3,221 matches
-
cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și coerența rețelei Natura 2000 și menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală și alpină, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale prezente. Obiectivele prezentului Plan de management vizează: O.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuia ... O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, se încadrează în provincia montană. La altitudini de peste 1700-1800 m, se desfășoară arealul solurilor puțin profunde, de culoare cenușie negricioasă (Cambisoluri: Eutricambosolurile -EC și Districambosolurile - DC), formate sub pătura ierburilor de pajiști alpine. Solurile de pajiști alpine și cele podzolice sunt dispuse pe o fâșie continuă în lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului. Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Brătiei și Brătioarei, se încadrează în provincia montană. La altitudini de peste 1700-1800 m, se desfășoară arealul solurilor puțin profunde, de culoare cenușie negricioasă (Cambisoluri: Eutricambosolurile -EC și Districambosolurile - DC), formate sub pătura ierburilor de pajiști alpine. Solurile de pajiști alpine și cele podzolice sunt dispuse pe o fâșie continuă în lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului. Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile brune acide, specifice pajiștilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
influențează direct temperatura aerului. În zona montană, trăsăturile climatice sunt o consecință a acestui spațiu în cadrul grupei montane Făgăraș, fapt ce încadrează teritoriul studiat în sectorul de climă continentală. Temperaturile medii anuale sub 0° C sunt frecvente în etajul alpin și subalpin, pe vârfurile cele mai înalte ale Masivului Iezer-Păpușa. În zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anuală este de 8,2° C, iar în zonele mai înalte înregistrează temperaturi mai scăzute. În unii ani temperatura medie anuală scade sub
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
datorită deplasării maselor de aer de pe rama muntoasă. În funcție de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezintă variații regionale. Anotimpul de iarnă se caracterizează prin valori mici ale mediilor lunare, cuprinse între -8° C și -11,1° C în etajul alpin și între -0,8° C și -3,5° C în etajul forestier cu altitudini mai mici de 1200 m. Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4° C. Particularitățile termice ale lunii iulie oferă condiții optime și favorabile dezvoltării unor procese fizico-geografice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de 18,4° C. Particularitățile termice ale lunii iulie oferă condiții optime și favorabile dezvoltării unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografică ce o oferă Munții Făgăraș și anticlinalul Mățău-Ciuha-Ciocanu. Temperaturile medii ale verii în sectorul alpin sunt cuprinse între 7° C - 8° C, iar în sectorul subcarpatic și al dealurilor piemontane sunt de 17° C - 20° C. Izoterma de 8° C pătrunde pe văile râurilor Bratia, Bughea, Râul Târgului, Argeșel, până la latitudinea orașului Câmpulung și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
activă. În zona montană cantitatea de precipitații crește în nord și nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric în jurul vârfului Iezer. În etajul forestier cantitatea medie anuală de precipitații este de 800-1200 m, iar în etajul alpin și subalpin cantitatea de precipitații este de 1200-1400 m. Cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai, iunie, iulie). Dacă în zona de contact munte-subcarpați, cele mai mari precipitații medii lunare se înregistrează
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
În sectorul montan, cele mai ridicate viteze se înregistrează primăvara și la începutul verii, când ating valori de 3 - 4 m/s, la vânturile de nord și nord-est. Toamna și la începutul iernii vitezele sunt mai scăzute 1,2 m/s. În etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vântului crește, atingând valori medii anuale de 7 m/s. Aici, atât vânturile ce bat dinspre nord-vest, cât și cele din sud, depășesc viteza de 8 m/s, în ianuarie și chiar 9 m/s, în februarie. Cele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
plantelor, să înghețe. Zilele cu îngheț Scăderea temperaturii sub 0° C cuprinde intervalul dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii. Direcția de propagare a înghețului este de la nord la sud. În zona montană înghețul prelungit (240 zile) este caracteristic sectorului alpin și subalpin, la altitudini de peste 2000 m, în timp ce la sub 1700 m acesta este mult mai redus (140 zile). În sectorul subcarpatic, primul îngheț se produce în luna octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase. Nebulozitatea Se poate observa o creștere a nebulozității în raport cu altitudinea. La stația Câmpulung s-a înregistrat o nebulozitate medie anuală de 6,2 zecimi, iar în Iezer
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mai jos de loc. Valea Măcelarului, deși nu este imposibil să fie prezentă. Tabel 27 - Alte specii relevante: Triturus (Ichthyosaura /Mesotriton) alpestris Nr. Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 10595 2. Denumirea științifică Triturus (Ichthyosaura / Mesotriton) alpestris 3. Denumirea populară Tritonul alpin, triton de munte 4. Observații Tritonul de munte a fost identificat în 16 locații, în partea superioară a sitului R0SCI0258, în amonte de loc. Cândești, pe ambele văi - Brătia și Brătioara. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual. ” Surse: Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317. Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. 2016. Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația ”Grupul Milvus”. Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
nivel național este estimată la 2 - 200 indivizi de Bombina variegata pe Kmp, cf. Raportării naționale Natura 2000 2013-2018. Densitatea populației de Bombina variegata din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reproduce aproximativ la scara sitului densitatea națională estimată pentru bioregiunile alpină, continentală și panonică. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 800-1300
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Suprafața ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este de 2,197 Kmp iar densitatea Triturus cristatus variază între 0 - 20 indivizi pe Kmp. Densitatea populației de Triturus cristatus la nivel național este estimată la 2 - 20 indivizi pe Kmp pentru regiunea biogeografică alpină și de 2 - 10 indivizi pe Kmp pentru bioregiunea continentală (cf. Raportării naționale pe Art. 17 pentru perioada 2013-2018). Densitatea populației de Triturus cristatus din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reproduce aproximativ la scara sitului densitatea națională estimată pentru bioregiunea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
și de 2 - 10 indivizi pe Kmp pentru bioregiunea continentală (cf. Raportării naționale pe Art. 17 pentru perioada 2013-2018). Densitatea populației de Triturus cristatus din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reproduce aproximativ la scara sitului densitatea națională estimată pentru bioregiunea alpină. A.7 Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. A.8 Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 1000 - 2000 indivizi A.9
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost declarat situl Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și coerența rețelei Natura 2000 și menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală și alpină, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale prezente. ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități Obiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management. Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
and microhabitat use in three sympatric sculpins (Cottidae: Cottus) in northeastern California. Envir. Biol. Fishes 19: 93-110. Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317 Freyhof, J., Kottelat, M., Nolte A. 2005. Taxonomic diversity of European Cottus with description of eight new species (Teleostei: Cottidae). Ichthyological Exploration of Freshwaters, 16(2): 107-172. Froese, R., Pauly, D. 2014. "Cottus transsilvaniae" in FishBase. Gyurko
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317. Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. 2016. Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația "Grupul Milvus". Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
0 288 74 0 0 356 6 Vegetația în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se caracterizează printr-o extindere mare a pădurilor de rășinoase, mai ales în zona Carpaților Orientali. Pe munții mai înalți de 1.700 m apar pajiști alpine. În zona subcarpatică vegetația este de tip central - europeană alcătuită din foioase și pajiști naturale. În zona munților puțin înalți, pe dealuri și podișuri, în covorul vegetal se întâlnesc păduri de foioase dispuse în subetaje, în funcție de scăderea altitudinii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
cca. 6.418 km de drumuri județene, cca. 339 km drumuri europene, (E85), și cca. 1.239 km căi ferate. În ceea ce privește transportul aerian se menționează existența aeroportului de la Bacău. Potențialul turistic balnear ridicat se datorează condițiilor specifice mediului alpin, abundenței de păduri și pajiști naturale, pe suprafețe întinse. Turismul balnear poate fi practicat în stațiuni (de exemplu Slănic Moldova, Târgu Ocna, Vatra Dornei) în toate sezoanele, fiind indicate ozono-terapia, salino-terapia și curele cu ape minerale, iar potențialul turistic antropic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
principal din șisturi cristaline și cuvertura, alcătuită din depozite sedimentare; ... – Orogenului Nord - Dobrogean cu structură diversificată, și reprezentat de Promontoriul Nord - Dobrogean, Pânza de Măcin, Pânza de Niculițel și Pânza de Tulcea, între care există relații de încălecare de vârstă alpină; ... – Platforma Scitică reprezentată de unitatea geologică a Depresiunii Pre-Dobrogene unde este situată Delta Dunării. Construcția actuală a Deltei Dunării s-a făcut în cursul Pleistocenului Superior și în Holocen, în cursul mai multor faze de progradare și regresiune, caracterizate prin
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
EUR, din care trebuie deduse sumele deja plătite (infra, pct. 123). ... ... (ii) Argintaru, Cererea nr. 12.854/18 (enumerată la nr. 2 în tabelul anexat) 128. Cererea de reparație echitabilă a vizat 736,9603 ha de teren forestier și 166,6536 ha de pășune alpină situate în Motru, județul Gorj. Reclamanta a indicat că și-a menținut pretențiile inițiale privind reparația echitabilă, și anume executarea hotărârii judecătorești și restituirea parcelelor de teren la care avea dreptul. Guvernul a susținut că, potrivit grilelor notariale relevante din
HOTĂRÂREA din 7 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299966]
-
tufărișuri (ierburi înalte higrofile, fânețe, tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifoliu, cu specii sub-arctice de salix); habitate din turbării și mlaștini (rogozul rostrat, mușchiul de turbă (Sphagnum), rogozul negru dacic, coada iepurelui de mlaștină, bumbăcărița cu frunze înguste, pipirigul alpin); habitate de stâncării și peșteri (vegetație chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri de castani, fag, stejar și carpen). Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
stâncării și peșteri (vegetație chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri de castani, fag, stejar și carpen). Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii de amfibieni (salamandra alpină, salamandra cu creastă, broasca râioasă brună, broasca țestoasă de baltă etc.), reptile (șopârla de munte, șarpele de baltă, șarpele neted, vipera etc.), pești (păstrăvul, carasul, cleanul, mreana, crapul etc.), păsări (cocoșul de munte, nagâțul, graurul, guguștucul, ciocârlia, lișița, prepelița etc.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
în 1975, pe baza unui studiu de fundamentare, înființarea Parcului Național Călimani, în completarea celor 12 parcuri propuse inițial, pentru contracararea intervențiilor umane de agresivitate maximă, în scopul exploatării sulfului. Suprafața de 20.120 ha cuprindea 75% pădure, restul fiind pășuni alpine și jnepenișuri, organizată în 3 zone cu grade diferite de protecție: rezervație științifică - 41%, zonă de conservare durabilă - 34% și zonă de preparc - 25%. Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a-III-a Zone
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]