566 matches
-
ideea îmi aparține, dar o să folosim o scriitoare americană, Doris Arthur - Bill înclină din cap - ca să dezvoltăm scenariul. Inițial, acțiunea filmului. a fost plasată în Londra. Acum am mutat-o în New York, așa că avem nevoie de un scriitor care vorbește americana. — Spune-mi ce părere ai despre viitoarea ta colaborare cu Lorne Guyland? Încântat? Fără îndoială că era vorba de o întrebare ironică, dar am răspuns: — Sunt cât se poate de impresionat. Chiar surescitat. Sper ca Lorne să mă ajute să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
idealul uman ar putea să fie, în consecință, o viață îm plinită și decentă material străbătută din când în când de fulgu rațiile nebu nești ale marii și adevăratei fericiri. Zaraza Prin 1944, sub cele mai îndârjite bombarda men te americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
pe care-l văzusem ultima oară ieșind din camera lui Helen Remington de la spitalul Ashford. Capitolul 6 În cursul zilelor următoare am luat mai multe mașini de la compania de închirieri a studioului, alegând tot felul de modele, de la o decapotabilă americană masivă la o berlină sport de înaltă performanță și o micro-mașină italiană. Ceea ce a început ca un gest ironic menit să le provoace pe Catherine și Renata - ambele femei voiau să nu mai conduc niciodată - a căpătat curând un rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
loc accidentul meu, mă trezeam la baza podului rutier, fie purtat pe lângă locul coliziunii de mașinile care țâșneau spre următorul semafor, fie oprit într-un ambuteiaj masiv la trei metri aiuritori de punctul precis al impactului. Când am preluat decapotabila americană, vânzătorul companiei de închiriere a remarcat: − Ne-am dat peste cap s-o curățăm, domnule Ballard. O folosea una dintre companiile noastre de filmare; avea cleme de susținere a aparatului de filmat pe acoperiș, pe toate portierele și pe capotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nu discutasem niciodată cu ea despre moartea soțului. M-am uitat peste fotografiile color din reviste; în toate, piesa principală era, cu ușoare modificări de stil, automobilul - imagini fascinante cu tinere cupluri în relații sexuale de grup în jurul unei decapotabile americane parcate într-o pajiște liniștită; un afacerist de vârstă mijlocie gol, cu secretara pe bancheta din spate a Mercedesului său; homosexuali dezbrăcându-se reciproc la un picnic pe marginea drumului; adolescenți într-o orgie sexuală motorizată pe un auto-transportator cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lui Cibicioc, unde pitorescul artei naive și noutatea sursei de inspirație (tîrgurile evreiești moldave) sînt puse - ca și în cazul comentariului semnat de B. Fundoianu - alături de modelul „neîndatorat nici unui pastiș” al lui Ion Creangă. Un comentariu ironic despre romanul popular Americana îndrăgostită al lui Vasile Pop, emigrant în Statele Unite, și despre mentalitatea pragmatic-burgheză aferentă (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11089, 27 mai 1920) începe printr-o replică polemică la adresa clamatei „nevoi de roman”, intens dezbătută în presa noastră literară din epoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în anii 1930-1940 specializat în roluri de gangster. Carole Lombard (1908-1942), celebră actriță de comedie, măritată în 1939 cu Clark Gable. A murit într-un accident de avion, în timp ce se deplasa la un miting pentru strângerea de fonduri pentru armata americana. A fost decorată post-mortem de președintele F.D. Roosevelt, care a considerat-o eroină căzută la datorie. Hedda Hopper ( HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1885" \o "1885" 1885HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1966" \o "1966" 1966), actriță și jurnalistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
televizor, ceea ce mi-a amintit de David Minor și de rigiditatea convingerilor sale religioase. Oare soțul Aurorei izgonise televizorul din casă? Convingerile sale erau atât de puternice, încât dorise să își protejeze fiica adoptivă de carnavalul frenetic al culturii pop americane, acel bâlci fără nici un Dumnezeu de luciri și gunoaie care se revărsa la nesfârșit din toate tuburile catodice din țară? Poate. Nu aveam să aflăm nimic despre Minor până ce Lucy nu avea să ne spună unde locuia, iar ea, deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și eu pe-o șa, că v-am spus povestea așa! Osama bin Laden și țața Veta Cică să tot fie vreo 11 ani, nu chiar bătuți pe muchie, dar ce mai contează acum, de când niște avioane sută la sută americane, cu pasageri sută la sută americani, cu piloți despre care încă se mai cercetează, și-au încercat puterile cu două blocuri de asemenea sută la sută americane, două blocuri trufașe, care limitaseră primejdios de mult priveliștea din Manhattan. Și așa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe muchie, dar ce mai contează acum, de când niște avioane sută la sută americane, cu pasageri sută la sută americani, cu piloți despre care încă se mai cercetează, și-au încercat puterile cu două blocuri de asemenea sută la sută americane, două blocuri trufașe, care limitaseră primejdios de mult priveliștea din Manhattan. Și așa, cum Crăciunul cade pe 25 decembrie, Boboteaza pe 7 ianuarie, Paștele când vrea mușchii popilor, așa și Bin Laden, cade în calendarul americanilor, taman pe 11 septembrie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cum se strîmbă În penumbră adevăratul Frankenstein (evreu?). Ce seamănă la rîndul său cu Nașul pe care l-am cumpărat la vremea respectivă În original, deși nu Înțelegeam engleza cum n-o Înțeleg nici azi exceptînd cuvîntul de bază din americana zilelor noastre, iar cartea n-avea poze cu Brando, căruia Coppola-i va Împinge mandibula mult Înainte și-n sus, cu ajutorul mai multor metri de feșe stomatologice ce-au motivat juriul Oscar să-i dea lui Marlon a doua statuetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
situație, pentru că nu aveam destui oameni, ca să-i punem pe ambele părți ale drumului, și nu aveam ce le face vehiculelor blindate. Aveam Însă, la fiecare capcană, cîte un lansator Panzer-fausten, și astea erau mai puternice și mai simple decît americanele bazooka, pentru că aveau o gură mai mare și n-aveai nevoie de lansator - Însă cam tot ce găseam În ultimul timp erau fie minate, fie distruse special În timpul retragerii. Nu le foloseam decît pe alea care erau atît de nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de restructurare a producției și a marketingului prinintermediul diviziilor internaționale, iar firmele japoneze și mai târziucele sud-coreene, s-auextins cu rapiditate pe plan internațional. Astfel, În 1989 structura primelor 50 de companii transnaționale ale lumii cuprindea 21 de companii europene, 17 americane si 12 asiatice); e) 1990 -până În prezent: explozia fuziunilor si achizițiilor (perioadă caracterizată printr-un val de fuziuni și achiziții internaționale (pe orizontală, pe verticală și conglomerate). Majoritatea acestor operațiuni au avut loc În sectorul bancar, cel de asigurări
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe toți să visăm, își amintește Philippe Labro. Toți
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să respecte această baraj, ori să-și asume riscurile ce decurgeau din încălcarea sa. Acest ultim baraj s-a prăbușit, cel puțin teoretic, odată cu inventarea pilulei, care constituie în acest caz o adevărată revoluție biologică și culturală. Visat de feminista americană Margaret Sanger încă din anii '20, pus la punct de doctorul Gregory Pincus în anii '50 și susținut în Franța de deputatul Lucien Neuwirth, care reușește să determine legalizarea sa pe 28 decembrie 1967, comprimatul acesta mic schimbă totul: legătura
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o Europă Centrală din care Bulgaria și România sînt excluse și care caută să intre în armonie cu Europa de Vest", declară Mihai Botez într-un interviu acordat ziarului Lupta, pe 22 septembrie 1987. Botez a analizat în amănunt motivațiile acelei Realpolitik americane care a acordat susținere Bucureștiului pînă în 1985, cu toate derivele interne ale sistemului ceaușist. Această politică din partea Washingtonului a fost oportunistă și Botez se exprimă foarte dur în privința montajului de "success story" românesc a administrației americane: "Creditul (economic și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primei ediții a Jocurilor Olimpice Moderne (Atena); - Federatia Internațională de Atletism Amator (I.A.A.F.) ia ființă în 17 iulie 1912, la Stockholm, cu prilejul primului Congres constituit, la care au participat delegați din 17 țari (13 europene, 3 americane si una africană); - în 1913, Congresul I.A.A.F. decide ca atletismul (la acea dată numai masculin) să cuprindă 30 probe, iar J.O. să fie "singurele campionate mondiale de atletism"; - în 1921 este fondată "Federația Sportivă Internațională a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înspre fenomenele sociale de interes real, la data respectivă, inclusiv televiziunea, filmul și alte "producții" ale pop culturii americane, cu scopul emancipat de a descoperi modalitățile subtile prin care "mijloacele de comunicare în masă dădeau, evident, contur culturii populare"30 americane, "noii critici retorici" își fac, treptat, loc în ceea ce pare să devină, post celebrul dicton al lui Marshall McLuhan ("Mediul este mesajul"), terenul incitant de desfășurare a unei adevărate "revoluții mediatice"31. Mai mult, dacă, până spre sfârșitul anilor '70
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul lui Chapman trebuie să fi rezonat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
când, "cel puțin pentru câteva minute, într-un magazin gol dintr-un orășel obscur al Pennsylvaniei, convingerile diverse ale lui John Jay Chapman s-au întâlnit de așa manieră, încât să îi deschidă cele mai întunecate colțuri ale societății"175 americane. Răspunsul de atunci al pastorulului, oferit propriei viziuni și datorat unei remarcabile convergențe a valorilor în care credea, rămâne, încheie Black, "păstrat intact în propriul discurs"176. Nu mai urmează, în textul pe care Carl R. Burgchardt îl selectează, din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
majoră a vieții noastre cotidiene. Scopul acestui studiu este, pe de o parte, descrierea culturii populare ca atare, așa cum este înțeleasă în Europa și America, iar pe de alta, analiza unor manifestări actuale ale culturii populare, în special a celei americane, precum și a legăturilor acestora cu forme anterioare de cultură, în mare parte europene. Fără a avea pretenția unei analize diacronice exhaustive, acest studiu își propune relevarea unor modele ale culturii populare stabilite cu multă vreme în urmă și care se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
anterioare, cel mai vârstnic are acum 57 de ani). Stephen Moss, un critic englez care a analizat în The Guardian primirea noului roman al lui Bellow până la 11 mai 2000, scria cu oarecare cinism (sau „vârstism”, discriminarea împotriva vârstnicilor; în americană, ageism) că apariția editorială în discuție era un „mic miracol”, iar faptul că textul era „pasabil” devenea „aproape senzațional”. Performanța biologic-literară e salutată de mulți alți critici de întâmpinare sau îi îndeamnă pe mulți să nu aplice lui Ravelstein standardele
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unei geografii simbolice pluraliste, care să acomodeze, (re)cunoscându-le și fără a le opune una alteia/altora, rădăcinile tuturor (reale sau imaginare). 18. Într-un fel, întreaga istorie americană este o istorie a experimentelor utopice, unele reușite, altele... Constituția americană însăși poate fi citită ca un proiect utopic, unul dintre puținele asemenea texte care au stat la baza unei ordini democratice. Până azi, tensiunea dintre acest foarte vechi document fondator, ale cărui integritate textuală și interpretare canonică au traversat secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sentiment decât rațiune”); „dezordinea intelectuală a lumii noastre”; cultură, de la subculturile proliferante - rock, droguri etc. - la „eșecul culturii”, care „e acum cultură”, de la separarea ei de politică, urmată de absorbția politicii în subpolitic (economie) și suprapolitic (cultură), la apariția antinomiei americane economie/cultură; valori, care „iau locul binelui și răului”; religie, înlocuită de „religiozitate” și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Într-o lume a anarhiei, prinsă În capcana competiției permanente pentru putere și a aranjamentelor geostrategice particulare, logica sistemului rămâne mereu aceeași, indiferent de perioada istorică. În concordanță cu preceptele realismului, Nixon și Kissinger au criticat aspru doctrina acelei Pax Americana anticomuniste adoptate de SUA În primii ani ai Războiului Rece. Lupta Împotriva comunismului, oriunde și oricând, cu orice mijloace și indiferent de costuri, În numele unei cruciade ideologice, era considerată de Kissinger o amăgire a măreției și o abdicare de la doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]