733 matches
-
la rubrica "Moda poetică", a stârnit reacțiile unor scriitori de prestigiu, printre ei Eugen Simion, Edgar Papu, Ștefan Aug. Doinaș. De altfel autorul notează: "Îmi place să mă bat cu cei mari" (2988). Colaborarea la "România literară" prilejuiește relații de amiciție cu scriitori mult mai în vârstă, cum ar fi cea cu Sandu Tzigara-Samurcaș, azi definitiv uitat. Corespondența cu acest scriitor devine pentru Th. Codreanu "principala bucurie intelectuală a momentului". O întâlnire cu el la Sinaia îi oferă alte clipe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul independent Crai nou, Suceava, p.5; Ioan Dănilă, De amiciția, „Cu prieteni, despre prietenie”, în „Deșteptarea” nr. 6766, 4 ianuarie 2013, p. 6, rubrica “Limba ce-o vorbim și-o scriem” (Bacău); Martha Eșanu, Cultură iudaică și prietenie, în revista Prietenia nr. 12, Iași, septembrie 2012, p. 32-35, articol publicat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
orgoliu, ci și una de natură financiar-contabilă. Dar pentru unii oameni de la UTC am avut și am tot respectul, pentru că și-au văzut de treaba lor, în funcțiile lor. S. B.: În afară de Nagâț, cu care ați avut o relație de amiciție (spuneți dumneavoastă), dar discutabilă (spune eu, că am văzut că vă crea tot felul de probleme și vă picta pe la București), cu cine ați colaborat bine. D. T.: Cu Ion Toma, de exemplu. Pentru că tot m-ați presat cu întrebările
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
reprezentanțe diplomatice române pe lângă guvernul de la Nankin; asemenea intenție a guvernului român existase încă din 1928. La 1 martie 1930, ministrul Chinei la Berlin a propus ministrului de externe al României, având autorizația guvernului chinez, încheierea unui tratat de arbitraj, amiciție și conciliațiune cu România 22. Problema stabilirii de relații diplomatice dintre România și China a rămas în suspensie până în 1939, întrucât răspunsul României la propunerea Chinei a fost negativ. Guvernul chinez a propus la 16 mai 1939 guvernului român, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rămas în suspensie până în 1939, întrucât răspunsul României la propunerea Chinei a fost negativ. Guvernul chinez a propus la 16 mai 1939 guvernului român, prin reprezentantul său la Praga, Lone Liang, "încheierea unui acord preliminar, sub forma unui tratat de amiciție, în vederea stabilirii de relații diplomatice între România și Republica China"23. În răspunsul dat se arată că "guvernul regal acceptă propunerea de principiu de a stabili relații diplomatice între România și Republica China, fără a crede că în acest scop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dat se arată că "guvernul regal acceptă propunerea de principiu de a stabili relații diplomatice între România și Republica China, fără a crede că în acest scop ar mai fi necesară încheierea unui acord preliminar sub forma unui tratat de amiciție"24. Tot în cursul anului 1939, Lone Liang a făcut cunoscut reprezentantului român la Praga că a fost desemnat a reprezenta Republica China "în calitate de Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar pe lângă M.S. Regele"25, cerând totodată și agrementul. Acordarea agrementului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
conferințe de pace, avea de jucat un rol important. În această perspectivă, în vara anului 1917, când România trecea printr-o perioadă deosebit de dificilă a războiului, Guvernul României a reluat inițiativa stabilirii relațiilor diplomatice și a încheierii unei înțelegeri de amiciție cu Japonia. Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.302 din 6 august 1917, ministrul afacerilor străine a fost împuternicit să supună aprobării regelui Decretul privind înființarea oficiului diplomatic român la Tokio. În referatele care însoțeau proiectul de decret se arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și civili. La 13 septembrie 1917, prin decret, Nicolae Xenopol, senator, fost ministru de stat, a fost numit plenipotențiar învestit cu depline puteri ca să facă și să semneze, în numele nostru, cu plenipotențiarii guvernului Majestății Sale Împăratul Japoniei o înțelegere de amiciție între România și Japonia. Nicolae Xenopol a sosit la Tokio la 28 octombrie 1917, pentru a înființa Legația României, prezentând scrisorile de acreditare la 19 noiembrie împăratului Japoniei. Ziarul "The Japan Times" scria la 16 ianuarie 1918 că "negocierile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și caut din ochi smoala, pentru că sigur eram într-un cazan. Grecii ne salută prietenos, ne urează bun venit și ne doresc o vacanță de neuitat. Nu țin la formalități și împrăștie amabilități peste tot. Pentru mine este foarte reconfortantă amiciția lor. Bine ați venit, îmi întinde brațele Dimitri. Cartierul general este la Silver Bay. De acolo atacăm toate punctele unde aveți treabă. Îi sînt recunoscător pentru meticulozitatea cu care a gîndit totul. Nu doresc masă, nici cafea, vreau să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tendință ascendentă, devenită de-a dreptul explozivă în ultimul deceniu. Afurisita muiere (examinat prin etimologie, substantivul muiere n-are nimic peiorativ) trăsnește în dreapta și-n stânga, fără a ține seama de sex, rasă, vârstă, prestigiu, susținere politică, box-office ori eventuală amiciție. În același timp, apără. Apără din răsputeri, potrivit "listei lui Ursache", în care-s opisate valori incontestabile, în curs de regretabilă maculare. Își poate permite, pentru că nu s-a înregimentat în găști, grupuri de presiune și coterii interesate (pleonasm, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
degrabă în treacăt, preocupările principale fiindu-i, desigur, altele. Citez, pentru semnificația lor, câteva subtitluri: Capitalul cultural și abilitatea de a vorbi despre nimic, De ce se urăsc intelectualii, Intelocrația și etica viciată, Cohorte de politologi, Subvenționarea onoarei, Coronițe uscate, Ostilități, amiciții, servituți, Cum se poate face avere scriind editoriale?, Gherilele sau afacerile etc. etc." Aflăm, apoi, cum se dau premiile de tot felul, cum sunt constituite grupurile, cum se moștenesc funcțiile, cât de bănoasă poate fi gazetăria pentru unii ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Gr.T. Popa, George Lesnea ș.m.a. Moto-ul conferinței l-a constituit un citat din Dimitrie Anghel: "Iașul e o vastă familie, în care toți se cunosc, se ajută și se tolerează". Închipuiți-vă, astăzi, o astfel de întrunire pe tema amiciției dintre scriitori! Așezați pe cine vreți în prezidiu, pe cine vreți în sală (în cazul onorării invitației de către confrați eu unul, mă îndoiesc); oricum, după primele cinci minute, vor fi necesare apeluri pentru potolirea asistenței, iar eventualele discuții ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
că existau și destule idiosincrazii, dar scriitorimea se respecta, cultivând întâi de toate prietenia, sprijinul reciproc în momente grele, prețuirea, și lăsând loc doar accidental disputei vehemente de orgolii. Iașul, care a oferit cândva istoriei literare lecția marii și rodnicei amiciții Eminescu-Creangă, a dezvoltat cel mai hotărât cultul solidarității de breaslă, ducându-l până la exemplaritate. Atunci, ca și acum, opiniile politice erau varii și, de regulă, ireconciliabile, întinzându-se pe toată lărgimea spectrului, de la extremismul zărghit de dreapta (Giorge Pascu) la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă...”. Gândită atent și abordând ab initio problema, scrisoarea, de intervenție, solicită un favor pe considerentul unei bune amiciții. Victimă a nu se știe cărei forțe sau Întâmplări, Mitică Georgescu are, se pare, vocația repetenției școlare, după cum Crăcănel e un repetent În amor. Nici elevul, nici Mangafaua nu Învață nimic din experiențele reiterate. Dar, dacă băiatul din clasa IV
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e un repetent În amor. Nici elevul, nici Mangafaua nu Învață nimic din experiențele reiterate. Dar, dacă băiatul din clasa IV liceu X are șansa de a fi dintr-o „familie dintre cele mai bune”, o familie ce cunoaște importanța amicițiilor, În cazul lui Crăcănel nu mai contează acest lucru. Mari Popescu prezintă situația lui Mitică Georgescu franc: precizează nota salvatoare, disciplina, numele profesorului, clasa, școala. Dar mâhnirea ei, care motivează acțiunile naratorului, e un fals pretext și e Închipuită, din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nota salvatoare, disciplina, numele profesorului, clasa, școala. Dar mâhnirea ei, care motivează acțiunile naratorului, e un fals pretext și e Închipuită, din moment ce, la rândul ei, ea e doar o verigă Într-un lung lanț al favorurilor și al amicițiilor. Nici măcar nu a reținut numele celui pentru care intervine, „pentru că drept să-Ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea, la care Țiu foarte mult - nu sunt În stare să-i refuz nimica - m-a rugat să-Ți scriu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rolul principal. Și circumstanțele Îi Îndreptățesc așteptările: Tipătescu e celibatar, iar marea lui iubire - clandestină și acaparantă. El e cel care construiește triunghiul 23, relevând fragilitatea cuplului Zoe - Trahanache. Postura de amant a lui Tipătescu pare mai degrabă consecința cultivării amiciției, pe considerente politice, de către venerabilul prezident față de mai tânărul lui coleg de partid: „TRAHANACHE (luând un pahar și trecând În mijloc foarte vesel): Ei, aveți puțintică răbdare!... Nu cunosc prefect eu! eu n-am prefect! eu am prieten! În sănătatea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și madam Caliopi Georgescu (din schița Bacalaureat), și madam Dăscălescu (din Lanțul slăbiciunilor). Mitică Dăscălescu „e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune” și nota trei la latină, care Îl condamnă la repetenție, antrenează un Întreg ghem al amicițiilor și relațiilor: „- Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont; daca mai Întârziam un sfert de ceas, până la două, mergea cu cataloagele la școală și trecea notele În matriculă; protejatul tău avea un 3. - Și acum? - Are 7
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai rămânea de făcut unei nenorocite văduve, săracă, beteagă de un ochi, de mâna dreaptă și de piciorul drept?... Acuma, cere.”; „... și ca să nu stea degeaba toată ziua, să-și mai facă de lucru - acuma, cere.” (s.n.). Cere constituie liantul amiciției lor și e sinonim cu cerșește. Dar acești cerșetori au stofă de lorzi, Ținuta lor e demnă și solemnitatea adresării contrastează cu umila lor condiție și Îndeletnicire, dar și cu Înfățișarea lor. Deși epave umane, ei cunosc totuși plăcerea bavardajului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
miere „primește bucuros” să guste din cogniacul oferit de străin, cu sentimentul vag al unei complicități de moment), În restaurantul gării se (poate) bea cafea cu lapte. O masă Între amici consolidează relația, Între necunoscuți - Îi apropie, Între cunoștințe - leagă amiciții. Fie că e vorba de un bal, de o vizită sau de o călătorie, fie că doar se aventurează În oraș, personajul lui Caragiale Își leagă material viața de mâncare și de băutură. Ceea ce se anunța ca un scandal se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
evaziv, dorința lui Ceaușescu: " Niciodată nu voi fi un dușman al României și cred că întotdeauna voi fi prietenul României" ("Niciodată" în Dosarele istoriei...: 2004, 34). După 1969, între cei doi lideri se vor stabili cu timpul chiar o anumită amiciție; îi apropiau dorința de putere, ambiția nemăsurată și faptul că ambii erau "partizan[i] [ai] diplomației ascunse" (Nicolae: 2000, 62-63; Harrington, Courtney: 2002). Deci realiști, în sensul teoriei relațiilor internaționale. Vom vedea însă mai încolo similitudinile, dar și diferențele între
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adjunct al Învățământului și a organelor județene și orășenești, s-a încheiat cu un frumos spectacol susținut de elevi. În aceeași zi au avut loc întâlniri între foștii profesori și elevi; s-au povestit amintiri scumpe. O atmosferă de caldă amiciție, umbrită doar de absența morților, pentru care s-a păstrat un moment de reculegere. La amiază s-a dezvelit bustului lui Nicu Gane (opera lui Ion Irimescu) și o placă comemorativă pe fațada liceului, pe care a apărut iarăși vechea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fecundă, nu dă răgaz artistului până nu-și concretizează opera. În speranța unei apropiate revederi, vă rog să transmiteți respectuoase sărutări de mână d-nei Tatos, iar Dv. vă dorește tot binele și viață îndelungată, al Dv., cu alese sentimente de amiciție, Eugen Dimitriu 211 2 București, 4 martie 1971 Mult Stimate Domnule Tatos, Răspund cu oarecare întârziere, din cauza plecării mele intempestive la București. Țin să vă mulțumesc în numele familiei și al meu personal, pentru cordialele urări transmise cu ocazia nunții băiatului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
celebrei Agatha Bârsescu (peste 120 la număr), v-aș rămâne profund îndatorat dacă ați avea amabilitatea să mi le trimiteți, cu obligația solemnă de a vi le restitui în termen. Nu putem desăvârși Monografia Dv., fără a cita relațiile de amiciție creatoare cu o personalitate artistică atât de mare. Am găsit Cântecul Nibelungilor în traducerea Dv., cu introducere de Zoe Dumitrescu Bușulenga. Am copiat deasemeni Introducerea iscălită de Dv. pentru „Gudruna”. Datele acestea atât de prețioase, vor contribui cu certitudine la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nu am primit nici un răspuns oficial din partea „Galeriei” fălticenene 526 și nici un fel de veste. Aș fi bucuros dacă mi-ați scrie care este situația acolo, pentru a putea începe să adun materialul pe care l-am promis 527. Cu amiciție, Paul Călinescu 523 Paul Călinescu, născ. în Fălticeni. Regizor de film. Părintele cinematografiei, cunoscut și peste hotare. 524 L-am cunoscut pe cineast, prin intermediul ziaristului bucureștean Paul Teodorescu, căsătorit cu una din fiicele lui Anastase Spiridonescu, profesor de latină și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]