531 matches
-
că teoria economică admite prea multe asumpții încă de la originile sale moderne, între altele și ca rezultat al revoluției presupuse de secularizarea principiului creator. Revoluția formei Este clar acum că Adam Smith a avut o perspectivă metafizică din care a ambiționat să scoată un instrument rațional pe care să întemeieze o teorie științifică. Doar că, deși operația de cezariană a metafizicii pare să fi reușit, dovadă fiind reziliența teoriei la schimbare, copilul a fost scos la lumină fără simțuri: un obiect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este în esență și ieșirea din ideologii și căutarea răspunsului în zona ordinii spontane, pe calea de mijloc unde se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tipar de influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diverse surse prin competiție, fără să se reducă normele de predare, constituie proceduri curente ale căror consecințe sunt inevitabil contraperformante, nu doar pentru că uzează cadrele didactice prin suprasolicitare, ci și pentru că rezultatele obținute sunt mediocre, mimează calitatea. Postmodernismul însă a ambiționat să aibă propriul său set de valori distinctive, dar nu a reușit decât să aibă valori care, încercând să suspende valorile modernității prime, au ajuns să anunțe valorile celei de-a doua modernități. Valorile postmodernismului sunt nedecise cum nedecisă este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de pildă, prejudecata diletantismului absolut al unor autori care, chiar dacă într-o manieră naivă, erau totuși preocupați de specificul poeziei, al literaturii). Din noianul inform al atâtor scrieri se conturează treptat, cu limpezime și cu logică stringentă, o construcție originală, ambiționând a se situa pe meridianele ideologiei literare. Dacă, însă, răgazurile pentru popasuri tematice, cu speculații precumpănitor estetice, sunt mai rare, argumentul care se impune, cu o profundă condiționare social-istorică, este acela al rosturilor practice, al finalității imediate a scrisului beletristic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
mare bogăție este să fii mulțumit cu ce ai”. * „Ochim mai sus de țintă pentru a ne atinge ținta.” (R.W. Emerson) „Aptitudinile” Își au, și ele, orgoliul lor: nu se exprimă la adevărata lor valoare, decît atunci cînd le ambiționezi să arate ce pot. Reflecțiunea lui Emerson ne ajută să Înțelegem sensul profund al unui alt aforism: „Ca să-ți egalezi maestrul, trebuie să-l depășești” (C. Levaditi). * „Dorințele noastre sînt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sînt solii
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
perspectiva multiplicității modalității de filozofare pe terenul unei limbi unice, dar se menține și ideea că limba însăși are integrată în sine o filozofie, o perspectivă de a vedea lumea. Trăsături ale limbii ca trăsături ale textului filozofic Filozofia a ambiționat din totdeauna să fie o explicație a lumii, a cauzelor ultime sau a esenței lumii. Această ambiție nu a fost părăsită niciodată, dar evoluția științei a arătat că asemenea cauze și asemenea esență se dezvăluie treptat pe măsura dezvoltării cunoașterii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbajul (sau limba). Această orientare, începută cu Gottlob F r e g e la sfîrșitul secolului al XIX-lea, devine tot mai evidentă în secolul al XX-lea și este, în ultimă instanță, o decădere în raport cu prestanța vechii metafizici ce ambiționa să ofere o explicație completă a universului. Pe de altă parte, orientarea în discuție, reducționistă în principiu, ambiționează totuși să reconstruiască ontologia și gnoseologia, pornind de la antropocosmos, pe baza unei sugestii vechi potrivit căreia "omul este măsura tuturor lucrurilor", dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
-lea, devine tot mai evidentă în secolul al XX-lea și este, în ultimă instanță, o decădere în raport cu prestanța vechii metafizici ce ambiționa să ofere o explicație completă a universului. Pe de altă parte, orientarea în discuție, reducționistă în principiu, ambiționează totuși să reconstruiască ontologia și gnoseologia, pornind de la antropocosmos, pe baza unei sugestii vechi potrivit căreia "omul este măsura tuturor lucrurilor", dar cu alte premise și cu altă finalitate. Opinii în legătură cu existența unei filozofii imanente limbii au fost susținute insistent
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autor”, pe care îl contrapune atât tiraniei metodelor în vogă, cât și taxinomiilor abstracte: „câți autori, atâtea formule”. Și Textul și realitatea (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) ori Obsesia credibilității (1996) vor fi tot culegeri de cronici care ambiționează să dea „un tablou echilibrat și complet al literaturii actuale”. Însă criticul nu își propune să sistematizeze direcțiile și formulele dominante din epocă, ci doar să semnaleze, în și prin scrierile autorilor comentați, câteva tendințe relevante pentru literatura vremii. Fidel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu direcția „lunedistă” a generației ’80. Căci, dacă majoritatea congenerilor se îndreaptă către un realism echivalent cu o catagrafie a cotidianului, el se concentrează asupra unui suprarealism care ambiționează să extragă doar chintesența cotidianului. Nu contingentul, ci contingența însăși, localizată într-un oraș generic, care nu numai că nu constituie o realitate determinabilă empiric, dar se complace într-o ambiguitate deopotrivă geografică și ontologică, printr-un continuu bruiaj al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
de creație discontinuă prin excelență? Suprapunerea perfectă dintre existență și reflectarea ei scrisă este exclusă, fără Îndoială, de la bun Început. Și atunci, autoportretul nu se relevă, el Însuși, ca o Încercare disperată de a transcende limitele umanului? Nu doar pentru că ambiționează să eternizeze ceea ce este trecător și schimbător, ci și pentru că el se opune evidenței, incompatibilității și tensiunii dintre două lumi. În viziune augustiniană, conflictul dintre instantaneitate și eternitate se rezolvă În stabilirea unui punct de vedere ce aparține divinității. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Discursul analizei este, Într-o anumită măsură poetic, adică pură creație. Doar că el e produs de identitatea dintre cuvânt și acțiune. Transcrierea directă, strânsă, pliată pe obiect Își găsește În jurnal una din manifestările ideale. „Stadiul oglinzii” Jurnalul intim ambiționează să reunească toate fragmentele trăitului. Dar el se izbește de imposibilitatea cuprinderii precise a ceea ce, trăind, și-a adjudecat: elaborarea insesizabilă a unui „câmp de existență și acțiune”31. Adică acel obsedant au jour le jour care, oricât ar părea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autor de jurnale pasiv este o contradicție În termeni. Mărturisirea Înseamnă și fermentul mărturisirii, după cum opera-oglindă nu e decât o reflexie goală. Ca operă de artă, jurnalul intim rezistă doar prin forța autopropulsorie a unui eu care-și domină (sau ambiționează să-și domine) discursul, lansând și invitația la distincție: Între creație și delir 50. Altminteri, confesiunea se compromite prin indistincție, prin repetabilitate și prin mecanizarea subiectivității. Strălucirea ei provine din aparența de virtuozitate, din sfidarea memoriei, din impresia de altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta, ideologia poate simplifica realitatea, care adeseori se caracterizează prin complexitatea proceselor și fenomenelor pe care le incumbă. Ambiționând să explice realitatea, fie prin apel la ideile abstracte, fie chiar prin simplificarea complexității sociale, ideologia o poate, de asemenea, distorsiona, "(...) denigrând ideile care ar putea duce la schimbarea sa; excluzând formele rivale de gândire, prin intermediul unei logici nespuse, dar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
filosofului Bernard-Henri Lévy, transformat peste noapte în senior al războiului și cavaler al dreptății universale, declanșînd, practic, intervenția militară din Libia, forțînd mîna președintelui Sarkozy, care apoi i-a stîrnit pe ceilalți parteneri din coaliția internațională!) Și unii și alții ambiționează să lase o urmă adîncă în istoria evoluției unui spirit aparte. Acest fenomen îi pasionează în continuare pe tenorii politici și culturali francezi, care nu se mulțumesc să scrie, ci și reflectează asupra motivelor și tradițiilor istorice care explică această
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai încolo suferi ocara neamului lor. Cum răspund ele acestei umilințe, acestei provocări, tot Gh. Lazăr ne-o spune: Luând pildă de la celelalte popoare luminate. Este însăși esența politicii școlare a lui I. Caragea, care declară din izvor grecesc că ambiționează a o orândui după modelul Academiilor europene. În acest curent de emulație se resimte, fără îndoială, influența Academiei grecești din București. Colonia elenă întreține de altfel în străinătate bursieri, care, după ce se vor reîntoarce de la studii, vor da o și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În acest curent de emulație se resimte, fără îndoială, influența Academiei grecești din București. Colonia elenă întreține de altfel în străinătate bursieri, care, după ce se vor reîntoarce de la studii, vor da o și mai mare strălucire școlii: Dacă nu să ambiționeze întâietatea, dar măcar să se așeze alături cu cele mai faimoase Universități ale Europei. Iluminiștii români urmăreau obiective identice. Gh. Asachi dorea un învățământ la nivel european. prin Regulamentul organic, școlile naționale sunt așezate pe același temei, precum sunt ale neamurilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între copilărie și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
între copilărie și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scris un nou scenariu Ana și m-am dus la Adrian Sârbu, la PRO TV, și i-am spus: "Adriane, eu știu că ție nu-ți place Meșterul Manole și nu vei face niciodată un film pe acest subiect", ca să-l ambiționez. "De unde știi? Îmi place Meșterul Manole." "Da? Asta așteptam eu de la tine. Vrei să citești scenariul meu?" "Bine, te susțin cu Meșterul Manole! Nu trebuie să-l citesc... dar vino să predai la Universitatea Media." "Bine." am zis, foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă talent în adaptarea limbii la nivelul de înțelegere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Comunelor do-bîndiseră deja astfel de interese și se străduiesc să le servească; de altminteri ei erau în mod fizic notabili orientați spre o agricultură comercială, industriași în spiritul epocii, financiari, ma-ri negustori, avocați de afaceri. În Franța, artizanii Revoluției se ambiționează să-și creeze astfel de interese proprii; ei nu dispuneau încă de nici un fel de patrimoniu în sensul de capital in-vestit și cu perspectivă de rentabilitate. Compoziția profesională a membrilor celei de-a treia stări aleși în statele generale în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]