1,019 matches
-
urma a fi construită la Red Zikovo între anii 2014-2016, și care, împreună cu amplasarea unui radar în Cehia, în poligonul din Brdo, la 90 de kilometri de Praga, în virtutea unui acord bilateral ceho-american, erau menite să constituie sistemul de apărare antirachetă american în Europa de Est. Interceptorii din Polonia urmau să fie GBI Ground Based Interceptors (interceptori bazați pe sol), de același tip ca aceia amplasați la Fort Greely, Alaska 333. Reevaluarea amenințărilor, îndeosebi a celor generate de programul de înarmare al Iranului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Greely, Alaska 333. Reevaluarea amenințărilor, îndeosebi a celor generate de programul de înarmare al Iranului, conduc la Abordarea Gradual-Adaptativă Europeană (European Phased Adaptive Approach PAA), la 17 septembrie 2009, administrația americană anunțând decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa, cu scopul protejării forțelor desfășurate în Europa și în teatrele de operații, atât americane, cât și ale Aliaților, precum și teritoriul SUA și al aliaților săi. Președintele Barack Obama a făcut publică intenția de a se trece la o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sisteme testate, care va oferi o mai bună apărare împotriva amenințării reprezentate de un atac cu rachete decât sistemul de apărare europeană din 2007, susținând că noul program va rezolva cel mai bine amenințarea reprezentată de programul iranian de apărare antirachetă și va furniza un sistem de apărare mai puternic, inteligent și rapid, mai cuprinzător decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând oportunități pentru o colaborare internațională avansată 334. În ceea ce privește Polonia, aceasta a semnat cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de interceptare "Patriot Advanced Capability-3"335. Începând cu 2014, Polonia ar trebui să primească 30 baterii SM-3336. De asemenea, în Cehia ar urma să fie instalat Centrul de comandă, tot în 2014. După o analiză realizată de Pentagon a apărării antirachetă, în februarie 2010, este dat publicității Raportul privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice -Ballistic Missile Defense Review Report 337, care consideră apărarea față de amenințarea reprezentată de un atac cu rachete balistice drept prioritate critică de securitate națională și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
față de amenințarea reprezentată de un atac cu rachete balistice drept prioritate critică de securitate națională și menționează că, în Europa, administrația SUA este decisă să implementeze noua Abordare în cadrul NATO, intenționând să implice Rusia și China în programul de apărare antirachetă. Abordarea Gradual-Adaptativă se referă la un sistem de apărare antirachetă destinat să doboare rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, construit în jurul rachetelor antibalistice SM-3 în valoare de aproape 10 milioane de dolari pentru un singur proiectil, cu rază
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prioritate critică de securitate națională și menționează că, în Europa, administrația SUA este decisă să implementeze noua Abordare în cadrul NATO, intenționând să implice Rusia și China în programul de apărare antirachetă. Abordarea Gradual-Adaptativă se referă la un sistem de apărare antirachetă destinat să doboare rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, construit în jurul rachetelor antibalistice SM-3 în valoare de aproape 10 milioane de dolari pentru un singur proiectil, cu rază de acțiune de 500 de kilometri și viteză maximă de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acțiune, construit în jurul rachetelor antibalistice SM-3 în valoare de aproape 10 milioane de dolari pentru un singur proiectil, cu rază de acțiune de 500 de kilometri și viteză maximă de aproximativ 10.000 km/oră338. Indicând drept o prioritate scutul antirachetă, Administrația SUA a solicitat 8,4 miliarde de dolari, în februarie 2010, pentru programul internațional, pentru anul fiscal 2011 o creștere cu peste o jumătate de miliard de dolari față de anul precedent. Cererea acoperă și cheltuielile de dincolo de granițele Europei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de dolari față de anul precedent. Cererea acoperă și cheltuielile de dincolo de granițele Europei, cum ar fi protejarea teritoriului SUA și o mai bună cooperare cu statele din Golf339. Potrivit Abordării Gradual-Adaptative în Europa, în Faza 1 (până în 2011), actualele sisteme antirachetă vor fi desfășurate pentru a asigura protecție împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă și medie de acțiune. Faza 1 se va axa pe protejarea unor porțiuni din sudul Europei, prin folosirea unor nave maritime dotate cu sisteme antirachetă Aegis și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
actualele sisteme antirachetă vor fi desfășurate pentru a asigura protecție împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă și medie de acțiune. Faza 1 se va axa pe protejarea unor porțiuni din sudul Europei, prin folosirea unor nave maritime dotate cu sisteme antirachetă Aegis și a unor interceptori SM-3 Block IA. Această primă fază va include și un radar avanpost, destinat să furnizeze date timpurii, atât pentru apărarea Europei, cât și pentru sporirea capacității defensive a teritoriului american alături de bazele din Alaska și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Orientul Mijlociu. Sistemul SM-3 a fost testat de 8 ori începând din 2007. Toate fazele vor presupune dezvoltări ale sistemului de comandă și control al rachetelor 341. În Raportul privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice se analizează rolul apărării antirachetă și se reamintește semnificația Ground-based Midcourse Defense GMD, a rachetelor-interceptori aflate la Fort Greely (Alaska) și la baza aeriană Vandenberg din California, pentru protejarea SUA împotriva unui eventual atac cu rachete balistice intercontinentale. Astfel, se precizează că sistemele americane de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se reamintește semnificația Ground-based Midcourse Defense GMD, a rachetelor-interceptori aflate la Fort Greely (Alaska) și la baza aeriană Vandenberg din California, pentru protejarea SUA împotriva unui eventual atac cu rachete balistice intercontinentale. Astfel, se precizează că sistemele americane de apărare antirachetă sunt esențiale pentru întărirea intimidării zonale, descurajarea (deterrence) fiind menținută, în continuare, la rang de instrument puternic, ce ar urma să fie consolidat, însă, se atrage atenția că, în situație de criză, amenințarea cu un atac puternic se poate dovedi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puternic se poate dovedi ineficientă împotriva statelor ai căror lideri ar ajunge la concluzia că, afișându-și arsenalul de rachete, pot atrage SUA într-o confruntare. CAPITOLUL VI Scutul american schimbare recentă de atitudine sau preocupare permanentă? Opoziția față de apărarea antirachetă, manifestată inițial în publicații specializate ca Buletin of the Atomic Scientics, se conturează încă din 1963-1964, perioadă în care apar articole cu argumente potrivit cărora un sistem de apărare antirachetă ar duce la escaladarea cursei înarmării, este costisitor, prezența sa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
schimbare recentă de atitudine sau preocupare permanentă? Opoziția față de apărarea antirachetă, manifestată inițial în publicații specializate ca Buletin of the Atomic Scientics, se conturează încă din 1963-1964, perioadă în care apar articole cu argumente potrivit cărora un sistem de apărare antirachetă ar duce la escaladarea cursei înarmării, este costisitor, prezența sa nu ar asigura o mai mare securitate decât cea oferită de armele ofensive, ar mări tensiunea internațională, ar conduce la accelerarea perfecționării tehnologiei armelor, ar afecta un tratat de neproliferare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
un tratat de interzicere a experimentelor nucleare, precum și procesele de înghețare a armelor strategice, de stabilire de zone denuclearizate, precum și demersurile de sistare a producerii de materiale nucleare. Dezbaterile privind impactul implementării de către SUA a unui sistem strategic de apărare antirachetă s-au accentuat mai ales după lansarea de către președintele Ronald Regan a Inițiativei de Apărare Strategică și, ulterior, după denunțarea de către președintele George Bush a Tratatului ABM. În realitate, așa cum reiese din analiza istorică a preocupărilor din domeniu ale autorităților
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de ambiție combaterea unui număr limitat de rachete balistice, în realitate, însă, eforturile cercetării SUA vizează identificarea unei soluții de contracarare a unui atac nuclear masiv cu rachete balistice nucleare din partea URSS. Contextul intern al reluării planurilor SUA privind apărarea antirachetă și adoptării deciziei de ieșire din Tratatul din 1972 După propunerea președintelui Bush din 1991, de revizuire a sistemului de apărare antirachetă și redefinirea Inițiativei de Apărare Strategică ca Protecție Globală împotriva Atacurilor Limitate, în 1995, Congresul american era pe cale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unui atac nuclear masiv cu rachete balistice nucleare din partea URSS. Contextul intern al reluării planurilor SUA privind apărarea antirachetă și adoptării deciziei de ieșire din Tratatul din 1972 După propunerea președintelui Bush din 1991, de revizuire a sistemului de apărare antirachetă și redefinirea Inițiativei de Apărare Strategică ca Protecție Globală împotriva Atacurilor Limitate, în 1995, Congresul american era pe cale de a spori eforturile SUA de construire a unui sistem național împotriva atacurilor cu rachete balistice. Republicanii, care conduceau mișcarea, subliniau faptul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezvoltă rachete purtătoare, care pot atinge SUA și că majoritatea acestora nu sunt tocmai prietenii Washingtonului 342. De altfel, ideea unor state nu tocmai prietene era preluată de către Statele Unite și în discuțiile inițiate cu Germania în legătură cu înființarea unei brigăzi combinate antirachetă, care să protejeze bazele și forțele NATO de așa-numitul Club Mad, al regimurilor din Iran, Irak și Libia. Spre deosebire de sistemul de apărare strategică preconizat de fostul președinte Ronald Reagan, sistemul național de apărare antirachetă urma să utilizeze rachete tradiționale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în legătură cu înființarea unei brigăzi combinate antirachetă, care să protejeze bazele și forțele NATO de așa-numitul Club Mad, al regimurilor din Iran, Irak și Libia. Spre deosebire de sistemul de apărare strategică preconizat de fostul președinte Ronald Reagan, sistemul național de apărare antirachetă urma să utilizeze rachete tradiționale lansate de la sol și concentrate într-un singur loc, în locul armelor cu laser sau al dispozitivelor de contracarare amplasate în Cosmos. Proiectul a întâmpinat opoziție încă de la început, criticii acestui program considerând că orice stat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
loc, în locul armelor cu laser sau al dispozitivelor de contracarare amplasate în Cosmos. Proiectul a întâmpinat opoziție încă de la început, criticii acestui program considerând că orice stat dezvoltat capabil să producă o rachetă transcontinentală poate să înfrângă orice sistem defensiv antirachetă folosind tehnologia avută la dispoziție, cum ar fi baloanele de simulare lansate de focoasele de război. De asemenea, două dintre primele teste de zbor ale sistemelor cu rachete eșuaseră, o realitate evidentă, chiar dacă, potrivit oficialilor, acest fapt nu a afectat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
teste de zbor ale sistemelor cu rachete eșuaseră, o realitate evidentă, chiar dacă, potrivit oficialilor, acest fapt nu a afectat prea mult analiza Pentagonului asupra a ceea ce trebuia recomandat președintelui: măsuri limitate de demarare a construirii unui sistem național de apărare antirachetă. Opozanții ideii de sistem de apărare antirachetă avertizau că orice sistem defensiv amplu, reprezenta o violare a tratatului din 1972 și ar conduce la modificarea balanței strategice 343. În contradicție cu politica oficială a Administrației Clinton (președintele american Bill Clinton
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
eșuaseră, o realitate evidentă, chiar dacă, potrivit oficialilor, acest fapt nu a afectat prea mult analiza Pentagonului asupra a ceea ce trebuia recomandat președintelui: măsuri limitate de demarare a construirii unui sistem național de apărare antirachetă. Opozanții ideii de sistem de apărare antirachetă avertizau că orice sistem defensiv amplu, reprezenta o violare a tratatului din 1972 și ar conduce la modificarea balanței strategice 343. În contradicție cu politica oficială a Administrației Clinton (președintele american Bill Clinton s-a opus, la sfârșitul anului 1995
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dreptului de veto), Senatul american a adoptat, în iulie 1996, un buget pentru Apărare destinat anului 1997, în valoare de 265,5 miliarde dolari, unul din cele mai mari capitole de cheltuieli fiind cel cu privire la dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă, în valoare de 3,7 miliarde dolari 344. Pe de altă parte, însă, cu toată opoziția manifestată de senatorii republicani din Congres, în septembrie 1996, SUA și Rusia au căzut de acord asupra unei noi înțelegeri privind sistemele antirachetă, fără
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărare antirachetă, în valoare de 3,7 miliarde dolari 344. Pe de altă parte, însă, cu toată opoziția manifestată de senatorii republicani din Congres, în septembrie 1996, SUA și Rusia au căzut de acord asupra unei noi înțelegeri privind sistemele antirachetă, fără a leza Tratatul ABM345, care nu făcea nici o diferențiere între diversele rachete antibalistice. La inițiativa Statelor Unite au fost purtate negocieri cu Rusia (1993-1997) pentru separarea categoriei rachetelor antibalistice de teatru și scoaterea ei de sub prevederile ABM. În 1997, la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1997, la New York, SUA, Rusia, Belarus, Ucraina și Kazahstan au semnat o serie de acorduri care permiteau construirea de astfel de sisteme de rachete antibalistice. În declarația comună de la Helsinki, a președinților Rusiei (Boris Elțîn) și SUA, cu privire la problemele apărării antirachetă, din 21 martie 1997, se preciza că era vorba de un acord de principiu destinat rezolvării problemei privind trasarea liniei de demarcație dintre un sistem național antirachetă, care intra sub incidența restricțiilor din Tratatul ABM, și sistemele pentru teatrul de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
comună de la Helsinki, a președinților Rusiei (Boris Elțîn) și SUA, cu privire la problemele apărării antirachetă, din 21 martie 1997, se preciza că era vorba de un acord de principiu destinat rezolvării problemei privind trasarea liniei de demarcație dintre un sistem național antirachetă, care intra sub incidența restricțiilor din Tratatul ABM, și sistemele pentru teatrul de acțiuni destinate asigurării protecției împotriva atacului cu rachete cu rază scurtă de acțiune, care nu făceau obiectul tratatului 346. Republicanii din Congres au contestat necesitatea unui astfel
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]