858 matches
-
colegi pe care nu-i văzusem de la absolvirea noastră, cu mulți ani în urmă. Această mare adunare a tuturor absolvenților ne face să ne gândim și să hotărâm adunarea promoției noastre peste doi ani, adică în 1972, când urma să aniversăm 35 de ani de la absolvire”... Adunarea promoției Sărbătorirea a 35 de ani de la absolvire Nu rezultă de undeva cum de a ajuns el să se ocupe de toate acestea, poate datorită faptului că era localnic sau pentru că fusese șef de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Închieiere Corala centrului Militar Iași a interpretat un program de cântece patriotice. 21 martie Vizita unui grup de elevi de la Liceul “C. Stere” din Soroca. 26 martie Ginta Latină, Inspectoratul de Cultură Judetean Iași și Biblioteca “Gh. Asachi” Iași au aniversat -“77 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Au vorbit prof. univ. An. Lupașcu și prof. C. Marinescu. A urmat deschiderea și vernisarea expoziției de pictură a pictorului Transnistrean Afanasie Oprea, după care a urmat un program literar muzical. 27-28
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1999 Agenda activităților 10.01. La Academia Română a fost evocată amintirea prof. univ. dr. Dtru Cărăușu, distins cercetător În domeniul științelor biologice, membru fondator al Organizației „Cercetașii Naturii” (1987). dr. D-tru Cărăușu 23.01 La Anticariatul prof. Grumăzescu s-au aniversat 149 de ani de la nașterea poetului M. Eminescu și 140 de ani de la Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. 13.02. La sediul Societății, În cadrul prelegerilor lunare „Ginta Latină”, dr. Iliescu Florentin a prezentat lucrarea: „Viața culturală românească inspirată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai înainte?) Iată întrebări pe care și le poate pune orice om, ca să măsoare vârsta calamităților abătute asupra bietei omeniri. Omul își amintește și se înfioară. Însă cui iar trece prin cap, nu să măsoare drumul flagelurilor, ci să le aniverseze? [...] În SUA, cercurile militariste au ciocnit, în ziua de 4 aprilie, paharele cu șampanie, sărbătorind 10 ani de la zămislirea, în cele mai tenebroase laboratoare, a unui monstru. S au împlinit, cu un cuvânt, zece ani de la întemeierea NATO-ului. Zece
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Luceafărul, 28 ianuarie 1984) „Ca astrul zilei este un om adevărat și ca lumina zilei ni-e dragostea curată istoria întreagă pe nume l-a chemat și trebuia să vină, îl aștepta suflarea țării toată.“ („Odă“, Luceafărul, 31 ianuarie 1987) „Aniversăm un om care-a venit la început de veac în lume Și toată vrerea lui de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să o aibă, în sensibilitatea atât de profundă a neamului, fapta pentru țară. Un moment care ne aduce aminte, ne aduce și mai acut în memorie - adevărul că țara nu uită.“ (Astra, februarie 1973) „În aceste zile când președintele țării aniversează șaizeci de ani de viață, m-am gândit adesea cu satisfacție că, în câteva rânduri, ca scriitor și ziarist, am fost martorul unora din clipele în care s-a exprimat fapta bărbatului aflat în fruntea României, fapta sa concretă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
casă, de om, de victorie a păcii - A socialismului și comunismului, Tovarășa Elena Ceaușescu exprimă marele destin al femeii. Este o mândrie a patriei, Ani glorioși să ne trăiască, luminoasa frunte a femeilor din România, tovarășa Elena Ceaușescu, Care-și aniversează acum, vârsta matură a triumfului personalității, a puterii De muncă sigură de fructele ei, a marilor înțelegeri umane.“ („Cu iubire profundă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „Patria-n floare îți slăvește harul, Lumină a spiritului ei, biruitor. Pe fruntea științei, strălucind
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țării, poporului căruia îi aparține. Activitatea sa consacrată victoriei idealurilor poporului român, opera vastă desfășurată astăzi sunt exemplare dovezi de abnegație patriotică în slujba progresului economic și social al patriei. De aceea poporul nostru, care a înțeles întotdeauna să-și aniverseze eroii după meritele și contribuția lor la propășirea țării, sărbătorește cu aleasă stimă ziua de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu și cei peste 45 de ani de consecventă activitate revoluționară pentru ridicarea pe noi trepte a științei, culturii, artei și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
transformat în Liceul „Cuza Vodă” (1918-2008), apoi la scurt timp devenind Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot în anul 2008, elevii și cadrele didactice de la Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” (fostul Liceu Agroindustrial și mai târziu Grupul Școlar Agricol „Dimitrie Cantemir”) au aniversat 100 de ani de la înființare (1908-2008). În afara celor două licee, în Huși mai funcționează un număr de 13 unități de învățământ, din care cinci școli din învățământul primar și gimnazial, două școli de arte și meserii, un seminar teologic și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ura!... Să trăiască caracuda! strigară cu toții în cor. Caracuda era totdeauna salutată în mod colectiv ca o grupare anonimă, reprezentată oficial numai prin președintele ei, Miron Pompiliu. După marele discurs introductiv al lui Iacob Negruzzi care se repeta la fiecare aniversară aproape același, cu mici variante după împrejurări, căci "Junimea", înainte de toate, ținea la tradițiuni, începeau sănătățile. Să trăiești, Ciurilă-Burilă! La mulți ani, Poghircă! Și cu bine, Mirmelic! Bine te-am găsit, Buiuc! În sănătatea ta, președintele celor nouă! Cu noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Eminescu, în schimb, le citeam așa cum îmi făceam temele pentru școală. Nu-mi plăceau decât "Luceafărul" (râde), "Călin" și "Strigoii". Mai ales "Strigoii"! Poate de asta am vrut să îmi botez băiatul Arald. Și acum, iată vorbim de "Poesis" care aniversează... 25 de ani, așadar "La aniversară"! Îți spuneam de o vârstă când am întâlnit poezia și de atunci nu cred să fi existat o singură zi în care să nu fi citit, sau să fi citat un vers... Ani în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să meargă mai departe, să ceară referendum în problema retragerii (opinia publică le era alături), să fie uniți și fermi, s-au luat la harță și au aplicat sancțiuni. Prezența lui Tăriceanu lângă Președinte, la Ambasada S.U.A., unde s-a aniversat, pe 4 iulie, 230 de ani de la proclamarea independenței, echivalează cu un vot de blam acceptat! Dacă liberalii, așa cum pretind, ar fi vrut să facă ceva pentru ei, nu pentru Țară, sau și pentru țară, ar fi trebuit, dacă le
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două națiuni asuprite, în egală măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puțin, decât uciderea a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două națiuni asuprite, în egală măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puțin, decât uciderea a peste 40.000 români care nu înțelegeau să intre în raiul oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români omorâți de unguri și secui intră: 4 prefecți și 10
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se treacă mult prea ușor peste un eveniment care ar trebui să focalizeze toate privirile și simțirile românești spre Prut și spre Chișinău, nu pentru a-l vedea pe Voronin reales în fruntea Partidului Comunist din Republica Moldova, ci pentru a aniversa cei 90 de ani de la prima revenire a Basarabiei la Țara Mamă, România. De când s-a putut vorbi la noi despre Basarabia, în mod public, nu pe la colțuri, problema unirii românilor din teritoriul dintre Prut și Nistru a fost prezentată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ură și crimă împotriva românilor (poetul Petöfi) un erou. Avocații gulașului unguresc nu și-au pus o întrebare simplă: Dacă unguri sunt și în alte părți, cum se face că numai aici, în Ardealul românesc, vin oficialii unguri să-și aniverseze Ungaria milenară? Sunt mulți unguri în SUA, unii ajunși în Congres, alții bogați ca toți bogații, dar n-am auzit să se fi dus șeful statului ungar la un 15 martie acolo? De ce oare? De ce nu merge în Ucraina? în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avut, vor ca statul român să le recunoască în legea fundamentală, ba sunt sigur că mințile luminate și înfierbântate de gulaș, parika și palinka, ar vrea ca limba maghiară să fie limba oficială în România și 15 martie să fie aniversată, ca zi națională de toți locuitorii țării. Nu mă miră insolența, jignirile la adresa sentimentului național românesc, venite din partea fruntașilor secuio-maghiarilor ă consiliul național secuiesc, U.D.M.R., alte organizații subversive, lângă care se manifestă noua gardă maghiară (forța armată a noului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de amărăciune, a răspuns cu înțelepciune: „Prea puțin și prea târziu!” Este dureros că nu știm să ne respectăm eroii adevărați, iar dacă organizatorii evenimentului de la Țebea s-au gândit că astfel pot combate manifestarea belicoasă a secuio-maghiarilor, care au aniversat cei 70 de ani de la cedarea nord-vestului Transilvaniei într-un mod ofensator și rămas nepedepsit, la fel ca multe altele, atunci s-au gândit rău și nu putea să iasă decât ce-a ieșit. Oare când se va pune în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din subordinea sa, erau preocupați mai mult de probleme de învățământ: instrucția și educația. Pe lotul colar elevii erau învățați să fie buni agricultori, iar în orele de clasă se predau cunoștințe folositoare. Se punea accent pe educația patriotică, erau aniversate datele importante din istoria națională, se prezentau serbări școlare în timpul și la sfârșitul anului școlar, se dădea atenție cultului eroilor și educației pentru viața cea de toate zilele. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial în care România a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la realizarea scopului dorit. Hotărârea Parlamentului României, 22 aprilie 1999 poate fi considerată ca o decizie cu semnificație majoră cu atât mai mult cu cât este reafirmată în contextul dat, ...”dorința de integrare a României în Alianța Nord-Atlantică”... Alianța a aniversat în acest an 55 de ani de activitate, de consecventă susținere și apărare a libertății, stabilității și securității. Un profil care se întregește odată cu promovarea politicii „ușilor deschise” și crearea unei Alianțe a mileniului III. SECȚIUNEA A II-A SARCINILE
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
de la Nanke În timpuri străvechi trăia la Guangling un om pe nume Chun Yufen. În curtea dinspre sud a casei sale era un salcâm uriaș, cu o coroană foarte mare și umbroasă. Într-o zi de vară, când neamurile îi aniversau ziua de naștere, personajul poveștii noastre a băut mai multe pahare de vin și s-a culcat apoi la umbra salcâmului, adormind buștean. A avut un vis frumos în care se făcea că a ajuns în țara salcâmilor, a luat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mine. Întoarsă acasă, femeia refuză orice discuție cu Sanda. Se adânci în lectură și se culcă târziu, cu o durere de cap îngrozitoare. A doua zi, la birou, se detașă de toate și se cufundă în muncă. Ziua Femeii o aniversară la unul din localurile selecte ale Iașului. Cristian Bariu, riguros și extrem de serios la muncă, afișa, în acest decor de relaxare și voie bună, o stare de spirit pe care Luana nu i-o cunoștea. Lipsit de infatuare, lăsându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
invocând mereu puterea zeilor pentru a o ajuta și exemplifică prin fragmente din balada finlandeză Fata din Turku și din baladele românești Fata de birău din zona Transilvaniei sau Blăstămul 174. A treia scriere este dedicată centenarului Veikko Antero Koskenniemi, aniversat în 1985, ocazie cu care Ion Stăvăruș scrie câteva rânduri despre poetul, criticul, istoricul literar, eseistul, memorialistul, conducătorul de periodice culturale și profesorul de literatură, rector al Universității din Turku și, nu în ultimul rând, membru al Academiei Finlandeze. Koskenniemi
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de la Timișoara deschide seria activităților culturale din 2002, marcând colaborarea dintre Finlanda și România. În luna martie, trei artiști finlandezi organizează un performance cu ocazia Zilei Internaționale a Limbilor, iar în luna mai, departamentul de Limbă și Literatură Finlandeză a aniversat zece ani de existență 330. Ovidiu S. Popescu în articolul "Anvergura Europeană". Interviu cu Maria Rus Bojan expune dialogul pe care l-a avut cu directorul Centrului Cultural Sindan. Maria Rus Bojan își exprimă astfel mulțumirea pentru că, după trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]