KorAP: Find »[drukola/base=antinomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...31 >

755 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

paradigme. 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O.

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii", în scopul găsirii unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
gândire specifice contemporaneității, pe care o numește paradigma complexității. Proiectul acesta este considerat "una dintre cele mai temerare întreprinderi metodologico-filosofice din acest ultim sfert de secol"832. Aici, noul spirit științific bachelardian își găsește cea mai bună reprezentare. Tot aici, antinomicul își află o deplină justificare, fiind una dintre diferențele cu care se înfățișează noua paradigmă. Reforma paradigmatică pe care o anunță Edgar Morin vizează, în sens mai restrâns, paradigma științei clasice, iar în sens mai larg, modul de gândire occidental

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în lanțuri sau constelații conceptuale inseparabile: "eveniment/element", "autonomie/dependență", "ordine/dezordine/organizare", "sistem/interrelație/organizare", "unu/multiplu", "deschidere/închidere", "haos/cosmos", "individual/generic" etc. b) Joncțiuni conceptuale complexe între diverse macro-concepte (de tipul "computațional/informațional/comunicațional") și asocieri conceptuale antinomice (cum ar fi continuu/discontinuu", "dinamism/stabilitate", "invarianță/variație", "identitate/alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce este considerat antagonist: "Complexitatea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fenomen complex, așa cum a făcut Niels Bohr cu noțiunile de particulă și undă. Un capitol important în discuția asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată sub semnul acestei paradigme a complexității. Consider că aici își poate afla deocamdată cea mai bună justificare contemporană. Dacă ar fi cunoscut gândirea lui Blaga, probabil Edgar Morin nu ar fi ezitat să-l invoce printre promotorii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on the idea that Lucian Blaga`s philosophy thematises antinomic structures which can be found in almost his entire philosophical system, under distinct forms and variations. Although the idea has been partially discussed or approached before, it has never been widely researched. Consequently, following a number of introductory terminological clarifications

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dimension. The idea of "transfigured antinomy", the theory of "luciferic knowledge", the metaphysics of the "transcendental censorship", the idea of cultural style, the theory of metaphor and the cosmology of "the divine differentials" bear elements which identify the presence of antinomic structures in Blaga`s philosophical system construction. Even if they belong to different levels and registers, these aspects accord, all revolving around the central idea in Blaga`s philosoply, that of "mystery". Starting from this topical arrangement, the conditioning, connections

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
the conditioning, connections and implications of Blaga`s philosophical orientation are then followed and connected to certain thinking contexts, through which it gains significance and value. In the second chapter, Blaga`s thematisation is placed in the context of other antinomic structures thematisations present in the history of philosophy until the 20th century: Oriental (Indian and Chinese) philosophies, Elean philosophy, Western thinking of the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
philosophy until the 20th century: Oriental (Indian and Chinese) philosophies, Elean philosophy, Western thinking of the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to the criterion of acceptance or non-acceptance of antinomic structures within thinking, Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to the criterion of acceptance or non-acceptance of antinomic structures within thinking, Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the favourable attitude towards antinomic structures in Blaga`s philosophy: the influence of Indian philosophy, the

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the favourable attitude towards antinomic structures in Blaga`s philosophy: the influence of Indian philosophy, the impact of the Eastern way of thinking, the contamination by the ideas of The Russian philosopher Pavel Florenski or the reverberations of the "stylistic matrix" in the Romanian culture

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Florenski or the reverberations of the "stylistic matrix" in the Romanian culture. Considering these, the arguments and counter-arguments, there is no unilateral conclusion, Blaga may possibly be situated at the juncture of these sources. In the fourth chapter, Blaga`s antinomic thinking is related to the Romanian philosophical context, with focus on the disposition to antinomic structures manifest with many important Romanian thinkers. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu are only a few of those whose ideas

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
arguments and counter-arguments, there is no unilateral conclusion, Blaga may possibly be situated at the juncture of these sources. In the fourth chapter, Blaga`s antinomic thinking is related to the Romanian philosophical context, with focus on the disposition to antinomic structures manifest with many important Romanian thinkers. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu are only a few of those whose ideas and thinking patterns involve different forms of atinomic structures: the dynamic logics of the contradictory

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
paradoxical dialectics of the sacred and the symbol, the contradictory complex predication, the orthoexistence, transdisciplinarity and idea of reality levels. In some cases, significant resemblence to Blaga`s ideas can be observed. In the last part, Blaga`s thematisation of antinomic structures is set within contemporary thinking (of the last century). Through its perspectives and implications, it seems to answer certain philosophical and scientific quests of the time and can be integrated into a movement of similar ideas converging towards a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomy method settles this issue. In this context, it also settled the issue of paradoxes and antinomies. In the contex of knowledge advances of the last century, antinomies and paradoxes become frequent, which gradually led to a distorted perception of antinomic structures in general; from pathologic marginal phenomena, they became normal and even significant. Through the idea of transfigured antinomy, but also through other uses of antinomy or paradox, Lucian Blaga participated very early in the process of bringing antinomic structures

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
of antinomic structures in general; from pathologic marginal phenomena, they became normal and even significant. Through the idea of transfigured antinomy, but also through other uses of antinomy or paradox, Lucian Blaga participated very early in the process of bringing antinomic structures to a level of significance, which makes him one of the precursors of this orientation in contemporary thinking. At a deeper, multifaceted, secondary level evaluation of Blaga`s entire thematisation, one can observe perspectives and implications with reformative consequences

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a more open, more versatile, multifaceted, more complex direction; b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that crosses the 20th century, a convergence of fundamental change in thinking ways. Western thinking ideas and projects of the last century with

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pentru care floarea este floare și masa este masă, pe de altă parte, are o cu totul altă înțelegere a acestora ca om de știință, pentru care floarea și masa sunt combinații chimice sau structuri de legături fizice. Această tensiune antinomică sporește în cazul în care omul de știință are și convingeri religioase. În acest caz, el operează cu trei seturi diferite, chiar contradictorii, de explicații și semnificații pentru lucrurile la care se raportează. 188 S-a observat că întregul sistem

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]