56,531 matches
-
Center Salonul Municipal de Artă ARTIS 2010 Organizatori: Uniunea Artiștilor Plastici și Primăria Municipiului Iași 10.00 - 14.00, Aula Magna Jubileul Univ. „Al. I. Cuza” - Ceremonii de acordare a titlului de „Doctor Honoris Causa” pentru Virgil Nemoianu, Universitatea Catolică Americană din Washington D.C., Giuseppe D’Ascenzo, Universitatea “La Sapienza”, Italia, Henning Hopf, Technische Universität Braunschweig, Germania, Hâim Brezis, Universitatea Paris IV Organizator: Universitatea „Al. I. Cuza” 12.00 - 12.30, Aula Eminescu a Bibliotecii Centrale Universitare ConferinȚă de presă dedicată
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
de vin alb. Restaurant Panoramic Unirea - Piața Unirii nr. 5 Informații și Rezervări la 0232 205 013 Celebrează iubirea și impartaseste-ti sentimentele de Valentine’s Day cu prânz sau cină romantică cu meniu à la carte Tex-Mex, cu preparate americane autentice și deșerturi savuroase cu ciocolată ce iți merg la inimă: Chocolate Duet, Red Velvet Kiss Cupcakes sau Mississippi Lavă Cake. Pe parcursul serii, în restaurantul Little Texas magia iubirii va fi evocata prin cântece de dragoste mexicane și serenade, cantate
Ce poti face in IASI de Valentine's Day 2015 ? [Corola-blog/BlogPost/94756_a_96048]
-
Bîzgă New Orleans Jazz Band [Live] @ Cafepedia Iași, 9 august Sâmbătă, 9 august 2014, incepand cu ora 21.00, Cafepedia Iași oferă publicului ieșean un eveniment inedit, consacrat muzicii de jazz, avându-l invitat special pe Emil Bîzgă, renumitul trompetist american, de origine română, unul dintre cei mai apreciați artiști din lumea jazz-ului internațional care, împreună cu invitații săi, muzicienii Daniela Tocări - voce, Răzvan Boroda - pian, Constantin Bîzgă - contrabas, Theodor Popescu - percuție, vor face loc stilului “New Orleans”, al cărui spirit
Concert Iasi [Corola-blog/BlogPost/94702_a_95994]
-
frizerii și de fiecare dată cînd mă tund cristian popescu intră în frizerie odată cu mine și foarfeca din părul meu îi potrivește și lui mustața cele mai frumoase fraze despre femei le-au scris un impotent român și un homosexual american de cîte ori îmi aduc aminte de lucrul acesta mă bucur de paralizia mea reflexivă ca un olog împins cu căruciorul lui de franz kafka de-a lungul șinelor de tramvai care taie praga în două
Infirmitate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4778_a_6103]
-
românul de origine franceză e.m. cioran (se citește „sioran”). vor fi de față, la eveniment, bursieri ai guvernului francez în românia: eugen ionescu, gherasim louka, hilarius voronka, tristan tzara. și-a anunțat revenirea definitivă în țară savantul român de origine americană, mircea heliades. fie pîinea cît de rea, tot mai trist în țara sa.
lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stănescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/5110_a_6435]
-
a început ca o poveste din cehov călătoream împreună cu vasiliu spre tecuci în peugeot-ul roșu aprins 307 ascultam muzică de leonard cohen și admiram o pietricică albă oprită între ștergător și parbriz care semăna izbitor cu un vers din poetul american john berryman în crasna am întâlnit un om cu un contrabas stătea puțin aplecat pe stânga (în direcția de mers) și făcea autostopul n-am oprit am condus mai departe știam de astă vară câte ceva despre el mi-a spus
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
o lume imaginară; și de țări din nord. Eu sunt un abstract, fără nici un drept de... Și mă las în această muzică vrăjit că aparțin unei atari ligi. Îmi amintesc din poetul Ady: „să aparțin cuiva....” Și dintr-o poetă americană: „De număr, socotesc întâi poeții...” BUCAȚI DE NOAPTE Lăsând Piața Victoriei, târziu seara, merg pe „Ana Ipătescu” singur. Mă adâncesc în trecut, dar nimeni nu știe. Un crai de Curtea Veche, fără iubiri. Și fără bani de la alții, fără prieteni
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
o vreme uite-l, nu e... Și-un anonim, despre haiducul Pintea, Poet, spunând, mânând păduri, nu cai, Proptit în hățuri și strigându-mi: - S-uie! 1 Citatele, dintr-un sonet de Merill Moore, în traducerea Margaretei Sterian (Antologie a poesiei americane moderne, București, 1947)
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
teatru ani în șir în posteritatea ta, te citesc și te recitesc, femei cochete pe care nu le-ai întîlnit se îndrăgostesc de tristețea ta cronică pe care o cunosc în traduceri franțuzești, englezești în biblioteci și în grădinile universităților americane, tinere emancipate îți parcurg jurnalul cu strîngere de inimă pentru potretele femeilor care defilau în viața ta. E vineri shabbat și seara se prelinge încet pe străzi, călduroasă Tu din București ai fi fugit imediat la Balcic Eu mă grăbesc
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
moartea. Nu prea putea să-l potolească nime'. Nimeni altcineva. Și nici chiar moartea nu prea mai izbutea, dacă nu punea o piatră în mîna lu' ăla, Poemaru. Sau Poenaru, cum îl mai chema. Probabil că era șpion sovietic ori american. Musai șpion! 1. EMINESCU NEGRU. Da, ar fi putut fi negru. Ba chiar, dacă stăm bine și ne gîndim, chiar era. Chiar așa era. Era el, da, cam negricios. Așa, negurat. Parcă mai și treceau cețuri pi fruntea lui. Da
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
a trebuit să le traduc pentru a le introduce în Portretul lui M. Despre tribulațiile lingvistice ale exilului am scris recent, la cererea lui Norman M., care îngrijește o antologie pe tema "scriitori români despre scris" pentru o editură universitară americană. Acest text nu e nelalocul lui în harababura de fragmente eterogene pe care o numesc Un altfel de jurnal. Abia în adolescență, la începutul anilor 1950, într-un București terorizat politic, am început să vreau să scriu: îndemnul venea dintr-
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
limpezească melodii vechi și tulburi la fiecare sfârșit, iar fereastra își gonea florile și bătrânii, să vadă mai bine ce se aude: că ninge între nicio ninsoare și alta și tine. Ascultam pahare, pagini pline: două bande dintr-un oraș american se împăcau sub catarama unei femei și aruncau de acolo cu monede sau țigări neîncepute în anii adânci, de culoarea șoselei, în oamenii ca niște pete de apă la ușă, pe ciment. Deasupra începea să bubuie inima unei pisici și
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
dar mă oripila: că ar putea să mă placă și pe mine. Recunosc că băteam ușor câmpii. Când am ajuns eu în Franța, romanciera era deja bătrână, oricum prea bătrână pentru gustul meu. Văzusem o fotografie făcută de un fotograf american unde arăta ca o cerșetoare, scundă, cu picioarele ca niște cozi de mătură, capul mare lipit direct pe trup părea și mai mare din cauza unei coafuri enorme în formă de tort. îți amintești? Eram deja împreună. Am visat-o într-
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
mă asculta în tăcere, cu capul rezemat de spătarul înalt al fotoliului. La un moment dat, mi s-a părut că adormise cu ochii deschiși. Nu dăduse niciun semn de viafa nici când i-am povestit cum ne tocaseră bombardierele americane, trimise, potrivit comunicatelor oficiale, să scoată din funcțiune instalațiile petroliere de pe Valea Prahovei dar, în loc de asta, prefăcând în mine o bună parte din București și din alte orașe ale țării și ucigind mii de oameni inocenți. În defmitiv, cât de
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Scelerat. Dar cine a stat cu el la masă, desi știau bine ce-i poate pielea? Cine 1-a vizitat de-atâtea ori și-apoi 1-a primit cu ropote de aplauze pe peluza de la Casa Albă și-n Congresul american și la Bancă Mondială și-n cele mai înalte cercuri ale politicii si-ale economiei lumii libere? Cine altcineva, decât cei care au intrat în războiul eel mare, pretextând salvarea Poloniei, dar lasind apoi Polonia, ca și România, ca și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
mă zgâiam la filmele cu tone de sânge pe perefi si-mpuscaturi cât într-un război mondial, traindu-mi viafa că pe-un joe programat pe computer și crezând că nu există fericire mai mare decât aceea de-a fi american... Suntem niște lași, niște jrofitori ordinari, niște oameni de nimic, asta suntem... Ifi murfumesc pentm că ai fost atât de sincer cu mine, cu noi... §i, ca sa-fi demonstrez că pot, totuși, să mă ridic deasupra condiției mele de robot
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
cu mine, cu noi... §i, ca sa-fi demonstrez că pot, totuși, să mă ridic deasupra condiției mele de robot programat să ronțăie și-n somn chewing-gumm și pop-corn, uite, am să plec chiar acum și-am să merg la Ambasada Americană Și-am să-i smulg steagul din poartă, dar nu ca să-1 port în triumf, pentm că nu merită asta, ci pentm a-i da foe Și a-l calcă în picioare, ca să le deschid ochii tuturor americanilor de rînd
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
amintite la începutul acestui articol (faptul că aparține „sexului slab”, că este bolnavă și că este româncă, adică aparține unei zone cumva marginale) ar putea trimite cu gîndul spre un model intelectual în spiritul tendinței politically correct din viața culturală americană. Departe de Angela Marinescu o astfel de perspectivă, atitudinile ei polemice vizîndu-i tocmai pe membrii Grupului pentru Dialog Social și ideile lor globaliste, pro-atlantiste. Dacă în privința calității umane și intelectuale a celor mai mulți dintre membrii așa-zisei „clase politice” caracterizările deloc
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
studenții care au urmat, între 1986 și 1996, cursul de folclor literar european sau cel de narațiuni populare rusești la Rhode Island School of Design, un colegiu de artă din Providence (USA)” (p. 21 - 22), dar și inspirat de bibliografia americană din ultimele decenii, privitoare la povestitul popular și la tipologia textelor vehiculate pe această cale, Constantin Eretescu este dispus să vadă folclorul lumii de la începutul mileniului al treilea exclusiv ca pe o sumă de legende urbane. Acestea „constituie singurul gen
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva care a asistat la evenimente. Un prieten, un părinte, o rudă, sau un cunoscut la fel de apropiat al vreunuia dintre aceștia sunt giranții legendei urbane. Naratologia americană vorbește despre această serie de colportori ai povestirilor recente ca despre lanțul F.O.M.F, friend of my friend; un adevărat lanț al slăbiciunilor dar și un lanț captivant al încrederii... Grație lui Constantin Eretescu avem, acum, o primă
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Cronicar De la lume adunate În Tribuna din ultima săptămînă a lunii ianuarie, dl Virgil Stanciu, anglist cunoscut, comentează un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba chiar și cărți ale unor clasici, precum Joyce, Faulkner, Nabokov și alții. Tema articolului este „critica agresivă”. Avem și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
explicația „atacului dur al lui Dick Morris împotriva ambasadorului SUA, acesta din urmă fiind acuzat, culmea, că nu a atacat suficient de mult corupția din România.” De fapt, Dick Morris a anunțat că va cere rechemarea de la post a ambasadorului american, ceea ce nu pare însă a-l fi intimidat pe Michael Guest. * Confirmînd presupunerea lui Cristian Teodorescu din „microscopul” lui de săptămîna trecută, Adevărul anunță că Partidul Popular European, majoritar în Parlamentul Europei, susține continuarea negocierilor cu România, dar sub strictă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
doilea război mondial, perioada în care Regele Mihai e forțat să abdice, iar agenții comuniști instruți la Moscova pun stăpânire pe sistemul politic. Urmează anii Rezistenței din munți de pe vremea lui Dej, ani în care încă se mai visa sprijinul american, în timp ce rețelele de rezistență erau încet, încet anihilate, iar complotiștii torturați sau aruncați în beciurile închisorilor. După cum se vede, o perioadă importantă din istoria noastră, despre care, după ’89, literatură nu s-a scris și care are acum toate șansele
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
paradis acest drum/ ce mă abate...// Și restul/ doar singurătate” (Cadențe). Această singurătate e ca un vierme în fructele Edenului, consumîndu-le discret, însă cu efect fatal, conținutul. O stare producătoare de ireversibile goluri... Precum Emily Dickinson, despre care un exeget american afirma că practica „o cultură a golului”, Sina Dănciulescu ajunge a-și dubla existența sensibilă cu una a vidării, a desființării. Eul său e dual, compus din impulsurile ființei și neființei, fiecare parte dovedindu-se atrasă către cealaltă: „Eu sînt
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
mai nimic în mod concret. Se știe că epoca este cea a proletcultismului pur și dur în care direcțiile de manifestare artistică erau riguros subsumate principalelor direcții trasate de partid: lupta de clasă (cu varianta sa internațională: lupta împotriva „imperialismului american”), respectiv cultul partidului, adorația marelui conducător (Stalin) și a martirilor comuniști, reali sau inventați, după modelul slavosloviei ortodoxe. Pe de altă parte, nici măcar în timpul regimului comunist literatura din această perioadă nu a fost studiată în școală în mod sistematic (cel
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]