957 matches
-
sexualității ca și acrobațiile verbale gratuite). Se solicită o revenire la realism ca răspuns dat poeziei "turnului de fildeș", totodată se mizează pe capacitatea poeziei de a-și urma destinul în ciuda tuturor opreliștilor. Argumentul adus de Emil Manu în favoarea caracterului antifascist, și anume fronda manifestată prin promovarea cărții franceze pare însă a fi contrazis de prezența în paginile revistei a articolului elogios la adresa lui R. M. Rilke. Poeziile publicate în ambele reviste sunt eterogene din punct de vedere tematic și inegale ca
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
maintain that they generally represent a contextualisation which cannot be correlated with the aesthetic and finally we selected the term generation of the Albatross not because we believed in the myth of a magazine often perceived as involved in the antifascist resistance but because it refers to Baudelaire's poem which marked all young writers of that time. Although some disapproved of the association between the name of the Albatross magazine and the war generation due to its limitations and because
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Our insistence in discussing the content of the two magazines is justified by the presentation of how the Albatross phenomenon was perceived at that time. The opinions are divided to extremes - some exaggerate the role of this magazine in the antifascist movement, others minimise its contribution. Cadran was politically oriented towards the left and it constantly vacillated between literature and extra-literature. The articles containing its guiding principles profess an orientation towards the aesthetic (although there is a constant tendency to subordinate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
des contextes qui ne peuvent pas être en relation avec l'esthétique et nous avons choisi d'utiliser le terme de génération albatrosiste non parce que on croirait au mythe d'une revue présentée souvent comme engagée dans la lutte antifasciste, mais pour la référence au poème baudelairien sous le signe duquel se trouvent les jeunes de l'époque. Bien qu'on ait constaté l'association du nom de la revue Albatros avec la génération de la guerre, en convenant que c'est
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa présentation parce qu'elle est en soi-même une justification de notre insistance de présenter le contenu de ces deux revues. On peut remarquer dans sa réception les deux extrêmes, soit l'exagération du rôle de la revue et de la lutte antifasciste, soit au contraire la minimisation de ce rôle. Cadran est une revue de gauche, caractérisée par une oscillation continue entre littéraire et extra-littéraire. Dans ses articles-programme on affirme une orientation vers l'esthétique (bien qu'il y ait constamment une tendance
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
p. 47. 83 Lucian Valea, Generația amânată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 105. 84 Ibidem. 85 Emil Manu, Dimitrie Stelaru, op. cit., p. 42. 86 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 97. 87 În realitate, prezentarea revistei Albatros ca o publicație antifascistă se realizează de chiar colectivul de redacție al acesteia (Geo Dumitrescu subliniază orientarea antifascistă a revistei și a grupului format în jurul ei încă din 1944). Aceeași idee este acreditată și de alții, în presa vremii, imediat după august 1944. 88
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ibidem. 85 Emil Manu, Dimitrie Stelaru, op. cit., p. 42. 86 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 97. 87 În realitate, prezentarea revistei Albatros ca o publicație antifascistă se realizează de chiar colectivul de redacție al acesteia (Geo Dumitrescu subliniază orientarea antifascistă a revistei și a grupului format în jurul ei încă din 1944). Aceeași idee este acreditată și de alții, în presa vremii, imediat după august 1944. 88 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 98. 89 Ibidem. 90 Ibidem. 91 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dr. Petru Ionică, Dr. X, Dr. P. Din 9 octombrie 1932 începe să folosească în „Dreptatea” pseudonimul care îi va aduce notorietatea. În 1933 îi apare volumul Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, una dintre primele scrieri antifasciste din Europa. Peste un an tipărește studiul Psihanaliza judiciară, unde recomandă o metodologie modernă a domeniului, urmat de Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu (1935). Se specializează, în urma studiilor din Germania, în sociologie, criminalistică și în critică literară (în descendența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
C. Mihăilescu, Manifestul crinului opărit, „22”, 2000, 13-14; Alex. Ștefănescu, Un sinonim pentru frenezie: Petre Pandrea, RL, 2000, 15; H. Zalis, Tranșanta proiecție de sine, CNT, 2000, 21; Al. Călinescu, O epocă, un personaj, ATN, 2000, 6; Vladimir Tismăneanu, Un antifascist european: Petre Pandrea și tragedia stângii românești, „22”, 2000, 32; Ionel Necula, Emil Cioran în memoriile lui Petre Pandrea, DL, 2000, 39; Dumitru Tiutiuca, Petre Pandrea între autenticitate și anarhism, CC, 2000, 9-12; Simion, Fragmente, IV, 254-264; Dan C. Mihăilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
peste măsură pe alocuri. Dar pe această cale în epocă nu se ajunge decât la așa-zisa poezie „militantă”, proletcultistă. După ce compune poeme precum Tatar-Bunar și Turbina vie și dă, în Povestea unui bob de lacrimă, câteva episoade din lupta antifascistă (pe teritoriul sovietic mai ales), episoade păgubite artistic atât de tezism, cât și de tenta melodramatică, F. se refugiază o vreme în literatura pentru copii. Două proze avându-l în centru pe eroul lui Carlo Collodi relevă darul povestirii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
țărani. Urmează Liceul Militar din Chișinău, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1941. Participă la al doilea război mondial, pe frontul de Răsărit. Rănit la Odessa, este luat prizonier, apoi ia parte la războiul antifascist. După război lucrează ca redactor la mai multe reviste de cultură ale armatei (1945-1961). Din 1968 până la sfârșitul vieții a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Debutează în „Bilete de papagal” (1937). A colaborat la „Universul literar”, „Viața literară”, „Meșterul Manole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
puse actului de la 23 august 1944, de la lovitură de stat sau de palat (ceea ce nu-i tot una!), prin 1944-1945, la eliberare sovietică (aserțiune predominantă prin 1947-1955), apoi insurecție armată și ulterior, către anii ‘80, revoluție de eliberare națională armată antifascistă și antiimperialistă. În viziunea autorităților comuniste de la București, a fost numită revoluția română din august 1944, pentru ca, în prezent, să se revină la opțiunea inițială, care exprimă realitatea și esența fenomenului istoric - lovitură de stat. Deși se insistă, de regulă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
viziune xenofoba asupra imperiilor otoman, habsburgic și rus (Rusia nu este menționată în tratarea războiului din 1877), originea partidului comunist în mișcarea socialistă din România secolului al XIX-lea, momentul 23 august își schimbă semnificația - din "eliberare" devine "insurecția armata antifascista și antiimperialista", rolul armatei sovietice fiind minimalizat în avantajul celei române 10. Încercări de modificare a materiei în primul deceniu postcomunist Imediat după căderea regimului comunist, din lipsă de timp pentru a rescrie manuale, s-a decis înlocuirea celor comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a Anei Pauker, reala conducătoare a Ambasadei din Londra. 22. N. Lăzărescu, alias Burach Lazarovich, însărcinat de afaceri al României la Paris. 23. Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat. 24. Liuba Kishinevski, alias Liuba Broitman, președintă a femeilor române antifasciste. 25. Lew Zeiger, director general în Ministerul economiei. 26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de externe. 27. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
românească și cea în limba franceză. Prin această schimbare la față V. a devenit dintr-un omolog (concurat cu succes de Stephan Roll) al lui Robert Desnos, un emul al lui Paul Éluard, angajatul politic, ca și al tuturor poeților antifasciști militanți. Cu o influență care nu se restrânge la spațiul românesc, lui V. îi sunt debitori, în grade diferite, toți poeții de după 1930 formați (și) sub steaua lui Ion Vinea, în special „decadenții” de la „Cadran” și „Albatros” și, chiar mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
reține o bucată după răspunsul la „Poștă redacției”. Critică literară dau Marin Sârbulescu și Tiberiu Tretinescu. „Cronică limbii” e ținută de Ion Coteanu, „Cronică dramatică” de Al. Cerna-Rădulescu, iar „Cronică măruntă” de Felix Anadam (Geo Dumitrescu). Rubrică „Insectar” cuprinde pamflete antifasciste, semnate cu pseudonimul Ion Călimara. Ultimul număr, al șaptelea, e consacrat lui G. Călinescu. Interzisă de cenzură, revista reapare într-un singur număr, la 1 noiembrie 1942, sub titulatura „Gândul nostru”. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285219_a_286548]
-
1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1. Învățământul de partid În perspectiva istorică Originile școlii leniniste. O cronologie comună De la cultura proletara la universitatea de partid Agitprop Școală Kominternului și școlile antifasciste Școlile de partid după 1945 și difuzarea modelului sovietic Școlile partidelor comuniste bulgar și român Parteihochschule Karl Marx, « Universitatea noastră socialistă » 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Constituirea unui dublu model Cele trei reforme ale sistemului de Învățământ În
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
formați că militanți precede cu câțiva ani revoluția din 1917. Constituirea să În model internațional este legată În primul rând de organizarea Internaționalei a III-a (școală Kominternului) pentru militanții partidelor afiliate, apoi de „denazificarea” prizonierilor de război În „școlile antifasciste”, si de pregătirea, după 1945, În țările aflate sub ocupație sovietică, de cadre pentru administrațiile epurate. Condițiile de constituire a acestui model de școală internațională, difuzarea să În mai multe țări, precum și condițiile recunoașterii sale academice, introducerea studiului științelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
armate” ale clasei muncitoare. Constituite inițial că secțiuni ale Armatei Roșii (Institutul Profesorilor Roșii sau Școală Komsomolului, care funcționase Într-o școală de trăgători de elită), școlile Kominternului asiguraseră În timpul celui de-al doilea război mondial baza logistică a „școlilor antifasciste”: cursurile, organizate În lagăre, erau destinate prizonierilor de război, constituind o primă „pepiniera de cadre” pentru administrația țărilor eliberate și În același timp ocupate după 1945, alături de rețeaua propriu-zisă a partidelor comuniste naționale. Originile școlii leniniste. O cronologie comună Căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Kominternului (ale Internaționalei a III-a), subordonate unei școli centrale ce purta numele lui Lenin, separate de rețeaua școlilor PCUS, care erau integrate sistemului de Învătământ sovietic. Partidele comuniste importante, precum KPD, aveau propriile școli. Trebuie menționate aici și școlile antifasciste că structuri intermediare, care au existat În perioada celui de-al doilea război mondial, care au funcționat la Început În paralel cu școlile Kominternului, până la dizolvarea acestuia (1943). Corpul didactic era același cu al școlilor de partid și ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1945 până În 1989, În toate țările unde partidele comuniste au fost la putere, școlile de partid au devenit parte integrantă a sistemelor naționale de pregătire a cadrelor de conducere din aceste țări. Micile secții naționale ale școlilor Kominternului și „școlile antifasciste” improvizate au fost Înlocuite În doar câțiva ani printr-o Întreaga rețea școlară diversificata atât pe orizontală, cât și pe verticală, având raporturi strânse cu facultățile de științe sociale din universitățile de stat. De la cultura proletara la universitatea de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de fabricare a manifestelor În ilegalitate, cursuri la care era interzisă luarea de notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă politică de masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului, În deturnarea membrilor organizațiilor din statul național-socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului, În deturnarea membrilor organizațiilor din statul național-socialist și În pregătirea cadrelor viitoarelor forțe de ocupație, denumite „de eliberare națională”. Constituite la câteva luni după Începutul războiului că școli antifasciste, ele aveau o poziție strategică de prim ordin În perioada de tranziție a ultimelor campanii de război și În definirea proiectelor politice la scară lumii divizate. Din primul an de război, a fost pus În funcțiune În URSS un program
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]