2,342 matches
-
Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu, Versificația, 170-173; Constantinescu, Scrieri, IV, 124-126; Cioculescu, Itinerar, I, 146-150; George, Sfârșitul, I, 51-55; Ist. lit., III, 74-75, 920-926; Dicț. lit. 1900, 659-661; Dicț. scriit. rom., III, 586-588; Opriță, Anticipația, 461-462. D.M.
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
CNT, 1992, 26; Dicț. esențial, 616-618; Ghițulescu, Istoria, 164-166; Micu, Ist. lit., 275-278; Nae Antonescu, Scriitori și reviste din perioada interbelică, Iași, 2001, 206-210; Dicț. analitic, III, 26-27; Titus Bălașa, Viața lui Victor Papilian. Un destin amânat, Craiova, 2001; Opriță, Anticipația, 75-79; Firan, Profiluri, II, 151-155. A.C.
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
al Academiei Române din 1997. În afara lucrărilor de specialitate, a elaborat cărți de cultură științifică și jocuri logice. A fost distins cu mai multe premii pentru literatura SF pe care o scrie. Prozele matematicianului P. au fost asociate cu literatura de anticipație, cu genul științifico-fantastic. Se observă, ca un reflex al activității de cercetător, latura speculativă, „fundamentarea” paradoxală a unor piese narative, în fapt mici parabole comune fantaștilor de oriunde, tratate cu vagă ironie, într-un minimum de cuvinte. Disoluția epică a
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
perfectibilității, T, 1984, 12; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 13; Ion Hobana, Anatomy of Wonder. A Critical Guide to Science Fiction, Londra, 1987, 562-570; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Ioan T. Morar, „Generoasele cercuri”, „Almanah «Anticipația»”, 1990; George Arion, Tiran după tiran, FLC, 1993, 50; Paul Schveiger, „O mie nouă sute nouăzeci și patru sau Schimbarea care nu schimbă nimic”, „Viața noastră” (Tel Aviv), 1997, 18 iulie; Rusu, Membrii Academiei, 400; Opriță, Anticipația, 306-309, 554-555. E.M.
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
Morar, „Generoasele cercuri”, „Almanah «Anticipația»”, 1990; George Arion, Tiran după tiran, FLC, 1993, 50; Paul Schveiger, „O mie nouă sute nouăzeci și patru sau Schimbarea care nu schimbă nimic”, „Viața noastră” (Tel Aviv), 1997, 18 iulie; Rusu, Membrii Academiei, 400; Opriță, Anticipația, 306-309, 554-555. E.M.
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
Mircea Opriță, Acorduri finale la „Noul val”, TR, 1992, 36; Petraș, Lit. rom., 132-134; Victor Neumann, Poveste cu trei orașe, O, 2003, 3; Cătălin Constantin, Alt fel de istorie, RL, 2003, 24; Gheorghe Grigurcu, Romanul „hașdeenilor”, RL, 2003, 28; Opriță, Anticipația, 348-349. C.H.
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
Tabla de oricalc”, LCF, 1971, 26; Dan Cristea, „Tabla de oricalc”, RL, 1971, 30; Manolescu, Literatura SF, 120-125; Elena Tacciu, Vocația mitografiei, RL, 1983, 42; Horia Aramă, O carte a lumii, VR, 1984, 2; Dicț. scriit. rom., II, 698-701; Opriță, Anticipația, 135-142, 484-487. P.C.
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
Sportului (1993-1996). Din 1995 este vicepreședinte al Societății Europene de SF și National Officer pentru România. Îndeplinește și funcția de secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO. Debutează în 1971 cu prozele SF Performanță ciudată și Prea devreme, în „CPSF Anticipația”. Publică în „Știință și tehnică”, „Magazin”, „Contemporanul”, „Curentul”, „Cronica română”, „Tomis”, „Dimineața”, „Ultima oră” ș.a. Profesor de matematică, autor de literatură SF, sportiv de performanță la tinerețe (căpitan al echipei naționale de spadă) și călător în peste șaptezeci de țări
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
a realizat mai multe antologii, a tradus și a scris articole de popularizare a fenomenului. SCRIERI: Enigmatic, Pământul, Craiova, 1977; Proiecte planetare (în colaborare), București, 1986; Întâmplări din mileniul III, București, 1989; Laboratoarele lumii, București, 1992. Antologii: O planetă numită anticipație, București, 1985; Nici un zeu în cosmos, București, 1985 (în colaborare); Povestiri ciberrobotice, București, 1986 (în colaborare); Povestiri despre invențiile mileniului III, București, 1986 (în colaborare); Cosmos XXI. Întâmplări dintr-un univers al păcii, București, 1987 (în colaborare); Cronici microelectronice, București
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
univers al păcii, București, 1987 (în colaborare); Cronici microelectronice, București, 1990 (în colaborare); Cronici metagalactice, București, 1990 (în colaborare). Repere bibliografice: Tudor Octavian, O carte fără gen literar, o carte, totuși, bună, FLC, 1978, 21; Mirela Bratu, Dilemele literaturii de anticipație tehnico-științifică, SLAST, 1981, 13. A.F.
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
de García Lorca, Rafael Alberti, Aragon, Éluard, Pablo Neruda, care coboară poezia în lumea reală, umplând-o de prospețimea naturii, de freamătul străzii. Pe de altă parte, el consideră modernistă întreaga poezie nouă, încadrând și simbolismul în m. Analoagă, cu anticipație, este, la noi, viziunea lui E. Lovinescu, primul care centrează o sinteză de istorie literară pe mișcarea modernistă, „în lupta cu sămănătorismul”, după ce, în Istoria civilizației române moderne, teoretizase, în plan sociologic, motorul acestei tendințe ca fiind „principiul sincronismului vieții
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
obiectivă și exhaustivă a unui obiect sau a unei persoane rămâne un deziderat imposibil de realizat nu doar de un singur subiect cunoscător, ci de o întreagă comunitate pe parcursul unei întregi istorii. Prejudecățile relevate de analiza fenomenologică a structurilor de anticipație ale comprehensiunii demonstrează natura culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia subînțeles cu tradiția. Atât individualismul, cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se face în registrul pasivității nonintenționale a subiectivității. Pasivitatea radicală exclude pentru pacient (am numit ego-ul) orice tip de intenționalitate în beneficiul unei atenții pure. Apariția oricăreui fenomen fără precedent marchează o naștere netrunchiată, o ruptură a regimului canonic de anticipații intuitive (protenție) și amenajări conceptuale (retenție) ale conștiinței. Pasivitatea pură e omologabilă imemorialului nașterii care declină nu atât un act fiziologic, ci o situație ontologică (aceea de suspensie a fluxului ternar al temporalității). Husserl numea polul acestei pasivități primare das
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pasivitatea pură e omologabilă imemorialului nașterii care declină nu atât un act fiziologic, ci o situație ontologică (aceea de suspensie a fluxului ternar al temporalității). Husserl numea polul acestei pasivități primare das Ichfremde, definind astfel suspensia temporară a structurilor de anticipație ale ego-ului, „alienarea” sa în vidul de sedimentări, cristalizări, plasticizări - atât de uzuale pentru conștiință. Pe scurt, Husserl convoacă la o înțelegere radicală a conștiinței pure a subiectivității ca spontaneitate ori pasivitate absolută. În matricea acestor foarte importante decizii teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cel care a încuiat adâncul, dar S-a văzut mort”, rostind cu îndrăzneală cuvintele: „Închinămu-ne Patimilor Tale, Hristoase, arată-ne nouă și slăvita Ta Înviere”. Oricât de solemnă ar fi simbolica răstignirii, în actul comemorării se ivește un moment de anticipație. Învierea nu este foarte departe. Aceeași îndrăzneală, izvorâtă dintr-o putere a dragostei care „pe toate le nădăjduiește”, transpare în primele stihuri ale Prohodului: „Dar cum mori, Viață/ Și cum șezi în mormânt/ Și împărăția morții Tu o zdrobești/ Și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ce păstrează câteva elemente esențiale din reprezentarea răstignirii (îngerii revin cu glas de bucurie, iar Crucea este orizontală și apasă, tot la „locul Căpățânii”, peste împărăția morții). Pe scurt, atât imnografia, cât și iconografia Învierii confirmă, în tradiția bizantină, toate anticipațiile îndrăznețe incluse în reprezentarea Patimii Domnului. Această perspectivă pascală asupra Patimii corespunde logicii narative a Evangheliilor. Deși patru la număr, ele formează o singură veste bună, redactată în egală măsură ca istorie și crez. Învierea formează prisma de lumină prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
singură specie de leviatan - balena normală și balenele înrudite cu ea - specie despre care vînătorii spun că are o înghițitoare atît de strîmtă, încît „pînă și-o chiflă ar face-o să se-năbușe“. Dar episcopul Jebb a răspuns, cu anticipație, la acest argument: nu e nevoie, zicea el, să presupunem că Iona a fost înmormîntat de viu în pîntecul balenei - ajunge să spunem c-a fost cazat provizoriu într-un ungher al botului ei. Această ipoteză a vrednicului episcop pare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucra cu metode cantitative și calitative, critica și istoria literară având alte metode (textualiste, structuraliste etc.); - eventualele dificultăți (de informare, documentare etc.). O cercetare se poate izbi de anumite dificultăți, care trebuie menționate În prefață - eventual, pentru a răspunde cu anticipație unor posibile critici. Dacă cineva ar dori să scrie un studiu despre revistele editate În timpul războiului pentru soldații de pe front, o primă dificultate ar fi lipsa acestor publicații din colecțiile bibliotecilor publice. Alteori, fondurile unor biblioteci sau arhive sunt În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de pe urma schimbării de regim este profund viciată. Dimpotrivă, a existat un „efect revoluționar”, deoarece ascensiunea unei părți greu de neglijat a fostei elite a fost stopată. Astfel, În Polonia și Ungaria, aproape 20% din nomenklatură a ieșit la pensie cu anticipație sau a pierdut o parte dintre avantajele pe care le avea. Același procentaj este valabil pentru nomenklatura de vârf din Republica Cehă. Doar În Rusia această „coborâre” a fost mai puțin dură, deoarece ea nu privește decât 9,4% din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
biobibliografică, APF, 1990, 5-7; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 82-125; Dicț. scriit. rom., I, 421-422; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 199-208; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 310; Popa, Ist. lit., II, 888; Opriță, Anticipația, 429-433. I.O.
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
școală, învățământ ș.a. Critica literară este reprezentată de Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Emil Manu, Mihai Neagu Basarab, A. I. Brumaru. O rubrică interesantă este cea intitulată „Genul proxim”, în care Aurel Tănăsescu, Ion Hobana și Tudor Popescu discută problemele literaturii de anticipație și de aventuri. A. repune în circulație numele unor scriitori care au debutat înaintea celui de-al doilea război mondial (V. Copilu-Cheatră, Testamentul lui Horia, 3/1980), publică texte inedite (O scrisoare a lui Liviu Rebreanu, 1/1982), organizează Serile
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
Ungureanu, Pia la drum, O, 1994, 6; E. Ghiță, Pia Brânzeu, „Jours et signes”, „Caiet de semiotică”, 1994, 10; Adriana Babeți, Acomodări, O, 1995, 5; Ion Buzera, Resturile armurii, R, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Identități paralele, RL, 1998, 29; Opriță, Anticipația, 556. D.B.-D.
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
N. Titulescu, București, 1945. Repere bibliografice: T. Arghezi, Scrieri, XXIV, 184-189; Eugen Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 257-258; G. Călinescu, Lucruri de îndreptat, „Națiunea”, 1948, 534; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 75-76, 277-278; Mirodan, Dicționar, I, 227-230; Opriță, Anticipația, 28. D.M.
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
fiind volumul de texte fantastice și SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația”); este menționabilă ipoteza care identifică referința literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera lui G.-R. Hocke. Nuvela care dă titlul volumului transplantează în decor SF schema narativă din Odiseea, cu distorsiunile inerente cerute de
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
fantastice și SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația”); este menționabilă ipoteza care identifică referința literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera lui G.-R. Hocke. Nuvela care dă titlul volumului transplantează în decor SF schema narativă din Odiseea, cu distorsiunile inerente cerute de transferul de cod literar
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]