelung hărțuit în comunism al Banatului, cu armonii constănțene greco romane, specific turco-tătaro-armean, cu Legea Litoralului din 1939 (ceva omolog inexistent astăzi), G.M. Cantacuzino la Eforie și Duiliu Marcu la Balcic, plus un instructiv dialog cu prof. Alexandru Sandu despre
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poziționată între (neo sau paleo) libe ralism, adevăratul conservatorism și democrația creștină, de-o parte, - și socialismul cotropitor care vine dinspre Europa să umfle pânzele fesenismului moldovalah. Stăm cu toții atârnați de neliniștea știrilor europene, ne exaspe rează criza iresponsabilității grecești (alintul narcisiac al unui popor deprins cu dolce far niente, cuplat, din neferi cire, cu teroris mul sindical și manifestațiile à la Mai 68-ul francez), ororile hooligan-ismului din spațiul britanic (văr bun cu glugismul negru tip racaille din banlieu-rile franceze
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
apelativul cu care tata a „investit-o” mai în glumă, mai serios, „Doamna general Averescu”. Așa a ajuns mama pe buzele tuturor și-n toate cercurile de rubedenii și cunoștințe, „Averescu”. Astăzi noi folosim acest apelativ ca o formulă de alint și protecție, uneori asociindu-l cu „bunica Odi”. Un lucru va rămâne cu siguranță certificat de prezența de spirit a mamei și caracterul său puternic, în sensul că noi copiii săi i-am moștenit firea năvalnică, clocotul acela lăuntric, dar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
tata. Era un om bine echilibrat emoțional, extrem de răbdător, conciliant, diplomat, dar mai cu seamă știa să asculte, punea întrebări pertinente, iar răspunsurile sale erau adesea lecții de viață. Tata obișnuia să-mi spună adesea, așa ca o formulă de alint, Marina, alimentându-mi o stare de bună dispoziție și confort psihic. Niciodată nu intra în camera mea fără a-și cere permisiunea, se așeza de regulă într-un fotoliu ce aducea mai degrabă a jilț, moștenit de la bunica Floarea și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
apelativul cu care tata a „investit-o” mai în glumă, mai serios, „Doamna general Averescu”. Așa a ajuns mama pe buzele tuturor și-n toate cercurile de rubedenii și cunoștințe, „Averescu”. Astăzi noi folosim acest apelativ ca o formulă de alint și protecție, uneori asociindu-l cu „bunica Odi”. Un lucru va rămâne cu siguranță certificat de prezența de spirit a mamei și caracterul său puternic, în sensul că noi copiii săi i-am moștenit firea năvalnică, clocotul acela lăuntric, dar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tata. Era un om bine echilibrat emoțional, extrem de răbdător, conciliant, diplomat, dar mai cu seamă știa să asculte, punea întrebări pertinente, iar răspunsurile sale erau adesea lecții de viață. Tata obișnuia să-mi spună adesea, așa ca o formulă de alint, Marina, alimentându-mi o stare de bună dispoziție și confort psihic. Niciodată nu intra în camera mea fără a-și cere permisiunea, se așeza de regulă într-un fotoliu ce aducea mai degrabă a jilț, moștenit de la bunica Floarea și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]