601 matches
-
holului. Se împiedică de echipamentul abandonat și împrăștiat peste tot. Cade greoi. Simte o durere sfâșietoare în coaste. Înjură amarnic. Deasupra capului său, gloanțele zăngăne și ricoșează pe laturile unui dulap metalic. Se întoarce brusc pe burtă și durerea tocmai amorțită țâșnește fulgerător la suprafață. Își descarcă automatul către niște siluete întunecate. Trage orbește, fără speranța să nimerească pe cineva. Doi soldați în mantale lungi de iarnă sunt proiectați în perete. Încremenesc căzuți la podea, ghemuiți unul peste celălalt în poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o învățătură protejată pe atunci de guvernul central, căci avea scopul îndoit, întîi de-a opune o rezistență nouă maghiarilor pe atunci în opozitie, al doilea, de-a crea în Principatele noastre o stavilă contra Rusiei prin redeșteptarea conștiinței naționale amorțite. Fanatica iubire a anteluptătorilor blajeni și a poporului lor pentru Casa de Austria e o dovadă în trecut și în prezent pentru aserțiunea noastră, că Șincai, Petru Maior și ceilalți nu și-au închipuit niciodată "Daco-Romînia" într-alt chip decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndoieli după ce se informase. Or, cu tocmai în acea "a doua zi" începusem să fiu interogat. Totuși, o întrebai, știind dinainte ce avea să i se răspundă. De arestarea mea ce ți-a spus "a doua zi"?", adăugai cu o amorțită ironie... ""Tovarășă Matilda, mi-a spus (eram la el în birou, el m-a chemat după ce i-am dat telefon), e ceva, că ăștia nu arestează ei un om degeaba, e vorba de o scrisoare suspectă pe care a primit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dorească și el un copil al lui, Matilda avea să i-l facă, iar Silvia va fi cea oropsită, fiindcă mama ei va iubi și pe acest... Mintea mi se întuneca și o ură năpraznică se svîrcolea în sufletul meu amorțit împotriva Matildei, a cărei imaginație stearpă nu vedea nimic din toate astea și da busna cu capul înainte fără să presimtă, să-i adie câtuși de puțin aerul otrăvit al unei asemenea vieți viitoare. Pentru mine începea să fie clar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lecții intensive, fiindcă trei dintre ei au fost pe urmă trimiși în străinătate. Am acceptat fiindcă mi-au spus că mă plătesc bine. Tocmai părăsisem șantierul și m-au rugat să merg cu ei în excursie pe litoral..." " Da?! spusei amorțit. Cu opt..." " Da, ce-ți închipui, erau cu soțiile..." "Care nu apar în fotografie", spusei visător. "Nu apar, au insistat să aibă o "amintire" de la "profesoara" lor... Hai să nu mai vorbim despre asta, e o prostie... Mama îmi face
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și sârma care le trăgea se curba, și întregul șir se bălăbănea sub izbiturile brutale ale aripilor grele ale furtunii. Abia atunci îmi dădui seama că proporțiile aventurii noastre nu fuseseră mici, fiindcă respirai adânc, despovărat de o reală dar amorțită neliniște. Urcam de câteva minute și negura se împrăștia vizibil. Dansa în valuri, în salturi, dar se rarefia spectaculos. Avui un fior uitîndu-mă în urmă: întuneric total! Deodată zării soarele în amurg, tipsie de aur pe înălțimea cotei îndepărtate... Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acela se răsuci încet și când colții nenumărați se aflară la mai puțin de treizeci de centimetri de fața celei care-l găzduise, urlă. Strigătul său îl acoperi pe cel al oamenilor, o asurzi pe Ripley și-i suprasolicită cortexul amorțit, repercutându-se în toată ființa ei atunci când... Se ridică urlând și se așeză pe pat. Era singură în camera de spital luminată doar de haloul diodelor multicolore. Ținând mâinile rășchirate patetic pe piept, se străduia să-și reia respirația pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
necontrolat, puteai să mă piști de degete și n-aș fi simțit. Cu nervii era mai greu, jumate încremeniseră, jumate transmiteau în continuare semnale electrice. Porneam micul meu electromotor neuro-economic, care mă ajuta să trec ca o fantomă prin corpul amorțit. Șaizeci și cinci de kilograme moțăiau (doar v-am spus că sunt slăbănog!), păzite de câțiva microni de informație. Puterea se împărțea corporatist, departe de ochii lumii, în centrele de interes ale emisferelor: se duceau lupte, aveau loc tranzacții și se încheiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ce se întâmpla în somn cu femeia pe care o iubeam tăcut și intens, cu un devotament simplu și inexplicabil, nu bănuia nimeni. Așternuturile luau forma nopții, luna plimba o lumină de spital pe rama noptierei (bleul ăla lăptos, fiert, amorțit), apoi pe întinderea brațului. La capătul drumului, culoarea se răsfira pe degetele abandonate pe-o carte. Dormeau și ele, împărătește. Era momentul de spaimă, dar și de încredere maximă. Între minte și corp se producea o ruptură, un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Brutus și l-am îndesat tot acolo. Nu-i plăcea, dar parcă-l întreba cineva. L-am consultat încă o dată pe Lepidopteros, înainte să ies. Îmi pregătise un nou fișier, străluceau vreo trei căsuțe pe ecran; probabil lucrase noaptea, amorțit dar viu, ca toate programele astea noi și sofisticate. L-aș fi întrebat niște chestii de suflet, așa, ca între mașinării deștepte, dar nu mai rămăsese timp. 11.01, zăream cifrele, dar minutarul nu stătea pe loc. Maria probabil se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înainte, curiozitățile nu-ți aduc decât griji în plus. Bucuriile se împleteau cu decepțiile, așa cum liniștea îmbrățișează nevroza. Ne certam rar, dar violent, ca oamenii care chiar se iubesc. Bătăile erau scurte, dar intense, urmate de-o împăcare calmă și amorțită. În urma lor rămânea puțină dezordine și-o ușă descentrată; dacă am fi trăit în America, am fi dormit împreună la secție. Scandalurile explodau ca-n soap-uri sau telenovelle. La mijloc găseai întotdeauna un fleac, genul de chestie pentru care, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Toate zgomotele universului sună mă încing ca un chimir”, „Adun toate înfățișările lumii sub cristalul pleoapei” etc.), pe orizontul căreia capătă contururi de o relativă precizie doar câteva „tablouri” - precum cel al tipografiilor scufundate într-o atmosferă solemnă, de acvariu amorțit: Acum în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră Și curelele stau nemișcate ca niște panglici ale tăcerii Noaptea a pus lacătul ei nevăzut peste roțile care au vânturat glasul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag învie în literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, în consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atâtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Singura pretenție dificil de îndeplinit a fost dorința Spaniei de a obține mai multe libertăți religioase și garantarea toleranței celorlalte culte religioase față de catolicii din Anglia, victime ale represaliilor fanatismului religios. Din cauza planurilor sale inovatoare, pentru o societate post elisabetană amorțită, intrată într-o rutină socială și morală disonantă cu schimbările care aveau loc peste tot în Europa secolului al XVII-lea, regele Iacob și-a făcut mulți adversari. într-o epocă fundamental religioasă, supușii coroanei erau educați de la vârste fragede
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i visurile amorțite. Sunau clopotele; scânteiau turlele bisericilor... (Mihail Sadoveanu, Creanga de aur) 1.Formează familia lexicală (minim 4 termeni) a cuvântului mugur. 2.Transcrie patru termeni din câmpul semantic al spațiului exotic. 3.Selectează două cuvinte formate prin compunere. 4.Notează câte
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nu-și găseau locul; șoarecii au ieșit din ascunzișuri și alergau speriați, la fel au făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut mușuroaie de cârtițe, iar furnicile au ieșit și șiau părăsit mușuroaiele; albinele aveau un zbor dezordonat; bancuri mari de pești s au aruncat pe malurile Mării Negre sau ale Dunării, animalele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
este admisă pentru tranzitive (a), pentru inacuzative (b), pentru verbele psihologice (c) și pentru intranzitivele simetrice (d), nu însă și pentru inergative (e) − vezi GALR I 2008 [2005]: 502. (a) carte citită, copii invitați la petrecere, străzi luminate (b) picior amorțit, teren degradat, cer înstelat, om plecat la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a celor care propagă libertăți de orice natură, culminând cu libertatea totală a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și interferență a omogenului cu eterogenul. Suntem avertizați, ceea ce Nicolae Ceaușescu numea societate socialistă multilateral dezvoltată s-a transformat într-un timp record în multiculturalism dezvoltat. Este adus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
etaj, sala de așteptare ușă închisă și inscripționată "Școala personalului", doi maidanezi făcuți covrig pe scara dintre etaje, frigul cîinos de sală de așteptare, mai recentă dezasimilația canină, două spîrcuiri anexe, glumă totală, cîine să fii și o știi! muștele amorțite la geam, precis negre, tușind le-am schimbat locul, respiro semiotic de suflat muște, trei mărimi medii de muscă interval, gara tot dimensiunea medie a mulțimii de intrat în ea, o gloată potrivită va ocupa colțul pustiu, se cere media
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,/ Să cuget basme mândre, poetice povești 51. Starea de poezie și visare o dă însuși cadrul domestic al interiorului: Orlogiul să sune un greer amorțit -/ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,/ Să văd roze de aur și sărutări aprinse/ În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit 52. Nici beciul din incinta casei nu putea lipsi (mai ales la un boier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fulgera șalele Îi amplifica aversiunea pentru dezordine. N-aș mai fi vrut, În timp ce un soi de curiozitate mă Împingea de la spate formându-mi treptat deprinderea de a mă orienta prin treburile de zi cu zi cu toate simțurile pe jumătate amorțite, fără să observ prea multe din ce se petrece În jurul meu, dar trebuie făcută ordine, trebuie neapărat, da, hoții și vandalii și țiganii. E ceva vreme totuși de când am Încetat să pândesc vreo schimbare, iar la o adică ea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
s-a părut drumul ăsta când l-am făcut prima dată cu bicicleta! Nu-mi crescuseră Îndeajuns picioarele ca să ajung la pedale și tocmai descopeream lumea de care acum fug lăsând În urmă noaptea, vederea și toate simțurile pe jumătate amorțite, dorința de schimbare care semăna din ce În ce mai mult cu un gând de sinucidere. Toate gândurile mi se risipesc aici, lângă blocul Fabricii Antilopa, unde se termina și Începea orașul. Blocurile și casele se amestecau și păreau că se termină, se risipeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
duce de râpă... nulitățile și secăturile conduc.. Societatea românească se dărâmă..!”. „ Dreptatea este călcată în picioare..!”, se auzi cineva, gândind cu voce tare..”.. „ Dreptatea este călcată în picioare..!” „ Hm ?!.. Dreptatea..!, murmură Ichim juristul, și, deodată, parcă trezit dintr-un somn amorțit, se pomeni cu un glas îngroșat. Dreptatea...dreptatea..! Pentru ce fel de dreptate luptăm noi?!”, glasul parcă nu era al lui. Se făcu tăcere.. nimeni nu se gândise la asta. „ Dreptatea, fraților interveni căpitanul, pe un ton calm, molcom, știind
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
or mai veni..?!” „ Da, vor veni!..vor veni, cu siguranță!”, interveni Baltă, prompt, simțind că le slăbește speranța. În ascunzătoarea de sub Toaca, discuțiile se încingeau seară de seară, uneori mai aprinse, care trezeau în sufletul lor întărâtare.. răscoliri de dureri amorțite.. până când somnul îi dobora și ultimul sufla în lumânare. În liniștea deasă care se așeza, sub Toaca, nu se mai auzea decât, doar, răsuflet de om în somn. Și, astfel... ”așteptarea” primăverii, părea mai ușoară... ... Era la începutul lui martie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
starea melancolică: Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând. Și se duc ca clipele, Scuturând aripele Și mă lasă răvășit, Pustiit și amorțit Doar cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el. Muzica versurilor simple e în discordanță cu anxietatea frustrărilor mele. Trupul slăbit pare că se eliberează, împins de această dematerializare a naturii. E o senzație dureroasă și în același timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]