1,646 matches
-
revin. 3.3.4. Concluzie Putem spune că Specialiștii În Cunoaștere sunt În centrul atenției Într-o organizație. Aceasta nu numai pentru că ei reprezintă cel mai mare potențial pentru creșterea economică, dar pot fi un factor dinamizator În interiorul acelei organizații, angrenând Întregul colectiv În preocuparea de a găsi soluții la problemele Întâmpinate. Coordonarea activității Specialiștilor În Cunoaștere este o provocare deoarece trebuie, pe de o parte, să fie Încurajate schimburile de cunoștințe prin intermediul Communities of Practice, iar pe de altă parte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de rezolvare a problemelor. Practic, este nevoie ca personalul implicat să aibă valențe de campioni ai cunoașterii. Lăsarea responsabilității doar pe umerii reprezentanților instituțiilor nu este suficientă pentru a asigura succesul unui program; este nevoie ca fiecare funcționar să fie angrenat În acest efort și fiecare să-și intre În rolul de Specialist În Cunoaștere, servind astfel ca mecanism de creare a cunoștințelor și factor de conexiune dintre inițiativele de moment și cele de perspectivă. 3.4.3. Crearea cunoașterii Așa cum
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
special) Într-un limbaj de gen mai inclusiv și Într-o manieră mai puțin rigidă decât codul Civil adoptat sub prevederile primei Constituții a României (1866)50. Cu toate acestea, nici suporterii și nici criticii acestei legislații civile nu erau angrenați Într-o discuție activă despre implicațiile politice ale legislației, În special În ceea ce privește rolurile femeilor În viața publică, ci dezbăteau cu precădere problematica familiei. Eugeniștii doreau ca acest spațiu să fie pus sub supraveghere publică. Chiar dacă indivizii căutau intimitate În cămin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
piață mondială în recesiune la prețurile scontate în momentul accesării creditelor, în timp ce serviciul datoriei externe creștea pe măsura dinamicii ascendente a dobânzilor. Această situație a fost agravată și de aprecierea dolarului la mijlocul anilor ’80. În acest mecanism economico-financiar a fost angrenată și România, care, în 1982, s-a aflat în situația de incapacitate de plată (Văcărel, 2001, p. 22). Cu alte cuvinte, valuta deținută de statul român era insuficientă pentru achitarea importurilor curente și a serviciului datoriei externe, adică o stare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fond, statele occidentale se orientează către promvarea unor măsuri care acoperă nevoi sociale din ce în ce mai variate și un public beneficiar din ce în ce mai numeros. Situația se schimbă, însă, începând cu a doua jumătate a anilor ’70, odată cu criza petrolului, în care au fost angrenate statele la nivel internațional. Consecințele negative pe care criza petrolului le-a avut în plan economic au fost însoțite și înfluențate totodată de creșterea presiunilor pentru acoperirea nevoilor sociale venite din partea unei populații cu obișnuințe și așteptări înalte în privința protecției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rece” constă tocmai în faptul că el nu a fost un conflict armat, deschis, în sensul tradițional al conceptului. „Războiul rece” a constat mai curând într-o extinsă cursă a înarmărilor pe fundalul unei incompatibilități ideologice ireconciliabile între doi actori angrenați într-o luptă „pașnică” pentru putere în sistemul internațional. Confruntări directe între trupele americane și cele sovietice nu au existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă că nu au existat confruntări între ele. Dimpotrivă, confruntări între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globale. În al doilea rând, dacă problema participării unor actori etatici (agenții birocratice naționale) a condus la separarea teoretică utilă între OING și OING hibride, există autori care susțin delimitări similare și în cazul în care într-un OING sunt angrenate partide politice (spre exemplu „Internaționalele” doctrinare) sau actori ai pieței (de pildă, o companie transnațională prezentă într-un stat sau într-o regiune a globului se poate angrena într-un OING care să promoveze obiective de mediu sau de sănătate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
susțin delimitări similare și în cazul în care într-un OING sunt angrenate partide politice (spre exemplu „Internaționalele” doctrinare) sau actori ai pieței (de pildă, o companie transnațională prezentă într-un stat sau într-o regiune a globului se poate angrena într-un OING care să promoveze obiective de mediu sau de sănătate publică). Pe de altă parte, se poate izola cazul special al unor OING ai căror membri sunt orientați către profit - deși lucrul nu este valabil și pentru organizație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sub forma „interdependenței complexe” - punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru „noii” actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului „politicii globale”, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane. S-a făcut simțită tendința de inspirație pluralistă de a înțelege relațiile internaționale cu ajutorul metaforei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de a încorpora ascensiunea actorilor nestatali, fără însă a le conferi un rol semnificativ în sistemul internațional. Această „viziune ortodoxă” a realiștilor asupra relațiilor internaționale (Willets, 2005, p. 442). postulează existența unei distincții calitative între high politics, în care sunt angrenate guvernele naționale și OIG, și low politics, unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prezent, cea a democrațiilor stabile, economic dezvoltate, din perioada postbelică. O analiză oricât de sumară asupra legăturilor din acest „club” va ține cont de faptul că membrii săi au avut parte de condiții similare de evoluție. Țările respective au fost angrenate, chiar dacă în moduri diferite, într-un sistem de securitate global condus de Statele Unite. Factorul nuclear a avut o importanță majoră în reconsiderarea rolului războiului din cel puțin două considerente. Mai întâi, prin faptul orice stat din sistem se putea considera
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
clară între intern și internațional, afaceri interne și afaceri externe. Transformativiștii privesc globalizarea ca un proces istoric pe termen lung, marcat de contradicții și modelat de factori conjuncturali; apar stratificări globale în care unele state, societăți și comunități devin din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a favorizat doar câteva țări; SUA trăiesc din împrumuturi și astăzi tipăresc bani pentru a-și exporta probleme economico-financiare altor țări; globalizarea ar trebui să țină seama de nivelul de dezvoltare a fiecărei țări, economia să fie națională, dar strâns angrenată în economia mondială; marile puteri încearcă să controleze resursele naturale ale altor țări prin limite impuse procesului de poluare, dar, la ele acasă, nu-și impun aceleași norme (cazul emisiilor de dioxid de carbon). Scurtele considerații de mai sus nu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
studiat constă în principal din activități fizice observabile (portar, muncitor la o linie de asamblare etc.). Pe de altă parte, observația nu este adecvată atunci când postul constă preponderent din activități intelectuale nemăsurabile (avocat, inginer proiectant etc.) sau atunci când angajatul este angrenat în activități importante, dar mai rare (cum ar fi o asistentă medicală care se ocupă din când în când de cazuri urgente). Observația directă și interviul sunt adesea utilizate împreună. O posibilă abordare este aceea de a observa angajatul la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dintre părți sunt atinse în detrimentul celeilalte; acomodarea reprezintă o strategie tip pierdere-câștig și constă în cooperarea cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorințelor acesteia, cu nesusținerea interesului propriu. Acomodarea poate fi abordată pentru a reduce costurile de timp și energie angrenate în conflict, atunci când miza nu e mare, când membrul care se acomodează a greșit anterior și/sau atunci când dorește să construiască o relație prin bunăvoință. compromisul prefigurează situația de tip pierdere-pierdere; Latura pozitivă a compromisului este că fiecare parte oferă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
derulează campanii și acțiuni folosind voluntari - studenți în domeniile specifice profilurilor în care studiază dar și în alte domenii, cum ar fi educația fizică și sportul care este un domeniu interdisciplinar și universal, unde studenții din orice profil pot fi angrenați în diferite activități și acțiuni de voluntariat în sport. O dată sportul acceptat ca domeniu de interes în practicarea voluntariatului, studentul își poate satisface anumite nevoi și să câștige anumite beneficii, cum ar fi: să acumuleze experiență și să-și folosească
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
un „portic”, o stoa, care e fierăria lui Iocan; toate relațiile sunt în această carte de tipul cel mai civic. Dar, de fapt, dacă această carte înfățișează o structură citadină în cadru rural, caracterul ei nu e unul primitiv, fiind angrenat într-o dialectică a istoriei: satul lui Marin Preda e altceva decât satul lui Blaga, chiar dacă aparent e mai sărac metafizicește; de fapt, e plin de filozofie, dar de una a conștiinței individuale, diferențiată.) Punctul de vedere pe care încerc
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe care-l constată între noi asupra noțiunii de „operă”. Îmi impută ca iluzorie părerea că opera este o realitate a cărei valoare îi e imanentă și circumscrisă. După dânsul, „opera cuprinde tot ansamblul de comentarii, de consecințe, de personaje angrenate prin lectură sau prin consecința lecturii la destinul ei istoric”. Opera conține potențial cele mai variate și neașteptate consecințe, dar asta nu ne scoate încă din sfera ei circumscrisă. Destinul ei postum și „actual” îi este extraneu și accidental (în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
caz, punctul de vedere istoric, fiind dialectic (așa cum îl înțelegem amândoi, preopinentul meu și cu mine) nu trebuie să se dogmatizeze. „Existența - spune el - presupune dinamica, ea nu este o stare.” Nici lanțul de consecințe istorice, zic eu, în măsura în care ne angrenează „actual” nu este o stare. Marile doctrine care au influențat omenirea nu au fost scutite de alterări și îngroșări, fenomenul acesta fiind, poate, inevitabil. Înseamnă aceasta că doctrina însăși se reduce efectiv la catehismul simplist, nu rareori la caricatura ei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ajunge să adăugăm actului lecturii o dimensiune pe care o neglijează numeroși teoreticieni, cea a timpului. Lectura nu Înseamnă numai cunoașterea unui text sau dobândirea unor cunoștințe. Ea este de asemenea, și Încă din momentul În care s-a declanșat, angrenată Într-o irepresibilă dinamică a uitării. Chiar atunci când sunt pe cale să citesc, Încep să uit ce am citit, iar acest proces este ineluctabil și se prelungește până În momentul În care totul se petrece ca și cum n-aș fi citit cartea și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fusese în mod constant, de la unificarea Italiei până la începutul anilor ’60 - una „consumistă”, după cum este ea definită eufemist și aproape cu umor. Prin urmare, toate „valorile” reale (populare și burgheze) pe care se bazaseră puterile statale anterioare s-au prăbușit, angrenând în căderea lor „falsele” valori ale acelor puteri. Noile valori consumiste prevăd laicismul (?), toleranța (?) și hedonismul cel mai sălbatic, ajungând să ridiculizeze economia, prevederea, respectabilitatea, pudoarea, reținerea; într-un cuvânt, toate „bunele sentimente” de odinioară. Așa se manifestă prăbușirea politicii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la condițiile de mediu sau modificarea țintită a lor) este dependent de disponibilitatea și utilizarea unor resurse interne (personale) și externe (situaționale, sociale, organizaționale) de tip protectiv, respectiv restaurativ. Resursele de sănătate care-i pot sta la dispoziție unei persoane angrenate în activități psihosociale sunt competențele (ca resurse interne, de exemplu, calificări profesionale, cunoștințe, competență socială, rezistență psihică, stare corporală foarte bună) și posibilitățile de acțiune externă (ca resurse externe, de exemplu grade personale de libertate, controlul situațiilor, posibilități de participare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
p - poluare, penurie, populare și proliferare - ridic) probleme atât de presante, încât interesul național trebuie subordonat nevoii colective. În al patrulea rând, națiunile au devenit atât de strâns interdependențe, încât toate sunt extrem de constrânse. Statele devin în mod constant mai angrenate în afacerile lor reciproce. Ele devin din ce in ce mai dependente de resurse care se g)sesc în afara granițelor proprii. Prin aceste patru puncte se enunț) c) marile puteri nu mai sunt în mod clar distinse de celelalte. Dac) acest lucru este adev
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Un r)zboi sau o amenințare de r)zboi venite din orice parte reprezint) o preocupare pentru ambele superputeri, dac) ele ar putea conduce c)tre câștiguri sau pierderi semnificative pentru oricare dintre ele. În cadrul unei competiții în care sunt angrenate dou) puteri, ceea ce reprezint) o pierdere pentru una pare a fi un câștig pentru cealalt). Deoarece lucrurile stau așa, puterile din cadrul unei lumi bipolare reacționeaz) în mod prompt la evenimente nepl)cute. Într-o lume multipolar), pericolele sunt difuz distribuite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
armatei austro-ungare de dinaintea Primului R)zboi Mondial, privea puterea militar) ca si cum ar fi fost o sum) de cheltuieli de capital, inutil), în afară cazului în care ar fi fost învestit). În opinia sa, a investi fort) militar) înseamn) s) o angrenezi în lupt). În raționamentul lui Conrad, forța militar) este de cel mai mare folos în momentul angaj)rii ei în r)zboi. În funcție de situația unei ț)ri, ar avea o mai mare relevant) s) se spun) c) forță militar) este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]