1,315 matches
-
din Anina emite un Bilet la Ordin pentru a plăti această factura. La fel, firma din Anina emite o factură beneficiarului care este firma din Reșița, iar firma din Reșița emite un Bilet la Ordin ca să plătească factura celor din Anina. Fiecare dintre voi emite câte o factură și câte un Bilet la Ordin pentru fiecare dintre celelalte firme participante la licitație. Aceasta este garanția de participare la licitație. Cine contesta licitația pierde garanția ce va fi încasată de către firma care
PRIMARUL, EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374130_a_375459]
-
începem! Vedeți mâna mea care are cinci degete?... Tot cinci este și numărul de firme participante la această licitație! Acum, am la mâna; degetul mare, policele, degetul arătător, indicele, degetul mijlociu, medius, degetul inelar și degetul mic, auricular. Firma din Anina este degetul mare, firma din Reșița este degetul arătător, firma din Caransebeș este degetul mijlociu, firma din Bocșa este degetul inelar, iar firma din Oravița este degetul mic. Acum închid pumnul și toate degetele stau strânse în pumnul meu. Acopăr
PRIMARUL, EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374130_a_375459]
-
cer fără mine, cresc tot cresc spre tine închise. Ca într-un coșmar mă învârt prin viață. Deasupră-mi și în toate cotloanele minții zace o vreme, devine activă, adesea frica răsturnând valorile seninului zilelor. Ca o lună plină clipa își anină ghearele de pânza necunoașterii. Mă îmbie cu imagini. Nu o resping. Le privesc, închid în mine plasma tăcerilor să le învăț reînvăț farmecul. Să urci în caruselul timpului cu bocancii necurățați, e ca un gest al clovnului care-și pictează
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
inima după iubire cum se lasă cerul deasupră-ne tot mai aproape cum dispar zorile iar nopțile devin albe apropo cândva îmi descriai Calea Lactee ca pe o cană plină de lapte știu. eram copiii tuturor mamelor cu sânii dezgoliți flămânzi ne aninam de toate punctele și ne hrăneam cândva am ridicat o sferă până la geamul icoanei a căzut s-a spart. defineam iubirea noi vechi vini ridicăm plângem apăsăm pedala fugii orga rămâne în urmă. ne poartă dorurile în fuga sunetelor prin
CUM ŞI MAI ALES DE CE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374262_a_375591]
-
Eminescu. Prins în cercuri, pentru ca să nu se piardă sub povara anilor, ieșenii știu că e un semn lăsat de marele poet. Aici este o ”insulă” denumită Eminescu. Ca de fiecare dată m-am dus sub ramurile lui de care e aninat un difuzor. Aici, curg melodios versurile sale, fără oprire...Iar de sus ninge cu flori de tei - fluturi aurii pe bolta Iașului - sub povara coroanei sale solare. Și de data aceasta arborele respira ritmic , precum versul eminescian, în timp ce risipea parfum
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Aniversari > OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului "Vreau vârsta-mi să fie nu multă, -senină, Zărită de tineri, dis-de-dimineață, Potecă-s cotită, și abruptă, de viscol se-anină, De pare că fuge pe alături de viață..." ("Drum spre adevăr", Renata Verejanu din cartea " Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare") În eseul, care face parte din Antologia de poezie și eseuri, editat anul curent, o văd
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
doar de bine, Precum înțelepții vremii, cușmele pe spate date, Privegheaza- n contemplare ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale nu sunt ii, Sprijinite doar în sine, nu ni se mai nasc copii, Însa-n vorba lor de veacuri ele
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
să zâmbesc pierdut, ne cheamă infinitul. Sau să mă fac că nu- nțeleg mesajul? Aicea pe pamant a încetat mirajul... Și totuși, fie- ți, milă, Doamne, Mai lăsa- ne să ne întoamne Un timp crescut cu noi odată, Ne- am aninat, fără să știm, pe roata, Iti putem fi de ajutor și-aici Chiar dacă suntem neînsemnați și mici Amâna întâlnirea inc- o vreme Să creștem în credința și putere, Să împlinim destinul lumii noi Chiar de ne-mpresurară de nevoi Și
SEMNE... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378790_a_380119]
-
de asămine lucrare, ci de cătră lăcuitorii săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu amenințată, deoarece „stâlpii sunt îngropați chiar prin mijlocul drumului mare și trecând cară zi și noapte, să anină de stâlpi și indată se poate rumpe”. După cum reiese din citatul de mai sus, contribuția specialiștilor a fost de multe ori deficitară și adesea lucrările au fost lăsate cu totul pe seama unor elemente improvizate. Concluzia că greul acestei întreprinderi a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-n noapte sfîșiindu-l. 90 Brîul pe timp de zi lua naștere, pe timp de noapte era în două rupt, Căzînd pe stîncă jos, un lanț de fier verigă cu verigă ferecat. Enitharmón privi însîngeratul lanț al nopților și zilelor Stînd aninat de sînul lui Los, si cum în chin sfredelitor Mergea în fiecare dimineață la muncile-i cu-ntunecatul spectru, 95 Numitu-l-au Lanțul Geloziei. Los suferințele-i acum lui Enithármon Începu să le destăinuie, fiindcă nu-și putea ascunde Aspră să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
du texte source, se fait remarquer pourtant par une plus grande oralité lorsque le traducteur décide de transformer des phrases affirmatives en interrogations : Acestui cutreier nu-i chip să-i dărui temeiul promis și mersul de-un mal să-l anin [...]. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 194) Ce long cheminement quelles assises lui trouver et cette marche à quelle rive l'agripper ? (Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) Cette longue marche, je ne sais comment lui rendre la raison
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ești o stea... dară te miști... nu stai. Eternă-nsă pe cerul Omenimei Pare a fi o singură... a Romei... Tu nu știi ce voiești... ești oceanul. Dorinți fără de margini îl îngîn *, Răcnind înalță brațele-i spumate, De nori s-anină, -n bolta lumei bate Sălbaticul! 'Van fulgere de foc Apără cerul... el încredințatu-i Că bolta cea albastră e palatu-i, Cu-asalt el vrea s-o ia... ca pe-o cetate. Rănit de fulgere el se-ncovoaie Și vijelia-l reîmpinge-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-l găsești neciodată și, în loc să dau peste adevărul sec și osos, am dat peste o minciună întrupată care purta în sânul ei un roi de vise, în ochi o mie de-nșelăciuni... Am dat peste o femeie... m-am aninat de acea femeie, de acea minciună sfântă, cum sângele unui șarpe pătează o cruce de aur, cum Mesalina desfrânată pune, beată de vinul crimei, pe fruntea ei coroana unei martire. Și, din rugăciunea înecată în blăstăm, din sărutările ce dă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci noi suntem de vină: Gândirea cea străină viața ne-o îneacă ................................................... La ei luăm
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci noi suntem de vină: Gândirea cea străină viața ne-o îneacă ................................................... La ei luăm tot aurul gândirilor mărețe Cu care-a noastră viață voim să se răsfețe. Și viața-și pierde prețul.......... Am găsit toată lumea și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mă vei urma...... Poate să-l văd... aide, du-te! N[IȚĂ] (iese) E[MMA] Și de ce atâta bucurie?... Fostu-mi-a mie ceva acel om?... O suvenire, un om tânăr... de care eu, un copil de țâță, mă aninam de gâtul lui și el îmi spunea basme... pe care totdeuna cunoșteam de pe aerul lui cel încurcat că le minte din capul lui... Și cu toate astea... îmi plăceau acele basme... Mi-aduc aminte de o zi când el, palid
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sinteză ce s-au amestecat în ea din lipsă de precauție și cu totul fără nevoie. Ea sună: "E cu neputință ca într-aceeași vreme ceva să fie și să nu fie". Afară de împrejurarea că prin cuvântul "cu neputință" se anină de prisos siguranța apodictică, care trebuie să fie evidentă din principiu chiar, apoi principiul mai e afectat și de condiția timpului, încît zice oarecum: un lucru = A care este ceva == B nu poate fi în aceeași vreme non B, poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
școlar, i se poate acorda un locșor (deși numai ca episod) și numai din motive economice, nefiind încă atât de bogată ca să poată forma un studiu aparte și totuși prea importantă pentru a o elimina cu totul sau a o anina într-alt loc, unde ar găsi poate și mai puțină înrudire decât în metafizică. Este așadar o venetică primită de câtva timp, pînă-și va găsi căpătâiul într-o antropologie detaliată (acest pendant al științei naturale empirice). Aceasta este așadar ideea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cele precese. Așadar scopul culturei este individual în fiecare om singuratic, fără vo referință nemijlocită și folositoare la întregul și generalitatea semenilor săi, și cu toate astea în legătura cea mai intimă cu scopul general. Cele mai particulare se anină aicea nemijlocit de celea mai generale, tocmai așa precum omul se unește nemijlocit cu omenirea, vede, împlinește și pricepe scopul și chemarea sa în ea mai mult decât în comunitatea mai îngustă a familiei, comunei și statului cu cari el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În unele sate din Moldova... pomul se așază într-o cofă sau oală, care e totdeauna plină cu apă curată... De pom [...] se razimă totdeauna o scară făcută de [= coaptă din] făină de grâu, și într-unul din rămurele se anină și o sticlă de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obiecte de podoabă etc.) a supraviețuit până în pragul secolului XX în riturile de înmormântare ale românilor (55). În unele zone din Transilvania, de exemplu, în vârful copacului funerar „se leagă chișcheneu [batic] roșu cusut frumos cu fir, în care se anină un clopoțel micuț și inelele mortului”. Iar dacă defunctul a fost cioban, se leagă de copac și „lână de la oi” sau „o floacă de lână” (39, pp. 99-100). În Bucovina, „copacul este îmbrăcat uneori (în cazul când tânărul a murit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune și toarce, O mreajă să facă La lume să placă, Mreajă de mătase, împletită-n șase. [Ioana], ochi negri, Merge la grădină, Mreaja își anină, Mreaja își întinde, Grădina coprinde. Peștele de mare, Din mare că sare, în grădină intră Prin mreajă se-ntinde Și-ntr-însa se prinde. Astfel legat, peștele urmează să fie sacrificat. Carnea lui va servi la ospățul nupțial, iar capul va fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu. SCRIERI: Michelangelo poet, București, 1939; Concepția omului activ, București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană, București, 1962; Intelectualul și epoca sa, București, 1966; Blaise Pascal, București, 1969; Istoria literaturii italiene, București, 1969; Literatura italiană. Dicționar cronologic
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
Pod peste abis (2000). Versurile din cartea de debut, Dincolo de umbre (1968), propun imaginea unei umanități în armonie cu micile miracole ale prieteniei și iubirii. Cosmosul își acordează sonurile ascultând de impulsul sufletesc al acestui optimist retractil în delicatețea lui. „Aninat între cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total”), transfigurând fără efort lucrurile întâlnite în jur și celebrând chiar „profeția” planurilor muncitorești. Discul (1972) depășește mimetismul entuziasmelor facile și
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]