768 matches
-
de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste și cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea descrie relațiile orizontale pe care le întrețin popoarele statelor membre. Astfel, sensul cetățeniei europene
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
mult mai apropiate una de alta decît sînt subiecții liberali ai lui Rawls 52. Astfel, un text care ar clarifica "spiritul legilor comunitare" ar putea să elimine confuziile și să înrădăcineze în obiceiuri ideea de constituție europeană. De altfel, în pofida ambivalențelor și repetițiilor, tratatele pot fi considerate "o cartă constituțională a Uniunii". Preambulele lor anunță valori comune ale europenilor; definesc principiul construcției europene într-o frază a cărei importanță fundamentală a fost reamintită de Joseph Weiler: "hotărîți să punem bazele unei
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
neputința frustrantă a omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2.3. Teroarea de frontieră Între natural și supranatural Adevărații aficionados ai prozei terorii prețuiesc, mai presus de orice, ambivalența sau chiar plurivalența sensurilor implicate la nivelul unei narațiuni, echivocul care planează, asemenea unei păsări stimfalide, peste Arcadia simplă și fericită a vieților umane obișnuite. După cum, într-un autentic film de teroare, cea mai gravă eroare a regizorului rezidă în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acceptarea cutumei și autorității în materie de cultură. Or, spuneau iluminiștii, pentru a începe să gândești trebuie anihilate atât precipitarea, cât și măsurile preventive. Prejudecata trebuie înlăturată, susținea iluminismul, fiindcă ea este o judecată nefondată, falsă, deoarece renunță la o ambivalență de genul că, atunci când judecăm, plecăm de la presupoziții și de la o filosofie critică, o filosofie a judecății, care face din obiectivitatea de tip științific însăși măsura cunoașterii. Filosofia romantică a adus unele completări cunoașterii bazată pe tradiții, dar a comis
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
devină ea însăși violentă, încarcerând abuziv sau pretinzând bani de la oameni etc. La fel, se poate ca opoziția parlamentară, în loc să împiedice guvernul să delapideze banii adunați din taxe, să participe și ea la împărțirea lor frauduloasă, alături de guvernanți. Fenomenele de ambivalență se pot reduce prin control instituțional, dar nu pot fi eliminate total. Căci controlul va încuraja persoanele care vor să folosească corespunzător instituțiile, dar nu va reuși să-i convingă pe toți în acest sens. Fiindcă tradițiile sunt mai puțin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
eliminate total. Căci controlul va încuraja persoanele care vor să folosească corespunzător instituțiile, dar nu va reuși să-i convingă pe toți în acest sens. Fiindcă tradițiile sunt mai puțin instrumentale, comparativ cu instituțiile, ele sunt mai puțin afectate de ambivalență. Tradițiile sunt un fel de imitații, pe când instituțiile nu prea pot fi imitate. Cu toate deosebirile dintre tradiții și instituții, nu este exclus ca unele tradiții să devină instituții. Născut și crescut într-un mediu cultural european până în preajma celui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
experimentate numai în anumite condiții vis, transă, extaz"5. În teoria cu tentă cognitivistă propusă de Hofstätter persistă o ambiguitate structurală și fondatoare deopotrivă: simbolismul constituie deopotrivă "schema universală" inaccesibilă, dar și manifestarea ei proteică. În același timp, există o ambivalență constitutivă, pe care, simbolismul ca atitudine mentală, o presupune, exprimarea inefabilului se realizează simultan cu o hermeneutică a lui, mijloacele de expresie devenind și instrumente ale unei forme de cunoaștere, de inserție, care nu mai face apel la rațiune, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe care a avut-o această lucrare în cuprinsul operei artistului. Capitolul V V.1. Misticism și alte inefabile simboliste Fenomenul decadent care caracterizează sfârșitul secolului XIX prezintă aceeași ambivalență fondatoare la nivelul relației cu religiosul. Sfârșitul secolului al XIX-lea aparține pozitivismului și raționalismului, dar și unei resurecții a religiosului sub forma misticismului, a ereziilor estetizante, precum catolicismul rozacrucian de coloratură dandy al lui Joséphin Példan, sau a ermetismelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în artă, ca secretă soteriologie, este recuperabilă din ambivalența feminității ca factor emulativ, deopotrivă Muză și Meduză, femme fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală. Figurile tipice ale femeii fatale cu o prestigioasă carieră în artă revin în atenția artiștilor de la finele secolului al XIX-lea, însă fenomenul decadent se manifestă în datele unei ambivalențe fondatoare de tensiuni între contrarii. Femme fatale apare alături de femme fragile, ambele ipostaze ale unei noi abordări a sexualității în termenii pe care-i construiește psihanaliza și cercetările medicale, antropologice ale diferitelor școli: alienistă, criminologică etc. Femeia se transformă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
universul nu mai este o mașină deterministă perfectă, ci un proces de organizare / dezorganizare în care ordinea și dezordinea lucrează împreună. Micro-fizica și cosmofizica ne fac să atingem limitele rațiunii umane. Începem astăzi să privim aventura Rațiunii europene din perspectiva ambivalențelor și a complexității sale și să pătrundem multiplicitatea eterogenă și uneori contradictorie a semnificațiilor cuprinse în cuvîntul Rațiune. Astfel, putem înțelege că raționalitatea se opune raționalizării, cu toate că ambele provin din aceeași sursă. Am văzut cum mitul și religia s-au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
politic, viitorul nu pare prea surîzător pentru eurocomunism (1975) și eurodreapta (1979). Pe de altă parte, noul termen de eurocentrism (1970) este mai curînd centrifug decît centripet. Pe parcursul anilor de început, identitatea europeană nu este întru totul eliberată de vechea ambivalență. Națiunile coloniale n-au încetat încă să fie astfel. Anglia slăbește frîiele asupra Indiei și Pakistanului (1947), apoi asupra Birmaniei (1948), însă se cramponează de Malaysia și alte regiuni. Țările de Jos sînt nevoite să cedeze Indonezia (1949), în schimb
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
războinice. Noua identitate este identitatea pluralistă a unei unitas multiplex. Vechea identitate europeană se întemeia pe convingerea deținerii exclusive a Rațiunii și Civilizației. Noua identitate ar trebui să se întemeieze pe tradiția critică și autocritică a rațiunii și să înțeleagă ambivalența civilizației născute în Europa, pentru a se deschide spre pluralitatea culturilor lumii. Intelectualii au misiunea / funcția de neînlocuit de a pune public problemele fundamentale ale culturii, ale cetății și, mai mult chiar, ale eticii. Ei au jucat un rol istoric
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lui Georges Pompidou, dar și a deputaților britanici 9. Organizarea alegerilor europene era o chestiune de mare sensibilitate politică și dificilă din punct de vedere tehnic. Faptul că adoptarea unei proceduri electorale uniforme a întâmpinat atâtea dificultăți ilustrează încă o dată "ambivalența"10 care a planat și planează asupra rolului instituției, evocată în primul capitol. Partidele politice din statele membre ale Comunităților Europene nu erau toate favorabile acestei idei. Comuniștii francezi s-au opus principiului până în 1973. Socialiștii francezi erau mai degrabă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și înger și demon în același timp. Această ultimă variantă care presupune ambele ipostaze ale feminității nu opuse, ci, mai curând, complementare, o întâlnim la Eminescu. Femeia din operele sale este și Veneră și Madonă, este și înger și demon, ambivalență care apare în aglutinarea celor două elemente prin „și”. Eminescu esențializează datele psihologice referitoare la personaje, reducându-le la trăsături unice, definitorii pentru una din cele două ipostaze - demonică și angelică. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul personajelor feminine
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
autohtonist-izolaționist, "prin noi înșine". Polemica Paler-Andréescu, cu toate intervențiile din jurul ei, începută în revista "22" și devenită o întreagă carte, i-a dat ocazia antropologului Vintilă Mihăilescu să descifreze mitul recurent al "strămoșului", o "înțărcare ratată", bazată pe o pornire ambivalență; pe de o parte etnicist-istoristă, pe de alta cosmopolită. Dar pentru că a întovărășit întreaga dezvoltare a societății românești, îmbrăcînd diverse haine politice în epoci diferite, îmi voi permite să mai revin la acest mit încă o dată, în cursul acestei prefețe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la cartea lui Raoul Girardet, trebuie de la început menționat că "profitul" pe termen lung al lecturii stă mai ales în sugestiile nebănuite pe care ea le oferă pentru înțelegerea societății, pentru istoria mentalităților, pentru istoria civilizației. Aș vrea să subliniez ambivalența stilistică, exactitatea și sugestia, prin care sînt definite miturile politice, aceste construcții fluide și polimorfe ce exprimă mediat adîncul neliniștilor sociale. Astfel încît, în urma lecturii, cititorul rămîne cu întrebări care pot sau nu să găsească răspuns, dar care îi îmbogățesc
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
același profil. Originea sa stranie, ascensiunea rapidă, amploarea dezastrelor e tot ceea ce într-un caz contribuie la modelarea imaginii măreției sale, în celălalt caz îi marchează infamia. Referințele tematice sînt aceleași, dar tonalitățile afective și morale sînt deodată inversate. Dincolo de ambivalență, dincolo de fluiditate, există totuși ceea ce avem dreptul să numim o logică un anume fel de logică a discursului mitic. Acesta, într-adevăr, nu depinde nici de ceea ce este neprevăzut, nici de arbitrar. Așa cum imaginile pe care le proiectează visele noastre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de educație și de formare pentru rolurile adulților. În sfârșit, există autori care susțin nu numai că adolescența este prezentă în toate societățile, ci și că ea corespunde unei perioade de învățare și de restructurare a rolurilor sociale, marcată de ambivalența menținerii unei anumite subordonări față de adulți și de pregătirea pentru vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescența sau ” În căutarea unei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
IV -a și a VI -a. S-a observat ă elevii cu performanțe scăzute din clasa a VI -a aveau cea mai mare nevoie de a primi ajutorul profesorului, dar și cea mai accentuată reținere de a-l solicita. Această ambivalență a elevilor (au nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să spună) se acutizează la adolescență, când devin preocupați de felul cum sunt percepuți de colegi, dar și de beneficiile și costurile de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lărgesc rețelele de sociabilitate a cadrelor didactice; obligarea cadrelor didactice la o lărgire a orizontului informațional, cultural și pedagogic, fapt ce poate aduce satisfacții și insatisfacții ale cadrelor didactice. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 184187) Rezultă un impact reciproc ca și ambivalența impactului între cele două instituții educative, familie și școală, care fac ca diversificarea legăturilor să fie dorită, dar să și genereze unele sentimente de insecuritate, care să conducă la strategii de limitare, de ambele părți. În evoluția relației familie - școală
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
385. Imagologul Joep Leerssen discută problema identității din perspectiva mimesisului și stereotipului, considerând că la baza acesteia stă personajul, în sens aristotelian, despre care Leerssen susține că reprezintă o "descriere și o delimitare a calităților unei persoane, care indică o ambivalență în ceea ce privește ideea de personalitate umană: fie ca un set de calități moștenite, fie ca o percepție a acestor calități sau o reprezentare a lor"386. Deși perspectiva lui Leerssen este tributară literaturii comparate, autorul discută despre fenomene care exced spațiul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ROMANIA ADELA-MIHAELA ȚĂRANU Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării INSTITUTUL EUROPEAN 2009 CUPRINS Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Educația și provocările globalizării /9 1.1. Realitatea globalizării / 9 1.1.1. Globalizarea și rețeaua globală / 10 1.1.2. Ambivalențe consecințelor globalizării / 13 1.1.3. Reacții la globalizare / 16 1.2. Impactul globalizării asupra educației / 17 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale / 19 1.2.2. Pragmatismul economic / 22 1.2.3. Educația informatizată și noua divizare digitală / 25
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la fel de repede precum cursele aeriene și au căpătat un caracter internațional. O altă parte întunecată a globalizării se referă la răspândirea terorismului (Savitch, 2002) datorită ușurinței cu care se călătorește și posibilităților de transfer rapid al banilor. 1.1.2. Ambivalența consecințelor globalizării Cu privire la consecințele actuale și potențiale ale globalizării există o mulțime de controverse. Din păcate însă, lista celor pozitive este mult mai scurtă decât cea a riscurilor, după cum se poate vedea în continuare. Am reținut câteva dintre consecințele pozitive
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de imigranți din Germania și Italia numite de sociologi comunități transnaționale arată faptul că acestea își păstrează identitățile lor socioculturale și chiar cetățenia în timp ce își au rezidența în străinătate, în schimb, factori precum mobilitatea rapidă dintr-o țară în alta, ambivalența tipurilor de comportament, stigmatizarea, izolarea, barierele lingvistice și culturale se soldează cu boli psihice și probleme școlare pentru ei și copiii lor (Portera, A., 1998, 2008). Efectele cumulative ale acestor schimbări creează presiuni pentru redefinirea rolului statului. Dacă guvernele au
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]