3,081 matches
-
al vacii? Hai de-aici". Întorc repede foaia să nu mai văd ce-am scris. Să nu mai aud bufnetul toporului și mugetul teribil. Pînă la catastrofa termală din vara lui '79, cu nopți murdare de frică, de îndoieli, de amărăciune, de vină, dragostea noastră a mai înregistrat scăderi de temperatură. Din cauza lui Iordan urăsc excesele alimentare, deși, acuma, cînd îmbătrînesc, i le înțeleg. Tant' Liselle îl învățase cu bucătărie fină, franțuzească... Îl răsfăța cu délicatesses. Beuf à la mode cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
foarte precaută cu tot ce mă putea răni. Să te fi folosit ca să ții locul altei iubiri? Nu mai îmbinați atîta inutilul cu neplăcutul. Io-s sătul pînă-peste-cap. Bodogăniți ca moșul cu baba. Mi-e somn. Da, Tano. Să "reconstitui" amărăciunea din dragoste, dorul, jindul e mai dificil decît să refaci un animal preistoric pornind de la o vertebră. Pateticul te face să rîzi: "Cît am fost plecat, am tot vorbit cu tine însuți cum aș fi vorbit cu mine însămi". Suferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zgomotoase. Au glasurile stridente, rezonante, câteodată nazale și enervante. Izbucnesc toate trei în hohote catartice de râs, probabil, la fel cum făceau pe vremea școlii. Plaja răsună de trilurile lor de fetișcane întârziate. Ca și cum și-ar elibera râsul încătușat în amărăciunea strânsă de un an de zile, adică de când s-au regăsit ultima oară în aceeași formație. Niciuna dintre ele nu are copii și nici măritate nu prea cred că sunt, sau mai sunt. Ele reprezintă deopotrivă mamele și tații mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
singura construcție viabilă în care ei vor rămâne uniți sau învecinați pentru totdeauna. Și existența ei se desfășura mai mult sau mai puțin intens între două astfel de întâlniri, între care se puteau scurge luni de zile de spleen și amărăciune. Cert este că fiecare astfel de ieșire făcea obiectul unor nopți agitate, vise și reverii, în care trupul inanimat și frigid al lui D. era implicat în cele mai senzuale și complexe dispoziții erotice. Și Tanti Eugenia se abandona total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
jazzificate în anii '70 de Ruben Blades, din volumul Aqua de Luna inspirat din nuvelele lui Gabriel Garcia Márquez, murmurate cu ochii închiși și gândul dus: Din magicele Caraibe Vă aducem apă de Lună, Apă de Lună, Iubire Care alungă amărăciunea. Roua stelelor Poate vindeca orice suferință. Un steag port în inimă; Iubitul meu nu e ca nimeni altul; Că după furtună vine pacea De aceasta nimeni nu se poate îndoi. Mă întorc în poala cerului, Fi-voi înconjurată de frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe cel care a dat știrea, sînt ca niște hiene toți ziariștii ăștia care ar fi în stare să facă orice numai ca să ajungă să transmită ceva senzațional. Așa este, confirmă Poștașul, ia uite aici emancipare, se distrează Bătrînul cu amărăciune, agenția română Agerpress zice că de acum înainte nu va mai fi controlată de cenzură, se confirmă deci negru pe alb că linia a doua se infiltrase deja peste tot. Ora 10.15 după-amiază, se scoate asul din mînecă, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
n-oi fi crezut că ar putea fi vorba de cei care au prins deja rădăcini pe-aici de ani de zile, spune Roja, de fraieri pică întotdeauna cei mici. — Ăstora nu li se întîmplă niciodată nimic, constată Curistul cu amărăciune. Dacă ar fi după mine, aș face o razie generală și i-aș culege pe toți de pe străzi și de prin localuri ca ăsta în doi timpi și trei mișcări. — Ești naiv, îi răspunde Roja, dacă ăștia n-ar trafica
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
acoperiș cu elicopterul, și le-a reușit, Părințele. Unde erai, Roja? Fă-ți mea culpa, autocritica, trebuia să fii acolo, nu să umbli acuma după potcoave de cai morți, așa este, ai dreptate, Părințele, puteam să schimb istoria, bîiguie cu amărăciune în suflet, să facă o pauză, îl durea genunchiul, poți să încerci altă poziție, îi e bine și așa, să revenim la oile noastre, zice. — Ideea era că nu pentru asta am venit, ești cu musca pe căciulă, îi aduce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
toate acestea, omul nostru începe să citească și ziarele, cu atenție mai sporită decît de obicei. "Orice creștere a valorii acțiunilor este o utopie, deoarece este lucru dovedit de experți că ne aflăm în plină recesiune economică", concluzionează el cu amărăciune. Sub imperiul panicii, își vinde precipitat toate acțiunile și obține cîte 21 de dolari pe bucată. Practic, el a acceptat necondiționat o pierdere de 725 de dolari fără a mai aștepta vreun reviriment al valorii acțiunilor sale. Imediat după vînzarea
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
vino încoa! țipă un client. Diana se apropie cu precauție, avînd o mare experiență în relațiile cu bețivii. Clientul o prinde de mînă, o mîngîie pe fund. Diana rîde crispat și sufletul ei plînge discret. Servește clienții și-și înghite amărăciunea. Ce viață nenorocită! Își amintește de Rodion și i se adună altfel de lacrimi în ochi. Bietul om! Oare ce-a pățit? Ca o somnambulă, pleacă spre spital. Întreabă și i răspunde cu greu, fără pic de amabilitate. Dumneavoastră cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în sat nu făcea decît să întărească credința lăsată de strămoșii noștri. Cît despre minuni, eu unul nu cred. Cu siguranță că și Mercedesul său a auzit și, supărat tare, a făcut o pană. Credeam că ești catolic, glumește cu amărăciune Simion. Fără să miște mărunt din buze, trecea în revistă unele înjurături mai vechi și mai suculente. Scoate roata de rezervă, deși din fabrică, aceasta nu era prevăzută și o montează în locul celei sparte. Iaca am terminat treaba, gîndește eliberînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de o anume inechitate între el și Roza, nevastă-sa. Eu fac un duș și gata, sînt curat, dar Roza poate stă în pat, la taifas, cu piciorul pe el și lipită ca o bandă de scotch, gîndea el cu amărăciune. În lunga sa singurătate, martor atent la un film derulat în iureșul autostrăzilor, Daniel n-avea timp pentru trecerea în revistă a vieții sale. Istoriile trăite, din care în multe a scăpat cam pe muchie de cuțit, nu-i făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
acum se însoară. Se uită atent la invitație și ochii i se umbresc. Întreabă cu o voce stinsă: Și cine este Rodica asta? O văduvă de vreo 55 de ani, spun ironic femeile. Geta se interiorizează și-și vorbește cu amărăciune: Deci văduvă și de... 55 de ani. Are mare meșteșug, baba dracului. Tinerii căsătoriți Drumurile Dianei s-au intersectat la momentul potrivit cu drumurile lui Raul și o bună bucată de vreme au mers împreună. Diana era frumușică și deșteaptă foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spinare de păream aidoma cu Geta cînd se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi sturzi și cel mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta, așa cum era ea, aleasă parcă din amărăciune și neobișnuită pentru mine, a încetat, spre părerea mea de rău, iar care este viața mea acum, vă spun îndată. Mă scol de dimineață odată cu soarele și mă duc într-o pădure a mea pe care am pus s-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-au crezut și au amărât Duhul Lui Sfânt” kaˆ parèxunan tÕ pneàma tÕ ¤gion aÙtoà, 63,10). Nu există în Vechiul Testament un verset mai apropiat de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10 trimite la Ps. 105,22-23: L-au mâniat la apa răzvrătirii/iar Moise a fost pedepsit pentru ei,/fiindcă-i amărâseră duhul/și a grăit necugetat cu buzele lui (kaˆ parèrgisan aÙtÕn f’ Ûdatoj ¢ntilog
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se vede decât prin noapte. Nu lăsa cuvintele Lui să-ți aducă noaptea, nu ele sunt "noapte": ele sunt calea de lumină... Grijile noastre, de aici, pentru tot ce trece și trece și mereu trece și nu rămâne nimic decât amărăciunea trecerii, chiar și trecerea Lui astea sunt "noaptea". Dar el ne arată să ne uităm la cer, să strângem și să păstrăm lumina, ca să mergem cu lumina, prin lumină... Să știi că și eu am văzut astăzi noaptea mea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vrea să se convingă că e adevărat și nu o nălucă): Atunci, fiul meu, stai jos și mănâncă ceva : uite (ia un fruct din fața candelei) ți-o fi foame, ia și mănâncă ! Tânărul (cu uimire): Din ofrandele zeilor ?! (apoi, cu amărăciune) Tot nu mă crezi, mamă : sunt eu, fiul tău. Nu sunt o nălucă, nu sunt un zeu, ci doar fiul tău. Dar dacă tu vrei, uite, mănânc. ...Ți-aduci aminte, plecasem în pădure și am stat aproape două zile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
că te-ai prăpădit!... Mă, Culae, mă prăpăditule!... Vai de capul tău, mă!... Cum ai plecat tu așa, ca un năuc și unde te-ai dus?!... Culae își plecă fruntea în piept și nu spuse nimic. Cu sufletul plin de amărăciune, tatăl său continuă să-l mustre acolo, în mijlocul drumului, cu vorbe aspre. Apoi, când se mai liniști, îi porunci să urce, întoarse căruța grăbit cu plesnituri de bici și cu smucituri de hățuri și-o porniră cu toții în goana mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
necazurile prin care îi fusese dat să treacă. În discuțiile purtate cu el, femeia îi arătă bunăvoință și simpatie, tratându-l ca pe un adevărat fiu. Așa e mama, ea n-a urât niciodată pe nimeni! îi spuse Felicia, cu amărăciune în glas. Asta nu i-a împiedicat pe alții să se bucure de răul ei, c-așa se-ntâmplă-n viață... De la Horațiu, unicul frate al fetei, el află multe lucruri despre cele ce se petreceau în închisorile comuniste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
copleșește cu îngrijiri și atenții. "Prea mult ! Parcă este prea prevenitor ! Prea mă tratează ca pe un copil neajutorat. Am diminuat mult... Voi mai deveni oare vreodată femeia lui, iubita lui, așa cum eram înainte de toate astea ?", se întreabă ea cu amărăciune. Incertitudinile și întrebările fără răspuns nu se opresc aici. Operația la care a fost expusă s-a produs nu numai în cutia ei craniană, dar și în intimitatea ființei ei. Este decisă să deslușească enigmele cu care a ieșit împovărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o trădase pe mama. Dar pe măsură ce o cunoaște pe Teodora sentimentele ei se schimbă. Și-apoi nu poate ignora că ea însăși a trădat și îl judecă cu o altă măsură. "Tel père, telle fille..."6 își reproșează totuși cu amărăciune. Teodorei nu îi scapă frământările prin care trece Dora și își oprește povestirea prin invitația de a vizita "domeniile". Se anunță schimbarea vremii. O spun oasele mele și o confirmă culoarea cerului. O să ningă din nou și o să fie furtună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în căutarea unor fapte a căror grozăvie nu o puteam imagina, dar pe care trebuie să le aflu până la capăt, orice ar fi să fie. Ai dreptate. O confidență, sau chiar mai mult decât atât. Un fel de vidare a amărăciunii lăsate de ororile pe care le-am trăit. Într-adevăr nu am povestit nimănui până acum toate întâmplările astea. M-a oprit oare o falsă pudoare sau nu am găsit auditoriul demn să afle și capabil să înțeleagă și te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
orbitele cernite de vârstă, ochii neobișnuit de mari, peste care cad obloanele pleoapelor, par în așteptarea un semnal pentru a-și dezvălui culoarea. După câteva minute de tăcere deplină, dintre buzele încă frumos conturate, dar care par tăiate de cutele amărăciunii, se strecoară ca un susur un cântec : "Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pre noi." Dora cunoaște acest cântec religios. Era prezent fără știre în zestrea spiritului ei, moștenit de cine știe câte generații. Un îndemn interior îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pare că greșeala a prins consistență. De atunci trebuia să spunem lucrurilor pe nume. De atunci ! O iubeați prea mult. Fără să vă dați seama, dragostea voastră o proteja excesiv. Dora nu își găsește cuvinte în care să poată încape amărăciunea acelor zile. Nopți de nesomn și lacrimi pe care le resimte și acum ca un nod care îi îngreunează respirația și o fac să poată continua abia după o tăcere lungă : După ce a plecat de-acasă, căci spre bucuria noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
un pământean obișnuit, supus unor dileme ale vieții și parcă situația o înnobila ca femeie cu nebănuite virtuți. Odată abandonată pojghița de soldățoi, a intervenit și împăcarea cu situația dată pe care a exprimat-o într-un fel aparte, cu amărăciune și durere: No, nicevo!... Nicevo!... Dar și-a continuat meditația despre sărăcie și suferință, despre vorbe și realități. Abia acum a avut posibilitatea să se convingă că, până la această vârstă, a trăit într-un spațiu împrejmuit cu lozinci în bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]