1,135 matches
-
era englezoaică, nepoată a reginei Victoria. Rolul ei În noua orientare a Curții a fost Însemnat. Jocurile le-a condus prim-ministrul liberal Ionel Brătianu (fiul lui I.C. Brătianu), care a evoluat treptat și abil dinspre neutralitate spre angajarea alături de Antantă. Cererile României au fost acceptate și incluse În convenția Încheiată cu aliații În august 1916; printre ele figura Încorporarea unui teritoriu care mergea chiar mai departe de actuala graniță occidentală a României, atingând Tisa, atât În nordul Ungariei, cât și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prosperă și lipsită de disensiuni sociale. Cert este că fuseseră câțiva ani buni, de dinamism economic și Înflorire culturală. La 1 septembrie 1939 izbucnea Însă al Doilea Război Mondial. România rămăsese În urma primului război aliată cu Franța și Anglia; Mica Antantă, formată din Cehoslovacia, România și Iugoslavia, se prezenta ca replica regională a Antantei occidentale În Europa Centrală și Sud-Estică. Spre mijlocul anilor ’30, Nicolae Titulescu (1882-1941), talentatul și orgoliosul ministru de externe al României, se lansase Într-o politică aproape de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de dinamism economic și Înflorire culturală. La 1 septembrie 1939 izbucnea Însă al Doilea Război Mondial. România rămăsese În urma primului război aliată cu Franța și Anglia; Mica Antantă, formată din Cehoslovacia, România și Iugoslavia, se prezenta ca replica regională a Antantei occidentale În Europa Centrală și Sud-Estică. Spre mijlocul anilor ’30, Nicolae Titulescu (1882-1941), talentatul și orgoliosul ministru de externe al României, se lansase Într-o politică aproape de mare putere — peste posibilitățile țării — urmărind realizarea unui sistem european de securitate și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de a da până la capăt ceea ce pot să dea. Maria a avut o asemenea șansă. Șansa ei a fost Primul Război Mondial. Moartea regelui Carol, credincios alianței cu Germania, a eliminat principalul obstacol din calea intrării României În război alături de Antantă. Dar războiul a fost greu, cu Întorsături neprevăzute; au fost situații când totul părea pierdut. Singură Maria — o spun contemporanii, deopotrivă prieteni sau adversari — n-a avut nici un moment de Îndoială. Ea știa că războiul va fi câștigat. Credea În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că aici a fost folosită, pentru prima dată, o armă chimică pe câmpul de luptă: gazul yprit, căruia localitatea i-a împrumutat numele. Episodul s-a produs în Primul Război Mondial, pe linia de rezistență dintre armata germană și trupele Antantei, formate din soldați francezi, englezi, irlandezi și belgieni. Orașul e mic dar frumos, cu o înfățișare caracteristică: case lipite unele de altele, frontoane zimțate, vopsite în general în mov și maro. O stilistică urbană tipică zonei, mai sobră decât arhitectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
luat decizia de evacuare a Tezaurului românesc în Rusia pentru a fi salvat de un eventual jaf săvârșit de trupele de ocupație austro-germane și păstrarea lui în siguranță până la sfârșitul ostilităților, când valorile românești urmau a fi repatriate. Declarația puterilor Antantei - Franța, Anglia, Rusia -, semnată la Londra, la 5 septembrie 1914, prin care se angajau să nu înceapă nici un fel de tratative cu tabăra inamică, vizând o ieșire separată din război și încheierea unei păci separate, avea o importanță specială pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
limitare a aplicabilității angajamentelor rusești față de apărarea statu-quo-ului teritorial al României: Rusia reducea aceste angajamente doar la acțiuni de natură diplomatică. În perioada imediat următoare, raportul de forțe beligerante s-a schimbat prin intrarea în război a Italiei în tabăra Antantei, a Bulgariei și apoi a Turciei de partea Puterilor Centrale. Generalul Ludendorff definește astfel scopurile Bulgariei: „armata bulgară și Bulgaria vroiau să se implice în război, pentru a realiza aspirațiile lor naționale, adică să devină marea putere balcanică. Pentru asta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de reaua voință rusească: la 20 aprilie 1915, ministrul de Externe Sazonov a declarat că nu acceptă deloc revendicările românești, poziție reiterată o lună mai târziu. Tot atunci, intrarea Italiei în război a fost interpretată de ruși a fi suficientă Antantei, astfel că Sazonov considera că: “acum intrarea României este inoportună!”. Este de reținut în contextul dat că, în aceeași vreme, puterile Antantei au recunoscut Rusiei “dreptul” de a ocupa Constantinopolul. În mai 1915, ofensiva lui Mackensen spărgea frontul rus la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o lună mai târziu. Tot atunci, intrarea Italiei în război a fost interpretată de ruși a fi suficientă Antantei, astfel că Sazonov considera că: “acum intrarea României este inoportună!”. Este de reținut în contextul dat că, în aceeași vreme, puterile Antantei au recunoscut Rusiei “dreptul” de a ocupa Constantinopolul. În mai 1915, ofensiva lui Mackensen spărgea frontul rus la Gorliče, iar armatele ruse s-au retras progresiv până la sfârșitul acestui an; au căzut Kovno, Varșovia, iar inaintarea germană s-a oprit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
anului 1915, raporturile româno-ruse erau departe de a încuraja colaborarea dintre București și Petrograd. La începutul anului 1916, generalul Alexeev, din partida filo-germană, adversar vădit al României, a fost numit șef de Stat-Major al armatei ruse. În desfășurarea tratativelor cu Antanta pentru finalizarea alianței, guvernul Brătianu a transmis la Petrograd condițiile sale, printre care se numărau și acțiuni militare rusești în Dobrogea, ofensiva generală pe frontul rus pentru susținerea acțiunii militare românești în Transilvania etc. Indignat de îndrăzneala lui Brătianu, Alexeev
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care va corespunde exact sforțărilor ce va fi făcut și acțiunilor sale militare”. De altfel, Alexeev considera că, după intrarea Italiei în război, România trebuia să-și reducă mult pretențiile teritoriale. Convențiile, politică și militară, semnate de România cu puterile Antantei, în august 1916, au stabilit condițiile intrării în război, obligațiile asumate de Rusia, Franța și Anglia, revendicările teritoriale ale României. Așa cum se știe și s-a demonstrat în nenumărate studii românești și străine, aliații nu s-au achitat de nici una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
departe câteva elemente esențiale ale politicii rusești față de România tocmai în acest an, 1916, în care guvernul român a hotărât evacuarea Tezaurului său în Rusia. În legătură cu revendicările naționale ale României, în cursul îndelungatelor și complicatelor negocieri pentru perfectarea alianței cu Antanta, I. I. C. Brătianu a precizat din capul locului: România dorește eliberarea tuturor teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei, Transilvania, Bucovina, Banat. Concomitent, tratativele Paris-Londra-Petrograd se purtau sub semnul urgentării intrării României în război și a presiunilor ce se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Notă a guvernului francez adresată Marelui Cartier General rus în care solicita guvernului imperial „să dea dispozițiile necesare pentru ca în cel mai scurt timp, transportul de muniții pentru armata română să fie efectuat”. Convenția de alianță a României cu puterile Antantei semnată la București la 4/17 august 1916 fixează noua limită de frontieră a României, care incorpora ținuturile locuite de români la Nord, Vest și Sud-Vest. Această nouă frontieră, cuprinsă în Convenția semnată de Puterile Antantei, era recunoscută de acestea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a României cu puterile Antantei semnată la București la 4/17 august 1916 fixează noua limită de frontieră a României, care incorpora ținuturile locuite de români la Nord, Vest și Sud-Vest. Această nouă frontieră, cuprinsă în Convenția semnată de Puterile Antantei, era recunoscută de acestea; ele se obligau ca în tratatul de pace „teritoriile Monarhiei Austro-Ungare, prevăzute în art. IV, să fie anexate Coroanei României, ceea ce însemna recunoașterea pe plan juridic internațional a noului statut teritorial al României care includea Transilvania
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aliaților, Sazonov a cedat și în chestiunea Banatului”. O întrebare apare aproape de la sine: de când și pentru ce Rusia nu era de acord ca Bucovina să reintre în stăpânirea României ? Dacă ne referim strict la termenii Convenției de alianță între Antanta și România, Bucovina era un teritoriu românesc aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei, pe care România îl revendicase chiar în Convenția cu Rusia din 1914. De precizat că, opunându-se încorporării Bucovinei de către România, Rusia nu a invocat niciodată faptul că acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
conducerea politică și militară rusă, demonstrau fără nici un dubiu că România nu putea spera la nici un fel de sprijin din partea acestui așa-zis aliat. Rusia încălcase cu bună știință toate actele oficiale semnate de ea și care reglementau raporturile în cadrul Antantei și, în mod special, cu România, pe teritoriul căreia cooperarea militară româno-rusă avea ca obiectiv oprirea ofensivei Puterilor Centrale, întărirea frontului de răsărit, apărarea Dobrogei, sprijinirea efortului militar al României spre Vest. În această conjunctură, guvernul României a hotărât evacuarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iulie 1917. Vara lui 1917 a constituit o nouă încercare de supraviețuire a României, un alt moment în care aliatul rus a dat dovada relelor sale intenții față de Armata Română. Ofensiva românilor în Moldova făcea parte din planul general al Antantei de ofensivă contra Puterilor Centrale. În toiul pregătirilor pentru ofensiva proiectată în Moldova, trupele ruse se retrăgeau în debandadă. “Trupele germane au atacat de opt ori într-o zi și tot de atâtea ori au fost respinse. Pe toată durata
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
intereselor specifice politico-strategice ale Rusiei. Într-o situație de o gravitate fără precedent - determinată de un complex de factori -, România se afla, practic, la finele anului 1916, la cheremul Rusiei - singurul “aliat” prin mijlocirea căruia mai putea avea legătura cu Antanta. Redus geografic, prin ocupația Centralilor, doar la o mică parte a Moldovei, Regatul român avea posibilități minime de a “alege” între formulele posibile privitoare la punerea la adăpost a valorilor ce le deținea: ascunderea lor pe teritoriul român, evacuarea într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Consemnațiuni, ale altor bănci și instituții particulare. În contextul frământărilor politico-sociale din Rusia, guvernul român a încercat, prin tratative duse la Paris, Londra și Petrograd, să efectueze mutarea Tezaurului în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul și sub garanția Puterilor Antantei. Acest deziderat nu s-a putut însă realiza pentru că nici un guvern aliat nu și-a luat răspunderea pentru securitatea transportului cu Transsiberianul și apoi pe Oceanul Pacific, în condițiile războiului civil din Rusia și a operațiilor submarinelor germane în Pacific. Totuși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
restituia Tezaurul depus la Kremlin, Germania să plătească României, ca despăgubiri, contravaloarea bunurilor aflate în Rusia; totodată, guvernul român se angaja să înapoieze Germaniei această contravaloare în momentul când Rusia sovietică avea să-i restituie Tezaurul; b) Marile Puteri ale Antantei, garantând României acest Tezaur în februarie 1918, aveau obligația să sprijine revendicările acesteia și să accepte formula propusă de ea, pentru a-și putea recupera bunurile confiscate de guvernul sovietic. Intervențiile României în această chestiune la Conferința de Pace nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care l-ar reprezenta Tezaurul depus la Moscova în raport cu avansurile făcute de aliați guvernului român. Este vorba de a se face pur și simplu un demers pe lângă Comisarii Poporului pentru a semnala că acest Tezaur se află sub garanția guvernelor Antantei, nefiind vorba nici de a cere inventarul, nici de a aplica sigilii. Eu n-am consultat decât pe ambasadorii Angliei, S.U.A. și Italiei, pentru că țările lor sunt singurele interesate în această chestiune. Colegii mei așteaptă, de altfel, instrucțiuni din partea guvernelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din telegrama sa nr. 20, cu data de 6 februarie, Excelența Sa, ambasadorul Franței la Petrograd, mi-a trasat misiunea de a face un demers pe lângă, Comisarii Poporului din Moscova pentru a semnala că Tezaurul român reprezintă garanția unor guverne ale Antantei și îndeosebi a Franței, în schimbul avansurilor pe care acestea le-au consimțit guvernului român. Eu am efectuat acest demers la care s-a asociat consulul general al Angliei la Moscova, la 14 februarie, sub forma unei note verbale citită domnului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și ministrul Afacerilor Străine, Ion I. C. Brătianu Nr. 3.744 79 1919 aprilie 8, Paris. Procesul-verbal nr. 15 al ședinței Comisiei Reparațiilor — Conferința de Pace de la Paris — în care delegatul Băncii Națioale, G. Danielopol, a ridicat chestiunea garantării de către Puterile Antantei a Tezaurului român depozitat la Moscova în 1916—1917 (extras) Ședința este deschisă la orele 3 sub președinția Dl. Klotz, președinte. Sânt prezenți: Domnii C. Cormick, Dulles și generalul Mc. Kinstry (Statele Unite ale Americii); preaonorabilul W. M. Hughes, preaonorabilul lord
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
militară. În scopul de a-și masca politica reală, România a recurs la declarații care nu corespundeau de fapt acțiunilor sale, afirmând că ocuparea Basarabiei era provizorie și că scopurile urmărite erau scopuri pur umanitare și dezinteresate. Guvernele imperialiste ale Antantei, susținând în secret acțiunile de anexare întreprinse de România, făceau același tip de declarații oficiale cu privire la caracterul provizoriu al ocupării Basarabiei de către România. În nota oficială trimisă guvernului sovietic rus, la 21 februarie 1918, în numele reprezentanților forțelor aliate acreditați pe lângă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care se ridicau cele dintâi raze ale zorilor României Noi [...] În rezumat, Regele Ferdinand a spus că în situația actuală neutralitatea nu mai este cu putință, România trebuie să ia o hotărâre și să aleagă. Soarta războiului înclină spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni istorice a neamului nostru [...]. Aceste cuvinte au fost impresionante, fiindcă regele le-a rostit nu numai cu emoțiune, care ne-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]