696 matches
-
sunt sau nebun sau mincinos? Asta e? Asta e? — Nu, nu... Nu înțeleg, bâigui întruna. De ce-a venit aici? Nu știu, a fost un accident, o întâmplare... — Curioasă întâmplare. Pe Dumnezeul meu, ești vicleană, ăsta-i lucrul care mă amărăște cel mai tare. Câteodată am impresia că vrei să mă scoți din minți, să mă înnebunești ca să poți... — Iubitule, suflet drag, Binkie, scumpule, te rog, nu... Îmi pare atât de rău, oh, cât de rău îmi pare... — N-are nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nici el nu a înțeles mare lucru din viață, ca să folosesc fraza dumneavoastră. — O viață e o viață, ca să folosesc fraza ta. Dacă ți-e milă de el, ar trebui să-ți fie mult mai milă de ea. S-a amărât foarte mult din cauza ta. N-ai vrea s-o vezi și s-o faci fericită? — Nimic n-o poate face fericită. Nimic. Niciodată. Finalitatea categorică a acestui răspuns era copleșitoare. — Mă rog, poți încerca. Am adăugat cu o notă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și că nu i-am frânt gâtul. Am să-l ucid pe omul ăsta! Mai bine îl îmbrânceam în mare. — Ai ascultat - ai auzit - când? — O, nu mai țin minte, în urmă cu o săptămână, cu două - sunt atât de amărât încât am pierdut noțiunea timpului - așa încât nu te mai poți preface față de mine, nu poți să-l scoți basma curată și să-mi afirmi că ești fericită în căsnicie, pentru că eu cunosc adevărul! — Adevărul... vai, tu nu ești în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
confecțiuni femeiești. Caracal: Școală tehnică pentru mecanică agricolă. Caracal: Școală tehnică de administrație economică mixtă. Balș: Școală tehnică profesională. Corabia: Liceul mixt. Corabia: Școală tehnică profesională. Corabia: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Corabia: Școală tehnică de administrație economică mixtă. Amărăști: Școală tehnică profesională. În județul Sălaj Zalău: Liceul mixt românesc. Zalău: Liceul mixt maghiar. Zalău: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești cu limba de predare maghiară. Zalău: Școală tehnică de administrație economică mixtă. Cărei: Liceul mixt. Cărei: Școală pedagogica de
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7350 Oberpullendorf, Neugasse 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, aleea Milcov nr. 7, bl. 16, sc. C, ap. 88, județul Satu Mare. 149. Nedea Alexandru, născut la 8 februarie 1964 în localitatea Amărăști, județul Vâlcea, România, fiul lui Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1060 Viena, Gumpendorferstr. 39, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Vâlcea, Str. Cristalului nr. 4, bl. A34/2, sc. B, ap. 19, județul Vâlcea. 150
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 6 Dolj 1. Bulzesti 2. Farcaș 3. Melinesti 4. Murgasi Gorj 1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti 21. Măciuca 22. Olanu
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
electorală nr. 6 Bălcești Comunele: Bălcești Copaceni Făurești Firtatesti Chioroiu Lalosu Ladesti Lapusata Roesti Stanesti 7. Circumscripția electorală nr. 7 Drăgășani Orașul Drăgășani Comunele: Gusoieni Lungești Măciuca Mădulari Ștefănești Susani Valea Mare Voicești 8. Circumscripția electorală nr. 8 Orlesti Comunele: Amărăști Creteni Dragoesti Glavile Ionesti Olanu Orlesti Prundeni Scundu Șutești 9. Circumscripția electorală nr. 9 Budesti Comunele: Budesti Bujoreni Danicei Daesti Galicea Golești Milcoiu Muiereasca Nicolae Bălcescu Runcu Stoilesti JUDEȚUL VRANCEA 8 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Focșani Municipiul
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
și Picu Calotă, mățarul de la coada Dristorului.” (E. Barbu, 246), „Și am știut ce știam de mult: că nu avem dreptul să pierdem speranța.” (M. Eliade, 406), „Dar până atunci, vestea cealaltă, că Olariu, fratele lor, conducea închisoarea, i-a amărât pe cei doi frați.” (P.Sălcudeanu, 180), „Numai că trebuie să recunoști un lucru: că a-ți vârî capul în nisip nu e o vină pasivă.” (O. Paler, Viața, 246), „O singură mândrie-avu / gospodărând cenușile: în ipostază de amurg / să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copiilor, despre bărbați și detergenți. Ele par să răspundă doar din zona de expertiză de la gât în jos. Pe orice canal românesc de televiziune, iar probabilitatea cea mai mare, dacă nu ești pe știri, unde mai arată câte o bătrână amărâtă cu casa înecată, este să vezi o femeie tânără, care bâțâie din fund, eventual cu capul în sensul opus camerei de filmat, ca să fie clar care este cea mai interesantă și mai importantă parte a unei femei. Acesta este „modelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de șase ori Cezar a muncit pe la stâni. Îi plac oile, da’ el n-are nici una. S-a dus în Insula Mare a Brăilei și s-a întors. Eu săpam în grădină. «Mamă, să nu mă alungi, că tare-s amărât...» L-au bătut. Am început să plâng. «Trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oamenii!...» A plecat cu dreptatea lui prin țară. Un om din satul Vitoriei Lipan vrea să facă dreptate în România de azi. El nu are
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Fără devotament, cumpătare, abnegație, sacrificiu și curaj, în medicină te așteaptă o viață penibilă. Arta și meșteșugul medicului, trebuie să izvorască din inimă. Omul vine la noi, nu din plăcere, ci împovărat de temeri, suferință și incertitudini. De ce să i amărâm sufletul și cu orgolii inutile și să nu-i dovedim de la început respect, înțelegere, omenie nemăsurată, răbdare și solicitudine? Cine se așterne la acest drum trebuie să știe că e lung și presărat cu sacrificii. Toată viața am învățat de la
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
critica-reclamă, care proliferase în presa de după Primul Război Mondial. Pe cine, în afară de cineva vanitos, l-ar interesa să fie remarcat, cînd aproape toți din jurul său sînt „mari”, „binecunoscuți”, „renumiți”, „excepționali”, „extrem de talentați” etc? Pe cine, om delicat, nu l-ar amărî asemenea calificative venite tîrziu, după „traversarea deșertului”? Laudele lipsite de temei sînt pe cît de banale, pe atît de necinstite. Bacovia aștepta doar să fie înțeles. în ciuda angajamentului pe care mi l-am luat, iarăși zile fără nici un rînd despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aflat, bolnav pe d-l Vlahuță ; pe lângă altele face o gripă cu mare temperatură și poate o congestie pulmonară”. Ca la 24 noiembrie 1919 să aflăm dintr-o altă scrisoare (cota 26371, B.C.S.) că îi anunța moartea scriitorului-prieten : «Am fost amărât și sunt cu moartea lui Vlahuță », pe care, spune Ion Apetroaie, Vasile Voivulescu l-a asistat «ca medic în boala ce-i va aduce sfârșitul». Soarta țării, vârsta și boala, l-au doborât pe Vlahuță. Împreună cu ceilalți bârlădeni el editase
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Voiculescu la Casa cu nr. 34, din str. Dr. Staicovici care din toamna anului 1919, cu o anumită excepție, va deveni locul unde familia dar mai ales tatăl său va trăi, va gândi, va visa, va spera sau se va amărî, adică își va trăi viața, cu bune și rele, până la sfârșitul ei, în 1963: ... „Într-o dimineață din septembrie 1919, mă pomenesc vizitată de un bărbat zvelt, mic de statură, căruia nu-i puteai ghici ușor vârsta din pricina unei bărbuțe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
era mai tăcută și mai cu judecată. Ea rămânea cu surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Când văzu dar că Florița e moartă, el se întristă, după aceea se supără și, mai la urmă, atâta de grozav se amărî, încât îi venea ca să ia lumea în gheare și așa să deie cu ea de pământ, încât toată să se sfarme, ca nici sămânța să nu rămână de ea! ..." (Ioan Slavici, Florița din codru) (f) "Mâine au spus ei plecăm
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o pisică, un melc, un mamifer din America de Sud, ba chiar și, metaforic, un membru sau un organ al corpului uman etc. (iar această constatare are valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică și mai extinsă, cum ar fi amărât, frumos, micuț, prost, sărac etc.), faptul că termenul condensat cumulează înțelesul unei anumite sintagme implică un referent precis, necondiționat de context, și produce o dezambiguizare a sensului: roșie nu se poate referi decât la o pătlăgică roșie, iar localele nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cazul, oare, să facem o clasificare a victimelor în eroi voluntari și eroi involuntari? Vălmășagul revoluției din decembrie 1989 este dificil de decelat, dar o clasificare a eroilor după astfel de criterii ar risca să fie profund amorală și să amărască și mai tare gustul lăsat de uzurparea revoluției din decembrie de către grupuri de putere interesate de reformarea regimului Ceaușescu, și nu de căderea comunismului. Ce mai rămâne, deci, în urma revoluției din decembrie 1989, dincolo de ea, după ea și lângă ea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
PREFAȚĂ Au început să urle lupii că vor carne proaspătă. Li s-a amărât stomacul de trupul morților. S-au pornit la vânat la marginea orașului în căutare de carne tânără, s-au pornit să devoreze copii de zece-doisprezece ani, au început să sfâșie moșnegi cocoșați pe care îi lasă la poalele vieții, în
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
intra în contact cu, a nu mai suporta stresul, a-și bate/a nu-și mai bate capul etc.), olfactive (a mirosi, floare, parfum, mireasmă, a avea un miros fin etc.), gustative (a gusta, dulce, amar, acru, a îndulci, a amărî pe cineva, a avea gusturi fine, a gusta din plin etc.), vs. neutre (a crede, a decide, a gândi, a motiva, a schimba, a planifica, a ști, a sfătui, a învăța, a delibera, a crea, a anticipa, a administra, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale în cazul unei extensii a granițelor sale până la Dunăre, Monarhia Habsburgică, care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are nici o obiecție de făcut. Poarta, amărâtă de purtarea vicleană a Franței față de ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui la anexarea Moldovei și a Țării Românești de către Rusia, cu prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întâmpla nouă, oamenilor mari din jurul ei... Asta nu însemna că nu mă bucuram de fiecare experiență care mi se oferea. Eram tânără și simțeam cum pot să le duc pe toate! Poate că de aceea nu am reușit să mă amărăsc niciodată. Sunt foarte mândră de asta. Sunt foarte mândră că m-am păstrat așa, inclusiv când am ajuns pe culmile culmilor și am cunoscut tot felul de expresii ale prefăcătoriei umane. Stați un pic. Mie mi se pare, din sutele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care prin ministerul de externe să ia legătura cu Guvernul de la Budapesta, care la rândul său să contacteze consulul român, care cunoaște istoria acestor oameni și care ar putea grăbi rezolvarea unei situații atât de critice, chiar dramatice, pentru acești amărâți de refugiați." Comisarul îmi răspunse: "Domnule comandor, sugestia dvs. este foarte bună, dar, țineți socoteală că suntem la câteva luni de la terminarea războiului, și încă nimic nu s-a reglementat, așa că nu știm cât ar putea dura, și știți vorba
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
luminoase și reclame peste tot, două linii de metrou și o zarvă nemaipomenită. Mie mi se părea și mai ciudat după liniștea din munți. Nu știu la câte încercări am fost supusă. Toate m au întărit, dar m-au și amărât. Gândește-te, eu, singură în Roma, spre un oraș necunoscut, să întâlnesc un preot necunoscut, cu care să ajung la un loc de muncă, într-o casă necunoscută. A trebuit de-a lungul timpului să-mi controlez bine emoțiile și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
risipească norii grijilor și ai suferințelor din viața lui. Umple inima lui de bucuria mântuirii Tale, povățuiește-i pașii pe căi drepte, în scopul mântuirii și al fericirii. Nu lăsa ca apăsătoarele suferințe să-i înnoureze fruntea și să-i amărască inima. Nenorocirile lui să nu facă a i se coborî lacrimi din ochi, inima lui să nu fie jertfă întristărilor. Iar dacă va fi amenințat de nenorocire, fii apărătorul și ocrotitorul lui, precum el este apărătorul meu. Ori în ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]