1,883 matches
-
la statutul de procedeu fenomenologic, fie ridicată la rangul de cale alternativă la tehnica fenomenologică husserliană; aceasta i-ar da putința de a fi pusă la lucru și cu alt "material" tematic decât cel heideggerian sau cel presocratic (prezente în analitica existențială). Iar cea de-a doua, diferența ontologică, socotită dinspre actul-de-principiu formulat și comentat mai sus, trebuie interpretată și în limitele unei gândiri înțelegătoare care lucrează cu totul diferit față de "intelect" sau alte "facultăți" judicative, fapt care, de asemenea, deschide
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare și ființă, doar produsul unei distincții operate de intelect (ens rationis)."169 Nu este întâmplătoare, cred, referirea lui Heidegger la aceste două "specii" ale nimicului (nihil negativum și ens rationis) prezente la Kant, în sistematica speciilor nimicului de la sfârșitul "Analiticii transcendentale" (Critica rațiunii pure); și nici aceea la intelect, înțeles ca facultate de operare a unor distincții, facultate care posedă drept forme a priori categoriile (cum se cunoaște, în număr de douăsprezece). Heidegger a încercat, precum se știe, o interpretare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constitutivitatea sa temporală.170 Așa încât, conceptul diferenței ontologice se potrivește filosofiei kantiene luată prin această interpretare heideggeriană. Ultima observație este semnificativă în mod deosebit în contextul de față, căci ceea ce ne interesează acum este extensia operațională și tematică a analiticii existențiale heideggeriene la alte proiecte filosofice decât cel în care este realizat modelul ei ca atare. Ideea din urmă pune pe o cale de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
heideggeriene la alte proiecte filosofice decât cel în care este realizat modelul ei ca atare. Ideea din urmă pune pe o cale de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și pe aceea de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și pe aceea de a suporta rosturi precomprehensive "tradiționale". Aplicațiile actului-de-principiu numit ne-ar putea însă indica, în mai mare măsură, atât poziția sa originară față de toate "factele" structurii Dasein-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numit ne-ar putea însă indica, în mai mare măsură, atât poziția sa originară față de toate "factele" structurii Dasein-ului, cât și putința sa de a constitui gânduri și rostiri în registrul non-judicativului, valabile pentru anumite articulații ale proiectului heideggerian de analitică existențială a Dasein-ului. Prin acest din urmă fapt, actul- de-principiu nu-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de analitică existențială a Dasein-ului. Prin acest din urmă fapt, actul- de-principiu nu-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială nu constituie o probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială nu constituie o probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două modele de discurs analitica și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al analiticii și dialecticii ca modele de discurs ale sale. Oricum, o bună susținere a ideii depășirii metafizicii poate fi obținută chiar prin interpretarea semnificațiilor solidificate ale unor temeiuri ale acestei idei într-un sens non-judicativ, ceea ce pare a intenționa Heidegger. Unul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modificare în modalitatea interogării, modificare ce-și are locul în depășirea metafizicii."171 Toposul adevărului, potrivit metafizicii, este enunțul: de aici o anumită direcție de preluare tematică, prin interpretare, a adevărului. Dar aceasta rămâne mai degrabă o sarcină a interpretării analiticii existențiale decât o temă fundamentală a acesteia. Analitica existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
locul în depășirea metafizicii."171 Toposul adevărului, potrivit metafizicii, este enunțul: de aici o anumită direcție de preluare tematică, prin interpretare, a adevărului. Dar aceasta rămâne mai degrabă o sarcină a interpretării analiticii existențiale decât o temă fundamentală a acesteia. Analitica existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile "analiticii" transcendentale (depărtată, totuși, în privința structurii, regulilor valabile în spațiul său, limbajului și elementelor sale "inteligibile", dar nu și în privința sensului său ultim, de analitica transcendentală kantiană). Și Heidegger pune la punct o metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile "analiticii" transcendentale (depărtată, totuși, în privința structurii, regulilor valabile în spațiul său, limbajului și elementelor sale "inteligibile", dar nu și în privința sensului său ultim, de analitica transcendentală kantiană). Și Heidegger pune la punct o metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative și constitutive prin raportare la condițiile de acreditare a discursului de tip filosofic: la el, a discursului ce are drept miză depășirea metafizicii. Nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este plauzibil. De asemenea, înseși temeiurile pe care se ridică analitica existențială a Dasein-ului, adică ontologia umanului, atât cât ea a fost edificată, țin balanța în echilibru: unele trag spre judicativul constitutiv: e vorba îndeosebi de temeiuri strict formale, altele către orizontul non-judicativului: anume acelea care fac cu putință însăși constituirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de el, ontologia fundamentală, care are drept scop refacerea stării de deschidere a Dasein-ului, a adevărului ființei acestuia. Poate de aici vine și motivația de a păstra într-un anume echilibru sensurile judicativ-constitutive și pe cele non-judicative. Potrivit proiectului său, analitica existențială nu este o "teorie"; ea nu explică anumite fapte prin altceva decât ele însele. Dimpotrivă, ea este, fenomenologic vorbind, o metodă de constituire a unor structuri existențiale care au în centru Dasein-ul (și îl au în centru pentru că acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
indice intenționalitatea Dasein-ului împlicată în propria sa constituire existențială. De aceea o descriere a "structurii factice" a acestuia nu mai este suficientă pentru a-l lăsa să se ivească în ceea-ce-este el însuși. 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului Pe baza celor câteva observații formulate mai sus, privind actul-de-principiu ipostaziat ca "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pe baza celor câteva observații formulate mai sus, privind actul-de-principiu ipostaziat ca "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în structura sa și un alt principiu, fenomenologic. Inevitabilitatea tematică a acestuia ține de slăbiciunea probelor privind sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în structura sa și un alt principiu, fenomenologic. Inevitabilitatea tematică a acestuia ține de slăbiciunea probelor privind sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă nu avem o direcție de lucru pentru a "prinde" acest principiu fenomenologic. Totuși, el este sugerat de însuși principiul logic: este vorba, în cazul său, despre "evidență", adică despre o situare a ceva în orizontul de reprezentare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă se arată acum, însă numai într-o reprezentare formală asupra actelor intenționale de (auto)constituire a Dasein-ului și a factelor sale corespunzătoare. Am mai putea spune, în acest moment al cercetării, doar că evidența, ca principiu logic al analiticii existențiale (în formula completă a actului-de-principiu), îngăduie, odată socotită după funcțiile sale ontologic-existențiale, referitoare la rezultatul unei operări, o descriere a constituirii factice a Dasein-ului, a "trecutului" său, a genezei sale fenomenologice, pornind de la ceea ce el este la un moment
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al Dasein-ului; acesta nu este trecutul, ci este timp, adică se constituie pe sine prin extaze temporale (cele autentice: reiterarea, clipa și premergerea), care ghidează înseși posibilitățile de a fi ale Dasein-ului. În schimb, adevărul, ca (posibil) principiu fenomenologic al analiticii existențiale, poate susține o reconstituire factică (făptuitoare) a ființării căreia îi este constitutivă relația cu ființa, în întregul ei. Potrivit înseși reglementărilor judicativ-constitutive, gândirea cea mai profundă și nu mă îndoiesc că gândirea a atins adâncimi neobișnuite în proiectul heideggerian
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această intrare nu poate fi controlată de nici un "subiect gânditor" (fie acesta filosof autentic), fiind vorba de un fapt, cum ar spune chiar Heidegger, destinal, adică de un "eveniment" (de sens kairotic); poate că gândirea însăși a gândit, prin proiectul analiticii existențiale a Dasein-ului, ca gândire a lui Heidegger, iar nu aceasta din urmă ce pare a fi liberă de multe dintre convențiile funcționale în orizontul judicativului constitutiv a gândit ca fiind "gândirea" predeterminată a istoriei filosofiei. Luând aceste evenimente "fenomenale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]