KorAP: Find »[drukola/base=aluviune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...40 >

987 matches

Corola-website/Law/146921_a_148250

Sectorul Obretin, malul drept, milele 19+1000 până la 17+1600 și milele 17+800 până la 15+1200; ▄ Sectorul Ceamurlia, malul stâng, milele 11+1504 până la 10+1811 și milele 9+1630 până la 8+900; ▄ Sectorul Bara Sulina, amenajări pentru reținerea aluviunilor; și ● Îndepărtarea epavei navei Rostok de pe Canalul Sulina (până la sfârșitul anului 2002) și regularizarea sectorului de canal care a fost deviat din cauza epavei. ● Achiziționarea a 3 șalupe noi de supraveghere (nr. 1 cu pescaj de 1,8-2 m, pentru utilizarea

CONTRACT DE FINANŢARE**) din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146921_a_148250]
Corola-publishinghouse/Science/576_a_929

pentru locuire și comunicație ale reliefului. • Menționați trei domenii ale activității economice favorizate de relief. RELIEFUL 7 Pe crestele Carpaților, în urma răcirii climei, s au instalat ghețari. Râurile ce veneau din munți au depus la exteriorul acestora imense conuri de aluviuni, umplând treptat lacurile. Așa s-au format câmpiile din sudul și vestul țării. Încălzirea climatului în ultimii 10 000 de ani și transformarea lui într-unul temperat au determinat topirea ghețarilor, dezvoltarea zonelor și a etajelor de vegetație actuală. Tot

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
prin comparație cu ale celorlalte două brațe; • canalele de legătură ale deltei cu complexul lagunar Razim. Geneza. Delta Dunării reprezintă o regiune joasă care acum 10 000 de ani, în urma ridicării nivelului apelor Mării Negre, a fost transformată într-un golf. Aluviunile transportate de Dunăre și cele aduse de curenții marini au creat bancuri de nisip desfășurate de la vest la est și, respectiv, de la nord la sud. Când acestea au atins suprafața apei, în golf a apărut uscatul, respectiv grindurile (cu NOȚIUNI

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
au creat bancuri de nisip desfășurate de la vest la est și, respectiv, de la nord la sud. Când acestea au atins suprafața apei, în golf a apărut uscatul, respectiv grindurile (cu NOȚIUNI NOI cordon de nisip (perisip) - formă de acumulare a aluviunilor transportate de marile fluvii de-a lungul țărmurilor joase sub influența curenților marini și a valurilor. 38 GEOGRAFIE FIZICĂ dimensiuni variabile) încadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului. Astfel, în nordul golfului a apărut Delta, care s-a

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
cordoane de nisip între brațul Sf. Gheorghe și Capul Midia, a rezultat un sistem de lacuri de tip lagună. Delta Dunării este, așadar, o creație comună a fluviului și a mării în condițiile unor maree reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
modul de formare; • Precizați cel mai vechi grind și localizați-l pe hartă. Crișan — sat în Deltă Maliuc Grind fluvial Apele. Prin cele trei brațe principale Dunărea varsă în mare o cantitate însemnată de apă (6 400 m3/sec.) și aluviuni (peste 67 milioane tone/an) repartizate astfel: - Brațul Chilia, situat la nord transportă 60% din volumul de apă și aluviuni. Are un traseu meandrat și la vărsarea în mare își formează o deltă proprie (secundară). - Brațul Sulina, situat în partea

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
Apele. Prin cele trei brațe principale Dunărea varsă în mare o cantitate însemnată de apă (6 400 m3/sec.) și aluviuni (peste 67 milioane tone/an) repartizate astfel: - Brațul Chilia, situat la nord transportă 60% din volumul de apă și aluviuni. Are un traseu meandrat și la vărsarea în mare își formează o deltă proprie (secundară). - Brațul Sulina, situat în partea de mijloc a deltei, are un curs aproape rectiliniu, canalizat, permanent dragat și întreținut pentru navigația navelor de mare tonaj

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
și celelalte râuri din nord sau din Dobrogea își dezvoltau albii ce ajungeau mult în est. Acum 10 000 de ani, o dată cu ridicarea nivelului apelor mării, câmpia a fost treptat acoperită de acestea. Peste relieful creat anterior s-au acumulat aluviuni aduse de râuri, precum și o cantitate însemnată de nisip provenit din sfărâmarea cochiliilor. Nisipurile predomină până la adâncimi de 20 - 30 m, pentru ca mai la est ele să fie amestecate cu mâluri. Pietrișurile apar în zona de țărm, unde platforma este

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
platforma este calcaroasă. DE REȚINUT Delta Dunării are origine fluvio-maritimă; uscatul deltaic (grindurile) reprezintă 13% din suprafață; cea mai mare altitudine se întâlnește pe grindul Letea (12,4 m); pe brațul Chilia se transportă 60% din volumul de apă și aluviuni ale Dunării; la gurile brațelor Chilia și Sf. Gheorghe s-au format „delte secundare“; Delta Dunării este rezervație a biosferei. AMINTIȚI-Vă definiția platformei continentale; resursele naturale specifice platformei continentale. NOȚIUNI NOI ape teritoriale - zona apelor marine care aparține unui

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
căror formare este legată de acțiunea curenților de apă. Deși adâncimea pe ansamblu scade de la vest spre est, există alternanțe de porțiuni mai joase și mai înalte. Principalii factori care le influențează sunt curenții și valurile puternice, plus aportul de aluviuni ale Dunării. La circa 37 km est de gura brațului Sulina se află Insula Șerpilor, iar la gura brațului Sfântu-Gheorghe se dezvoltă cele două insule Sacalin. Resursele principale din platforma continentală sunt zăcămintele de petrol și gaze naturale descoperite în

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
b) fluviomaritim; c) continental. 3. Apelor teritoriale ale României le revin din platforma continentală: a) 35 km; b) 15 km; c) 22 km. II. Completați spațiile libere cu informația corectă: 1. Dunărea transportă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni pe brațul ............................... 2. Navigația vaselor de mare tonaj se realizează pe brațul .... III. Argumentați formarea deltelor secundare la gurile de vărsare ale brațelor Chilia și Sf. Gheorghe. IV. Caracterizați prin trei elemente de specificitate: a) Delta Dunării; b) Platforma continentală

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
cursul său având pe parcurs lățimi și adâncimi variabile și un debit lichid care crește de la 5 560 m3/s la 6 470 m3/s în localitatea Pătlăgeanca, la intrarea în deltă. Dunărea depune anual 67 milioane de tone de aluviuni în Marea Neagră. este principala arteră de comunicație, sursă energetică datorită hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II, furnizor de apă pentru cele mai însemnate sisteme de irigație din Câmpia Română și Dobrogea, resursă piscicolă etc. Este traversată de 5

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
om pe râurile care secau vara, iar la ploile bogate provocau inundații. Ele sunt utilizate pentru piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe tipuri de lacuri: La gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea acestora cu aluviuni aduse de râul principal, au rezultat lacuri de tipul limanelor fluviale. Ele sunt frecvente în lunca Dunării (Mostiștea, Oltina) pe dreapta Ialomiței (Snagov), pe stânga Buzăului (Balta Albă). În lunca Dunării există și lacuri de tipul bălților. În estul Câmpiei

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
sudică, evidente în zona de litoral și mult mai atenuate spre interior. Furtunile sunt frecvente, de unde și numele acordat în Antichitate de „mare neospitalieră“. În Marea Neagră se varsă mai multe fluvii, care aduc un volum însemnat de apă dulce și aluviuni. Cele mai importante sunt DunăAMINTIȚI Vă definiția mării de tip continental; principalele trepte de relief ale bazinului maritim. HIDROGRAFIA 59 AMINTIȚI-Vă cauzele formării curenților maritimi; definiția salinității, lagunelor și limanelor maritime. rea, Nistrul, Niprul, Donul, care se varsă în

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
Corola-publishinghouse/Science/297_a_979

de deviere a drumurilor definitive din zonă. Excavații în deluvii pe versanți Curățirea grosieră a materialului se face cu buldozerul după care sterilul se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la halde. Excavații în aluvii Excavarea și evacuarea aluviunilor din albie se execută cu mijloace mecanizate utilizând excavatoare, buldozere și autobasculante. Îndepărtarea stratului vegetal și a aluviunilor se va face în general pe o grosime de 1 m, cu excepția zonei de fundare a nucleului de argilă a filtrului amonte

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
cu buldozerul după care sterilul se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la halde. Excavații în aluvii Excavarea și evacuarea aluviunilor din albie se execută cu mijloace mecanizate utilizând excavatoare, buldozere și autobasculante. Îndepărtarea stratului vegetal și a aluviunilor se va face în general pe o grosime de 1 m, cu excepția zonei de fundare a nucleului de argilă a filtrului amonte și aval sau a vetrei amonte ce se fundează pe roca de bază. În acest scop se va

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
vedere al terenului pe care se construiesc (topografic, geologic ți hidrologic), canalele hidroenergetice se pot împărți în următoarele categorii: canale executate în umplutură; canale în profil mixt (parțial în umplutură, parțial în săpătură); canale de coastă; canale în săpătură în aluviuni; canale în săpătură în aluviuni și în marne sau roci dure; Din punct de vedere al tehnologiei de execuție a canalelor în săpătură are o mare importanță dacă debușarea se face în albia râului sau dacă nu are debușare. În

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
se construiesc (topografic, geologic ți hidrologic), canalele hidroenergetice se pot împărți în următoarele categorii: canale executate în umplutură; canale în profil mixt (parțial în umplutură, parțial în săpătură); canale de coastă; canale în săpătură în aluviuni; canale în săpătură în aluviuni și în marne sau roci dure; Din punct de vedere al tehnologiei de execuție a canalelor în săpătură are o mare importanță dacă debușarea se face în albia râului sau dacă nu are debușare. În ultimul caz canalul continuă cu

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
sau în umplutură. 3.1.1. Principalele caracteristici pe tipuri și dimensiuni ale canalelor a) Canale de aducțiune pentru debit instalat de 90 mc/sec. (în umplutură): b) Canal de fugă pentru debit instalat de 90 mc/sec. (în săpătură aluviuni și marnă): 3.1.2. Volume principale de lucrări a) Canal de aducțiune: b) Canal de fugă: 3.1.3. Principalele lucrări de organizare tehnologică ce concură la execuția lucrărilor a) Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de pe canal (iluminat

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
parcare balastată, în stația de spălare și gresare, șoproane pentru reparații. capacitatea atelierului se determină în baza numărului de mașini reieșit din calculul necesarului în funcție de volumul de transportat și distanțele de transport. g) Stațiile de pompare pentru canalele excavate în aluviuni cu pânză freatică și fără posibilitate de evacuare a apei prin căderea liberă. Aceste stații se dimensionează și se amplasează pe baza proiectului. h) Stații de compresoare pentru aer comprimat necesare pentru excavațiile în roci dure. i) Rețea telefonică între

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
proiectul tehnologic se întocmesc pentru fiecare lucrare în parte. În prezentul proiect cadru tehnologic de excavare a canalelor de derivație se pune aspect special pe două variante principale care sunt caracteristice în lucrările de construcții hidroenergetice. a) Canalele executate în aluviuni și rocă cu scăderea nivelului pânzei freatice prin scurgerea liberă. b) Canale executate prin excavare numai în aluviuni fără posibilitatea de coborâre a pânzei freatice prin cădere liberă ci numai prin pompaj. 3.2.2. Fazele tehnologice de execuție Înainte de

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
de derivație se pune aspect special pe două variante principale care sunt caracteristice în lucrările de construcții hidroenergetice. a) Canalele executate în aluviuni și rocă cu scăderea nivelului pânzei freatice prin scurgerea liberă. b) Canale executate prin excavare numai în aluviuni fără posibilitatea de coborâre a pânzei freatice prin cădere liberă ci numai prin pompaj. 3.2.2. Fazele tehnologice de execuție Înainte de începerea lucrărilor, ampriza canalelor trebuie eliberată de orice sarcină. Se defrișează arborii și arbuștii, se demontează și se

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
canalelor și la ridicarea circuitului agricol a zonelor de haldare. Terenul vegetal se încarcă cu autoîncărcătorul și se depune direct pe taluz, unde se împrăștie manual sau se încarcă în autobasculante pentru transportul la distanțe mai mari. b) Excavații în aluviuni. Excavațiile în aluviuni se execută în trepte de 4 5 m înălțime, numărul treptelor este în funcție de grosimea stratului aluvionar și de adâncimea canalului. Împărțirea în trepte se face în așa fel ca baza uneia din trepte să fie la cota

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
ridicarea circuitului agricol a zonelor de haldare. Terenul vegetal se încarcă cu autoîncărcătorul și se depune direct pe taluz, unde se împrăștie manual sau se încarcă în autobasculante pentru transportul la distanțe mai mari. b) Excavații în aluviuni. Excavațiile în aluviuni se execută în trepte de 4 5 m înălțime, numărul treptelor este în funcție de grosimea stratului aluvionar și de adâncimea canalului. Împărțirea în trepte se face în așa fel ca baza uneia din trepte să fie la cota bermei canalului (berma

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
cu excavatoare cu cupă inversă sau cu draglina când excavatorul stă la cota superioară a treptei; autobasculantele circulă tor pe partea superioară a pante. Distanța între trepte de excavație în lungul canalului trebuie să fie de cca. 200 300 m. Aluviunile se pot excava și transporta și cu autoscrepere , excavațiile se realizează pe fâșii și trepte stabilite în prealabil pe baza schemei tehnologice. Productivitatea cea mai mare se obține prin utilizarea excavatoarelor cu echipament de cupă dreaptă care excavează prin avansare

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]