594 matches
-
cu sediul în orașul Sinaia ORAȘE 1. Azuga 3. Comarnic 2. Bușteni 4. Sinaia COMUNE 1. Secăria 2. Talea 5. JUDECĂTORIA VĂLENII DE MUNTE cu sediul în orașul Vălenii de Munte ORAȘE 1. Slănic 2. Vălenii de Munte COMUNE 1. Aluniș 12. Măgurele 2. Ariceștii Zeletin 13. Măneciu 3. Bălțești 14. Păcureți 4. Bertea 15. Posești 5. Cărbunești 16. Predeal-Sărari 6. Cerașu 17. Starchiojd 7. Cosminele 18. Surani 8. Drajna 19. Șoimari 9. Gornet 20. Ștefești 10. Gura Vitioarei 21. Teișani
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
emisă de SPCLEP Sibiu; 15. Negruț Paul, cetățean român, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, județul Bihor, Strada Făcliei numărul 52B, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan, cetățean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, Strada Alunișului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, conform procurii autentificate sub numărul 1706/20.10.2015 de SPN-BNPA "Matei-Tămaș", prin
PROIECT DE LEGE nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015 privind modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266767_a_268096]
-
Sibiu, strada Alexandru Xenopol numărul 9, identificat cu carte de identitate seria SB numărul 447106/28.10.2009, emisă de SPCLEP Sibiu, în nume propriu; Stanciu Bogdan-Ioan, cetățean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, Strada Alunișului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, pentru Negruț Paul, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, județul Bihor
PROIECT DE LEGE nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015 privind modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266767_a_268096]
-
Articolul 1 Se acordă acreditarea pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița "Eurokid", cu sediul în municipiul București, Strada Alunișului nr. 125, respectiv Strada Alunișului nr. 159, sectorul 4, pentru nivelul de învățământ "preșcolar", limba de predare "română", program "normal" și program "prelungit". Articolul 2 Unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița "Eurokid" din municipiul București, acreditată potrivit dispozițiilor art. 1
ORDIN nr. 5.629 din 25 octombrie 2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Eurokid" din municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277238_a_278567]
-
Articolul 1 Se acordă acreditarea pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița "Eurokid", cu sediul în municipiul București, Strada Alunișului nr. 125, respectiv Strada Alunișului nr. 159, sectorul 4, pentru nivelul de învățământ "preșcolar", limba de predare "română", program "normal" și program "prelungit". Articolul 2 Unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița "Eurokid" din municipiul București, acreditată potrivit dispozițiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană
ORDIN nr. 5.629 din 25 octombrie 2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Eurokid" din municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277238_a_278567]
-
Dej COMUNE 1. Bobîlna 7. Mica 2. Cășeiu 8. Panticeu 3. Cîțcău 9. Recea Cristur 4. Chiuiești 10. Unguraș 5. Cuzdrioara 11. Vad 6. Jichișu de Jos 3. JUDECĂTORIA GHERLA cu sediul în orașul Gherla ORAȘE 1. Gherla COMUNE 1. Aluniș 12. Geaca 2. Așchileu 13. Iclod 3. Bonțida 14. Jucu 4. Borșa 15. Mintiu Gherlii 5. Buza 16. Mociu 6. Căianu 17. Pălatca 7. Cămărașu 18. Sînmartin 8. Cătina 19. Suatu 9. Cornești 20. Sic 10. Dăbîca 21. Țaga 11
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Cîmpie 2. Bichiș 8. Papiu Ilarian 3. Bogata 9. Sărmașu 4. Chețani 10. Sînger 5. Cuci 11. Tăureni 6. Iclănzel 12. Valea Largă 13. Zau de Cîmpie 2. JUDECĂTORIA REGHIN cu sediul în orașul Reghin ORAȘE 1. Reghin COMUNE 1. Aluniș 13. Hodac 2. Batoș 14. Ibănești 3. Băla 15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
cu sediul în orașul Sinaia ORAȘE 1. Azuga 3. Comarnic 2. Bușteni 4. Sinaia COMUNE 1. Secăria 2. Talea 5. JUDECĂTORIA VĂLENII DE MUNTE cu sediul în orașul Vălenii de Munte ORAȘE 1. Slănic 2. Vălenii de Munte COMUNE 1. Aluniș 12. Măgurele 2. Ariceștii Zeletin 13. Măneciu 3. Bălțești 14. Păcureți 4. Bertea 15. Posești 5. Cărbunești 16. Predeal-Sărari 6. Cerașu 17. Starchiojd 7. Cosminele 18. Surani 8. Drajna 19. Șoimari 9. Gornet 20. Ștefești 10. Gura Vitioarei 21. Teișani
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
și acoperă integral teritoriul următoarelor comune: Giffoni Valle Piana, Giffoni Sei Casali, San Cipriano Piacentino, Fisciano, Calvanico, Castiglione del Genovesi, Montecorvino Rovella; precum și parțial următoarele comune: Baronissi, Montecorvino Pugliano, Olevano sul Tusciano, San Mango Piemonte, Acerno. 4.4. Dovada originii: Alunișurile eligibile pentru producerea de "Nocciola di Giffoni" sunt introduse într-un registru ținut de organismul de control, a cărui copie se depune la comunele din aria geografică. Dovada originii este, de asemenea, asigurată prin ținerea registrelor de producție și declararea
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți și de un fânaț de 18 care de fân. Câteva cartiere centrale: Zencani, Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale, Călimănel, Măgheruș, Luncani, Secu.
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
văile principalilor afluenți ai râului Moldova, rezultând un exemplu de adaptare a vetrei la condițiile reliefului local. Rețeaua hidrografică este formată din râul Moldova, afluent de dreapta al râului Siret. Moldova izvorăște din Obcina Mestecănișului, de pe versantul sudic al culmii Alunișului (1249 metri) și, în drumul său către vărsare, străbate longitudinal de la vest la est teritoriul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Principalii afluenți ai râului Moldova pe teritoriul localității Câmpulung Moldovenesc, de la vest spre est, sunt următorii: pe partea stângă, pâraiele Sadova, Morii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). "Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Sic, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la de locuitori
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
fibulă din bronz și brățări din argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș, Pecica, Arad, Păuliș. Închegarea entității dacice începe în epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Husnicioara este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Alunișul, Bădițești, Borogea, Celnata, Dumbrăvița, Husnicioara (reședința), Marmanu, Oprănești, Peri, Priboiești și Selișteni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Husnicioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Husnicioara, Mehedinți () [Corola-website/Science/301607_a_302936]
-
ei aflându-se în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de . Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bertea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
Brebu Mânăstirei (reședința), Brebu Megieșesc, Pietriceaua și Podu Cheii. Comuna se află pe malul stâng al Doftanei, la nord-est de Câmpina. Este străbătută de șoseaua județeană DJ214, care o leagă spre sud de Câmpina și Telega, și spre est de Aluniș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brebu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,07%). Pentru 1,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
de Câmpina (unde se intersectează cu DN1) și mai departe de comunele din valea Proviței , și , și spre est de Scorțeni și Băicoi. Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei, zonă caracterizată prin relief destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
12,5, pietruite 11,3, de pământ 4,2. Comuna Ștefești leagă satele comunei cu DJ 101 A si cu DJ 102 G prin drumurile comunale DC 14 si DC 15. DC -14 pornește din DJ 101 A (între localitățile Aluniș și Prăjani) - până la Ștefești Km 8+000. DC - 15 pornește de la DJ 102 G (Slănic) - Ștefești (DC-14) are o lungime de 5,4 Km. Intersecțiile dintre drumuri sau dintre străzile comunei sunt amenajate și sistematizate. Transportul de tranzit ocolește comuna
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Ideile revoluționare europene din jumătatea secolului al XIX își găsesc ecoul în Ardeal și în satul Huduc. Locuitorii Huducului și a satelor învecinate, Rușii Munți și Morăreni, înfierbântați de spiritul Revoluției de la 1848, participă la Adunarea revoluționară de la Măierău (astăzi Aluniș). Adunarea a avut loc în data de 29 iunie 1848 și a fost organizată de preotul Ștefan Branea - unul din participanții la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Locuitorii celor 3 i-au avut în frunte pe preoții
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a fost alături de prefectul mureșan până în momentul în care legiunile acestuia din urmă au fost lichidate. Represaliile la adresa românilor participanți la revoluție nu s-au lăsat mult așteptate. În data de 22 februarie 1849 unitățile nobilimii maghiare au pornit din Aluniș îndreptându-se spre satele din apropiere. Conform cronicarului vremii, Ștefan Branea, armatele ungurești au atacat satele Rușii Munți, Morăreni, Maiorești și Dumbrava, omorând orice locuitor întâlnit în cale. Numărul exact al victemelor nu este cunoscut până în prezent. Speriați de crimele
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a fost măcelărita. Conform cronicarului Ștefan Branea în fiecare tufa se află un om mort împușcat. Pe 24 februarie un numar de 24 de ruseni, morăreni, dumbrăveni au fost împușcați și măcelăriți, corpurile acestora fiind aruncate în baltă Zălăuașului de lângă Aluniș. După revoluția din 1848, în 1854, situația socială și economică a huducenilor s-a schimbat, participanții la revoluție fiind împroprietăriți. Locuitorii satului au primit pământuri, păduri și li s-a acordat și drepturi de pășunat, toate acestea în baza calității
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
rânduri: "„Marele Principat al Transilvaniei. Comisariatul cercului Gurghiu, cercul de prețuire numărul 47”", urmează titlul, după care continuă "„Satulu Idicel se mărginește cu cinutul comunității Ideciului de Sus (Ober Idets) apoi cu acela a lu sateloru Holtmaros (Mureș Mort) Magyaro (Aluniș) Rusu (Rușii Munți) (M.O. Falu) Gleseria (Uvegcsür) Cașva și Potocu (Oros Idets) Hotarulu se începe din dialu Potocului de la Calea oilor dintre trei hotare, adecă a Ideciului, Potocului și Ideciului de Sus, unde în vârvu dialului sau făcutu o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
oamenii comunității Ideciului de Sus: Thomas Seiler, Johan Klein, Müh Emerich, Johan Maty, Johan Müller; oamenii comitetului comunității Holtmaros (Mureș Mort): Kantor György, Vaida Mihaly, Bakos Istvan, Ördög Ferentz, Marton Istvan, Kibedi Andras, Csatlos Mihaly, Svagon Miklos, comitetul comunității Mogyoro (Aluniș): Szasz Gyorgy senior, Szasz Mihaly senior, Intze Peter, Vajda Janos, Branya Vaszi, Ördög Mihaly, Petrișor Juon, Orban Ferentz, secretar (jegyzö) comitetul comunității Rusu (Rușii Munți): Nekita Feldihan, Toader Antonesc, Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
o școală primară confesională, după perioada Gheorghe Șincai și Petru Maior, în cătunul Idicel Sat. Dovezi sigure menționează existența acestei școli în anul 1805, când a funcționat ca învățător Toma Brancovici. În anul 1850, învățător era Grigore Branca din comuna Aluniș. La această școală frecventau și copiii din cătunul Idicel-Pădure. În cătunul Idicel-Pădure școala a luat ființă în jurul anului 1875, fapt ce rezultă din jurnalul de activitate a lui Mihail Covrig, în care arată că în acest an a frecventat școala
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]