570 matches
-
mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată din exterior, amenințată din interior de lenta contaminare a scrisului și de regresul analfabetismului, cultura populară reușește totuși să supraviețuiască cu credințele și practicile sale. DOCUMENT 1 Comerțul Marsiliei la sfîrșitul perioadei Vechiul Regim Media anuală pe perioada 1783-1792 (în mii de franci) Import Export Total -----------------------Comerțul cu Levantul 33.800 22.500 56050
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și științifice conținutul ideologic al concepției despre lume a clasei muncitoare ideologia marxism-leninismului" (Congresul...: 1960, 367). Oamenii de știință s-au conformat cu promptitudine la noua tendință ideologică argumentând că, în România, "revoluția culturală" are la bază următoarele obiective: "lichidarea analfabetismului, așezarea pe baze noi a învățământului, organizarea unui sistem ramificat de instituții cultural-educative, formarea culturii socialiste, crearea intelectualității noi, credincioasă cauzei clasei muncitoare, desfășurarea unei susținute activități de răspândire a ideologiei marxist-leniniste în mase, făurirea conștiinței socialiste, în scopul înfloririi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o proporție de două treimi fiind constituită din femei), iar o treime din populație supraviețuiește cu mai puțin de un dolar pe zi; - migrația transfrontalieră este în creștere, din rândul emigranților sau refugiaților făcând parte cei expuși la fenomene precum analfabetismul, discriminarea, sărăcia, marginalizarea socială; - deteriorarea mediului natural și social: asistăm la deteriorarea procesului democratic și la declinul respectării drepturilor omului, la amplificarea focarelor de tensiune (războaie și globalizarea terorismului), dar și la diminuarea alarmantă a resurselor naturale și la amplificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sectoarelor) de acțiune în educația adulților este foarte diversă, în funcție de criteriul de departajare, de accentele care se pun, la un moment dat, pentru soluționarea unui aspect sau a altuia. Unele tipologizări au vizat grupuri-țintă, cu problemele lor specifice (de exemplu, analfabetismul - domeniul de acțiune specific fiind educația de bază a adulților), sau departajări pe criteriul vârstei (de exemplu, educația pentru vârsta a treia, în condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică) etc. Delimitări clare însă nu s-au putut face, suprapuneri și interferențe existând întotdeauna pentru simplul motiv că o anumită problematică (de exemplu, analfabetismul) generează efecte secundare (de exemplu, șomaj, excludere socială, sărăcie etc.), iar, pe de altă parte, pentru că este vorba întotdeauna despre întrepătrunderea planurilor individual și social (de exemplu, nu putem vorbi despre o societate democratică fără a abilita adultul să participe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a-și dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom opta pentru patru domenii de acțiune: educația profesională a adulților, educația pentru cetățenie democratică, educația de bază a adulților (analfabeți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
părăsit prematur școala sau nu au fost deloc cuprinși în programe educaționale, pentru cei analfabeți sau semianalfabeți; așadar, pentru cei care, datorită nivelului lor scăzut de calificare și pregătire sunt în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în pericolul decalificării, al (semi)analfabetismului funcțional, dacă nu continuăm să învățăm. A. Toffler afirma că „analfabet nu este cel care nu știe cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate, dinamica socială și tehnologică fiind atât de accentuată, încât suntem în pericolul decalificării, al (semi)analfabetismului funcțional, dacă nu continuăm să învățăm. A. Toffler afirma că „analfabet nu este cel care nu știe cum să scrie și să citească, ci acela care nu a învățat să învețe”. Din enumerarea competențelor considerate fundamentale în societatea bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fundamentale în societatea bazată pe cunoaștere, am putut deduce că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putut deduce că, astăzi, nu mai vorbim doar despre un analfabetismal științei de carte, ci și despre unul funcțional, iar, mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai nou, despre unul computerial. Mateo Alaluf face distincție între diferitele tipuri de analfabetism întâlnit mai ales în țările dezvoltate: analfabetism propriu emigranților (care nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul analfabetismului (nerecunoscut oficial până în 1989, chiar dacă existau și semianalfabeți cu diplomă) este unul în creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul analfabetismului (nerecunoscut oficial până în 1989, chiar dacă existau și semianalfabeți cu diplomă) este unul în creștere (Anghel, 1998), din cauza absenteismului și abandonului școlar sau chiar a necuprinderii în școală a copiilor (de exemplu, „copiii străzii”), a instrumentării inadecvate a indivizilor pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
față noilor solicitări, într-o societate democratică, dar și într-una în care accesul la utilizarea noilor tehnologii informatice este încă destul de redus. Șomajul de lungă durată (și mentalitatea de asistat social pe care o generează)produce invariabil decalificare, respectiv analfabetism funcțional, mulți indivizi adulți neavând capacitatea de a-și asuma inițiativa și responsabilitatea propriei deveniri. Așadar, este necesară și o instrumentare adaptativă a acestora. Deficiențele cronice ale sistemului educațional din perioada de tranziție, cu pierderi numeroase, ridică solicitări crescute pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația de bază a adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului cultural al celor dominați, asupra gradului lor de analfabetism și eșec social). Studiile antropologilor au căutat mai ales să atragă atenția asupra faptului că lansarea diferitelor concepții asupra educației permanente, fără a ține seama depersistența sistemelor de viață așa cum le cunoaștem, devine o practică fără sens. Dacă studiile privind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au fost ample. Se încerca o egalizare culturală a tuturor (țărani, muncitori și intelectuali), urmărindu-se formarea muncitorului-intelectual sau a intelectualului-muncitor și se promova unumanism abstract. Fără a nega succesele obținute în această perioadă pe linia lichidării efectelor grave ale analfabetismului și a stimulării interesului general pentru cultură, trebuie să subliniem că ele se datorează devotamentului și străduințelor acelor intelectuali care puneau educația și cultura mai presus de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o proporție de două treimi fiind constituită din femei), iar o treime din populație supraviețuiește cu mai puțin de un dolar pe zi; - migrația transfrontalieră este în creștere, din rândul emigranților sau refugiaților făcând parte cei expuși la fenomene precum analfabetismul, discriminarea, sărăcia, marginalizarea socială; - deteriorarea mediului natural și social: asistăm la deteriorarea procesului democratic și la declinul respectării drepturilor omului, la amplificarea focarelor de tensiune (războaie și globalizarea terorismului), dar și la diminuarea alarmantă a resurselor naturale și la amplificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sectoarelor) de acțiune în educația adulților este foarte diversă, în funcție de criteriul de departajare, de accentele care se pun, la un moment dat, pentru soluționarea unui aspect sau a altuia. Unele tipologizări au vizat grupuri-țintă, cu problemele lor specifice (de exemplu, analfabetismul - domeniul de acțiune specific fiind educația de bază a adulților), sau departajări pe criteriul vârstei (de exemplu, educația pentru vârsta a treia, în condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică) etc. Delimitări clare însă nu s-au putut face, suprapuneri și interferențe existând întotdeauna pentru simplul motiv că o anumită problematică (de exemplu, analfabetismul) generează efecte secundare (de exemplu, șomaj, excludere socială, sărăcie etc.), iar, pe de altă parte, pentru că este vorba întotdeauna despre întrepătrunderea planurilor individual și social (de exemplu, nu putem vorbi despre o societate democratică fără a abilita adultul să participe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a-și dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom opta pentru patru domenii de acțiune: educația profesională a adulților, educația pentru cetățenie democratică, educația de bază a adulților (analfabeți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
părăsit prematur școala sau nu au fost deloc cuprinși în programe educaționale, pentru cei analfabeți sau semianalfabeți; așadar, pentru cei care, datorită nivelului lor scăzut de calificare și pregătire sunt în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]