6,796 matches
-
Petrescu, Alexandru Marcu, Ion Pillat, Pamfil Șeicaru, Perpessicius, Gala Galaction, Nichifor Crainic, Jean Bart, Ion Petrovici, Dragoș Protopopescu, Octav Onicescu etc. Anturajul reginei sporește, arhitecții încep să ridice vile particulare, scriitorii vin tot mai des în vilegiatură, pictorii mișună din ambiția de a prinde culorile peisajului, iar un primar ca George Fotino ridică un spital, un muzeu și un hotel de standarde civilizate. În genere intelectualilor le priește regiunea, de la Stelian Popescu, patronul „Universului”, pînă la Nae Ionescu, găzduit de Lucia
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
un critic educă. Ei bine, cei deciși să calce strâmb o fac pe posteritatea lor, ca să zic așa. Dar lucrurile nu se opresc aici. Nu doar cronicarii, ci întreaga cultură română o dezamăgește pe Marta Petreu. Mai întâi, ea are ambiția să scrie o sinteză a generației ‘27, și află, citind Agendele lovinesciene, că interbelicul nostru idealizat este, și el, o sumă de calomnii și insanități, de răzbunări și procese neguroase. „Într-o cultură în care răutatea ține frecvent loc de
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
discretă ca prezență publică (și publicistică), Alexandra Ciocârlie este, totuși, primul dintre criticii tineri care-și asumă un proiect interpretativ larg (adică deopotrivă cuprinzător și, intelectual vorbind, generos). Nici ideologiile, din ce în ce mai seducătoare, constat, pentru din ce în ce mai mulți colegi din branșă, nici ambițiile (aflu că unul dintre cronicarii cei mai tenaci ai ultimului deceniu are în plan să ardă etapele, reformând, anunță el, canonul !) nu i-au alterat în vreun fel parcursul. Pentru un observator atent al fenomenului, lucrul era evident: cărțile ei
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
face vreun efort... În treacăt, trebuie să recunoaștem că această urmărire „vizuală”, mai mult a suprafeței, în tehnica scrierii povestirii, chiar și a „suprafeței” sufletești, cu economie de mijloace artistice, poate duce la o serioasă apropiere, avant la lettre, de ambiția noului roman.) Cuvintele singurătății Și dacă privirea - mută - și-a asumat dreptul de a naște o lume, cuvintele se retrag. Sunt cuvintele acelea cu care Fefeleaga nu mai poate să se ajute. Cuvintele singurătății ei. De altfel, acolo unde există
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Cucerit de inteligența și talentul ei muzical, a făcut-o mama a cinci copii, adorând-o și după ce ea a murit (căci Suleyman și-a petrecut apoi anii în deplină însingurare). Desigur, e greu de crezut că nu-i observase ambițiile și uneltirile - căci în dorința de a-și vedea unul din fii urmaș la tron, ea a determinat uciderea celorlalți doi fii înaintenă scuți ai sultanului, ca și pe a vizirului Ibrahim -, dar le trecea cu vederea, căci pentru sultanulpoet
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
cu identități care nu sunt niciodată ce par. Tara cvasi-generală a eroilor lui Vonnegut e o mitomanie benignă, care li se poate scuza unor oameni care pierduseră tot, care urcaseră foarte mult sau, mai curând, căzuseră foarte jos. Însă vremea ambițiilor fără acoperire a cam trecut, lumea își dorește stabilitate, așa că acești agitatori fără rost ai unor povești banale și împlinite, în felul lor, sunt întotdeauna dați în vileag, lăsând comunitatea să-și reintre în matcă. Accentul nu cade pe dramă
Fiecare la locul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2703_a_4028]
-
ostilitatea (a lui Baghiu, a lui Goldiș, a altora) se reduce la „neseriozitatea” cu care Chiva înțelege să-și administreze propriul proiect literar. Sunt dispus să accept observația. Dar numai în condițiile în care îl credităm pe autor cu asemenea ambiții constructive. Personal, am senzația că o astfel de veleitate „gospodărească” îi este perfect străină lui Chiva. Pe el, cariera (nu mai pun ghilimelele; sper că se subînțeleg) nu pare să-l fi interesat niciodată. A-i reproșa că scrie așa cum
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
monografie despre Iuvenal sau un volum despre portretul Cartaginei, tomuri ai căror cititori sunt cai de rasă, puțini grație purității de spirit a pregătirii lor. Volumul În dialog cu anticii e un exemplu de retragere în matca cercetării pure, cu ambiția de a căuta acele ecouri pe care tragediile grecești le-au lăsat în opera dramaturgilor români. Ce o preocupă pe Alexandra Ciocârlie e cum se oglindesc temele antice în piesele moderne. Ordalițiul la care se supune autoarea stă în lectura
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
Oreste, a lui Tiresias și a lui Diogene, personajele devenind protagonistele unor capitole în cursul cărora exegeta urmărește cu scrupul firul narațiunii. În felul acesta, Alexandra Ciocârlie arată o acribie cuminte, grija de căpetenie fiind redarea fidelă a nuanțelor, fără ambiția unei interpretări în cheie personală, autoarea fiind o comentatoare smerită, care stă în umbra textului și îl slujește. Fără pretenția de a fi originală, autoarea nu iese din logica redării meticuloase, dovadă că, atunci cînd pătrunde în teoria tragediilor, în loc să
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
se prelinge inima printrun os de sticlă” (Printr-un os de sticlă). Explicabil, autoarea înțelege a se situa în compania femeilor din lumea artei care au avut un destin dramatic: Frida Kahlo, Anaïs Nin, Aglaja Veteranyi. Nu fără precizarea unei ambiții a unicității în suferință: („să port calvarul și umilința ca nimeni alta”). Frustrarea e însă liric productivă. Incapabilă a-și reface autobiografia, Clara Mărgineanu se „răzbună” asupra acesteia în efigie, conturînd un peisaj morbid, sălaș al unei entropii lăuntrice, aparent
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
-i unește e că nici unul nu e normal în accepția mediocră a termenului, amîndoi fiind peste media generației: Damian excelează în facultatea voinței, căreia nici o piedică nu-i poate opri elanul, în vreme ce Octavian izbește prin candoarea omului inocent, la care ambiția, cvasi-inexistentă, lasă locul impulsurilor altruiste. Primul e încrezător în sine pînă la exaltare luciferică, al doilea crede în providență pînă la tăierea voii. Colegi de liceu în micul port dunărean Limanul-de-Sus, între Damian și Octavian se înfiripă de timpuriu o
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
de inimă, atinși de rușinea de a recunoaște că odinioară scriau deplorabil. „Deplorabil” însemnînd: moliciunea unor pagini calofile în care cadențele înghit conținutul. Vibrație joasă fără ținută lexicală. La melodici, virtuozitatea e scop în sine, precum dansatorii profesioniști a căror ambiție e să se miște fără stîngăcii pe scenă. La canonici, eufonia textului e secundară, ca un efect de trenă. Bilanț: voința de a impune un canon de interpretare, imboldul de a scrie numai sub surescitarea ideii, neglijență în privința alurii estetice
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
Și, în mod cert, se nasc întrebări despre imboldul inițial din care s-au născut cele două cărți. J.M. Coetzee a publicat romanul la un deceniu după ce i-a fost decernat Premiul Nobel, iar apropierea de tema cristică seamănă cu ambiția lui William Faulkner de a scrie O parabolă, romanul tezist și contradictoriu. Copilăria lui Isus are multiple chei de lectură (alegorie și fabulă biblică, utopie și distopie, Bildungsroman și proză filozofică, roman postapocaliptic), ca veritabilă șaradă a cărei decriptare a
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
ar fi, deci, mai mult decât necesară. Virtuțile Postului Amuzant articolul Noul post al Paștelui din DILEMA VECHE nr.530, 10-16 aprilie 2014, semnat de Stela Giurgeanu, despre categoriile celor care țin post: unii o fac din credință, alții din ambiția de a se detoxifia, iar alții pur și simplu din mimetism. „Există și categoria celor care țin post că așa trebuie, dar care se plîng încontinuu, de parcă ar fi primit o pedeapsă. Stau lîngă tine la restaurant și, în timp ce tu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
nepărtinitor: „Am fost încontinuu chemat, sub domnitorii Sturdza și Ghica, în fruntea diferitelor ministere și am acceptat împotriva voinței mele pînă cînd, în cele din urmă, o silă de neînvins m-a făcut să mă retrag. De ce am primit? Din ambiție? N-am avut-o și de altfel nu vedeam cu ce m-aș fi putut înălța. În vederea unui profit? Nu eram făcut să-mi exploatez poziția; dimpotrivă ea a dăunat tot timpul intereselor mele.“ (p. 355) Mărturisire precistă de spirit
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
care ne pare, astăzi, foarte liniștită. Nu era. De fapt, Balcicul și pacea pe care o iradia, din asprimile lui de piatră albă, erau o problemă de atitudine. De a ști să-ți faci viața frumoasă și să dai amploare ambițiilor. {i regina, și primarii (Octavian Moșescu, pentru scurtă vreme, apoi George Fotino) și arhitecta Balcicului, Henrieta Delavrancea-Gibory, și pictorii, și scriitorii vor mai mult. De la case dichisite, fără să lezeze simplitatea elegantă a locului, la vogă, la anvergură a mișcărilor
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
mult. Ești silitor, dar nu ieși din rînd prin nimic. Faci colecție de timbre rare fără pretenția de a intui misterul din interiorul vreunui timbru. Din acest motiv diversitatea copioasă a subiectelor nu vine dintr-o luminare, ci dintr-o ambiție de savant cizelat. Dar un savant fără vînă spirituală. În loc de virtuți teurgice, acribie stearpă. Mai mult, Culianu scrie modest, cu un condei sec, pe potriva opulenței de talcioc a motivelor adunate. Cum Culianu nu a apucat să-și vadă publicat al
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
loc - nimeni în locul meu nu cred ca ar fi făcut-o... Dar Dana Deac, o profesionistă în a cărei părere cred, a avut un rol important în a mă convinge. Apoi totul a fost relativ simplu - m-am alăturat cu ambiție și cu simpatie echipei care pleacă la drum cu un nou jurnal.”, a spus el ” Așa cum spuneam, propunerea de a reveni la știri, după o pauză de 12 ani, a fost surprinzătoare... Ceea ce m-a determinat să accept a fost
Mircea Radu, surprins de propunerea de a prezenta din nou știrile () [Corola-journal/Journalistic/23427_a_24752]
-
o mentalitate inconștientă că șpaga, șmecheria sunt un mijloc indispensabil de supraviețuire. 3. Pe Emil Cioran l-am iubit, ce mai tura-vura! Tipul e genial! De aceea mă supără că în România e mai puțin venerat decât Mircea Eliade. 4. Ambiția mă ține tânăr. Din nefericire, nu poți recomanda cuiva să fie ambițios, pentru că asta e o trăsătură pe care o ai sau nu o ai. Dar ca să faci ceva în viață e musai să fii ambițios, să vrei să faci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92580_a_93872]
-
de Ziua Națională, apoi la Centrul de Cultură din Zrenianin, la Centrul de Cultură din Cuvin și la Palatul Județean Timiș din Timișoara. Marius își dorește să expună la Mănăstirea de la Argeș fotografii documentar-ilustrative. Cât de minuțios lucrează și ce ambiții are, știu cel mai bine apropiații săi. Îmi amintesc de vorbele lui Costa Roșu, când la redacția „Libertății”, unde redacta săptămânalul nostru, povestea despre noua sa carte și a adăugat, în treacăt, că Marius a realizat câteva zeci de variante
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
săptămânalul nostru, povestea despre noua sa carte și a adăugat, în treacăt, că Marius a realizat câteva zeci de variante de coperte pentru cartea respectivă, spunând că stă petrece ore întregi realizând variantei potrivită, apreciindu-i starea de spirit și ambiția. Despre talentul lui Marius, nu avem ce comenta, pentru că premiile cucerite ni-l confirmă. În 2002, CD-ul interactiv „Bisericile românești din Banatul sârbesc” a fost distins cu Premiul Special al Salonului Internațional de Carte Românească de la Iași, iar colecția
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
la Iași o perioadă de metamorfoză. În acest mediu prielnic intelectualității, Elena a făcut cunoștință cu ideologiile și curentele politice ale vremii, a întâlnit marile personalități ale zilei, a găsit un anturaj ce i-a pus în valoare energia și ambiția. A absolvit cu brio facultatea în 1916, devenind licențiată în medicină, ocupându-se în același timp de educația a doi copii de țărani din satul Răzeni aduși la studii în vechea capitală a Moldovei. Tot în perioada studenției a intrat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
auxiliare pentru formațiile de căluș fiind nevoiți să le împrumute continuu de la cluburile de copii din Drăgășani, ori Rm. Vâlcea. Prevede realizarea în curtea școlii a unui solar destinat cultivării de legume ecologice. Planuri frumoase, în condiții destul de grele, dar ... ambiția va învinge. Și primarul comunei, domnul Lucian Antonie, un om foarte apropiat fenomenului cultural a apreciat și aplaudat desfășurările lucrărilor cenaclului Petale. Seara a continuat cu voia bună specifică locului, cu depănări de amintiri, povești, glume. Târziul pusese stăpânire pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
la bază povestea reală a actriței, cântăreței și dansatoarei de origine chineză. Folosindu-și corpul și vocea, Jing Lu angajează publicul într-un performance ce tratează dileme contemporane prin oglindirea propriilor sale experiențe. Această poveste intimă, plină de adversitate și ambiție reflectă cu momente de umor fin, în care muzica joacă un rol esențial, condiția umană în confruntările cu o societate tot mai globală, dar mai ales în relație cu sentimentul de admirație și, totodată, teamă față de supremația economiei chineze. Acest
Misterele Orientului se dezvăluie la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98479_a_99771]
-
născut în anii comunismului, rămas fără vedere în urma unui accident, refugiat politic, ajunge să lucreze pentru poliția belgiană. Documentarul „Google and The World Brain” (regia Ben Lewis) a încheiat Astra Film on Tour la Târgu Mureș cu un subiect controversat: ambițiile fără limite ale gigantului Google atunci când își propune să realizeze cea mai mare bibliotecă virtuală din lume. AFF on Tour la Târgu Mureș este organizat de Astra Film - CNM Astra Sibiu, Consiliul Județean Sibiu și J’ai Bistrot Târgu Mureș
Documentarele Astra Film au ajuns la Târgu Mureș [Corola-blog/BlogPost/98745_a_100037]