2,537 matches
-
Coloniilor, executat de colaboraționiști), Delattre de Tassigny (mare general francez, luptător pentru cauza țării sale), Susanne Borel (jurnalistă și om politic, devotată Franței), Marcel Déat (apologet al național-socialismului), Darnard (fascist înveterat), Lucien Rebatet (lider al nazismului francez), Darquier de Pellepoix (antisemit notoriu), capitolul final fiind Eliberarea Franței. Atât de mult mizează autorul pe faptul trăit, autentic, încât capitolul despre arestarea soției sale, Cora, este relatat de ea însăși (Închisoarea din Moulins în 1941). Ca și în cazul volumelor de eseuri literare
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
-i băga în parlament pe masculii ăștia le explică atunci cînd îi prind pe acolo ca nu e o alegere să fii femeie, romă și nici măcar lesbiană, cum cred ei în ignoranța lor, dar e o alegere să fii plagiator, antisemit, legionar, teolog sau rasist", conchide Alina Mungiu Pippidi.
Papahagi despre o președintă romă, lesbiană și atee. Vezi răspunsul Alinei Mungiu () [Corola-journal/Journalistic/41953_a_43278]
-
această etapă procedurală prejudiciază grav credibilitatea Alianței; 8. să nu fi ocupat funcții politice de conducere retribuite în aparatul central sau local al Partidului Comunist Român; 9. să nu fi inițiat sau participat la acțiuni cu caracter rasist, xenofob sau antisemit; 10. să nu fi încălcat grav normele de morală publică în exercitarea unor funcții în instituțiile publice; să nu fi dat dovadă de comportament public indecent, violența fizică sau amenințări la integritatea fizică a oricărei persoane; să nu aducă prin
Monica Macovei a făcut publice criteriile de integritate ale ARD () [Corola-journal/Journalistic/42045_a_43370]
-
în biografia lui (evreu; discipol al lui Nae Ionescu; membru al Tinerei Generații și al Grupării Criterion: prieten cu Mircea Eliade; redactor la prestigioasa Revista Fundațiilor Regale; țintă, în calitate de evreu-generic, a naționaliștilor radicali, iar în calitate de evreu concret, obiect al legislației antisemite introduse de Statul Român către sfârșitul anilor ’30; apropiat al Partidului Comunist în preajma momentului 23 August 1944; victimă a unui accident neelucidat în 1945, care dă naștere la numeroase legende bazate pe teorii ale conspirației)”. De aici și perspectiva critică
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
din Siberia. Roman din vremuri mari” (1931), primul roman scris de un țăran; „Comoara de sub nuc: povești”, în 1947; schița satirică „În audiență la Rege și Așa-i în Rumunia Mare. Episoade din zilele aplicării reformei agrare și ale mișcării antisemite. Bune și pentru teatru sătesc”. Au rămas în manuscris romanul „Vraja Dunării albastre” și „Orientarea în haos, spre lumina cunoștinței”.
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
de carte iudaică la Timișoara“, prin care se anunța că „Muzeul Banatului găzduiește în această perioadă o parte din comorile cunoscutului colecționar de carte Ion Iliescu, profesor universitar doctor, care a declarat la vernisajul expoziției: «Nu sunt evreu. Nu sunt antisemit - nici acoperit, nici descoperit. Nu doresc, prin această expoziție, să comit ceva scandalos. Și... da, am voit să fac o faptă de cultur㻓. La vernisaj fusese invitat să ia cuvântul și dr. Ernest Neumann, prim rabin al Comunității Evreiești din
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
te ia. E sigur“[...] „Și vezi să nu mă faci de râs, zice. Să nu fii jidan fricos și să nu te caci în pantaloni“. „Jurnalul” (Ed. Humanitas, 1996) lui Mihail Sebastian a scos la lumină dramele provocate de legislația antisemită din perioada celui de-al doilea război mondial, provocând numeroase reacții. Iată unul din pasaje, din 5 august 1941: „Ceva în genul ăsta îmi spunea Vișoianu (și el nu e sentimental), mai alaltăieri, pe stradă, când ne ieșiseră în față
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
și să-i spun: Domnule, vă rog să credeți că eu n-am nici un amestec». Nenorocirea e că nimeni nu are nici un amestec. Toată lumea dezaprobă, toată lumea e indignată - dar nu mai puțin fiecare e o rotiță în această imensă uzină antisemită care e statul român, cu birourile, autoritățile, presa, instituțiile, legile și procedeele lui“. Prefațând volumul „Întâmplări din irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată“, de M. Blecher (Ed. Aius, Ed. Vinea, 1999), Radu G. Țeposu opina despre „Întâmplări din irealitatea imediată
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
care spera că va contribui la vindecarea „neînțelegerilor și nedreptăților trecute”. La 12 martie 2000, Papa a patronat o „Zi a Iertării”, prin care Biserica solicita indulgență pentru păcatele săvârșite de reprezentanții săi de-a lungul secolelor, inclusiv pentru acțiunile antisemite. În 2000, cu ocazia vizitei în Israel, Papa a depus o scrisoare de iertare la Zidul Plângerii din Ierusalim. Dorința sa de a iniția un dialog cu reprezentanții celorlalte religii nu a fost întotdeauna încununată de succes. Papa a fost
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
cumsecade, că se întreba des: "Wie konnte es zu dieser furchtbaren Judenverfolgung kommen? Es gibt hier eigentlich gar keine Antisemiten, die Leute sind doch alle nett." (Cum s-a putut ajunge la oribila prigoană a evreilor? De fapt, nu există antisemiți, toți sunt cumsecade.) Stereotipurile care ne structurează viziunea asupra lumii sunt puternic zgâlțâite în povestirea Mariei Jalowicz, în care se înghesuie germani naziști și germani comuniști, comuniști altruiști și comuniști fanatici și cruzi, evrei deștepți și evrei limitați, evrei solidari
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
mers la liceul de stat Loga, am început să fiu tratat altfel de elevi, dar mai ales de unii dintre profesori. La început nu înțelegeam motivul, dar încet-încet mi-am dat seama că profesorul de limba română avea o purtare antisemită, pe urmă că profesoara de botanică-zoologie era net antisemită, după aceea a devenit evident că profesorul de caligrafie-desen era antisemit, la fel, profesorul de istorie-geografie. Vorbeau cu noi, cu elevii evrei, cu o anumită rezervă și ne dădeau note mai
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
fiu tratat altfel de elevi, dar mai ales de unii dintre profesori. La început nu înțelegeam motivul, dar încet-încet mi-am dat seama că profesorul de limba română avea o purtare antisemită, pe urmă că profesoara de botanică-zoologie era net antisemită, după aceea a devenit evident că profesorul de caligrafie-desen era antisemit, la fel, profesorul de istorie-geografie. Vorbeau cu noi, cu elevii evrei, cu o anumită rezervă și ne dădeau note mai slabe decât meritam. Profesorul de istorie-geografie nu i-a
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
profesori. La început nu înțelegeam motivul, dar încet-încet mi-am dat seama că profesorul de limba română avea o purtare antisemită, pe urmă că profesoara de botanică-zoologie era net antisemită, după aceea a devenit evident că profesorul de caligrafie-desen era antisemit, la fel, profesorul de istorie-geografie. Vorbeau cu noi, cu elevii evrei, cu o anumită rezervă și ne dădeau note mai slabe decât meritam. Profesorul de istorie-geografie nu i-a dat niciodată unui evreu o notă mai mare de opt. Asta
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
Eram patru sau cinci evrei într-o clasă de patruzeci de elevi, cam zece la sută, atât cât era proporția populației evreiești în Timișoara. A devenit și mai clar în 1938, când a ajuns la putere guvernul Goga-Cuza, un guvern antisemit. Primar al orașului Timișoara a fost numit atunci profesorul nostru de istorie-geografie, un membru important în partidul Goga-Cuza. Nu m-am mai mirat (râde) că era antisemit, nici de cum s-a purtat cu noi. Getta NEUMANN: Cum se comportau ceilalți
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
mai clar în 1938, când a ajuns la putere guvernul Goga-Cuza, un guvern antisemit. Primar al orașului Timișoara a fost numit atunci profesorul nostru de istorie-geografie, un membru important în partidul Goga-Cuza. Nu m-am mai mirat (râde) că era antisemit, nici de cum s-a purtat cu noi. Getta NEUMANN: Cum se comportau ceilalți elevi față de voi? Tomi LASZLO: Depindea de educația pe care au primit-o acasă. Câțiva și-au manifestat antisemitismul, dar nu în mod violent. Unii erau indiferenți
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
Am devenit premiant și am fost primul la admiterea din clasa a patra în a cincea. În această perioadă, România a trecut de la un guvern așa-numit democratic-liberal la unul dictatorial. Dar dictatura regelui Carol nu a fost o dictatură antisemită, așa că legislația antisemită introdusă de guvernul Goga-Cuza a fost anulată imediat după demiterea acestui guvern. Ca urmare, antisemitismul a scăzut într-o oarecare măsură, relațiile cu ceilalți elevi s-au normalizat. Schimbarea politică a avut o asemenea influență încât, de
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
și am fost primul la admiterea din clasa a patra în a cincea. În această perioadă, România a trecut de la un guvern așa-numit democratic-liberal la unul dictatorial. Dar dictatura regelui Carol nu a fost o dictatură antisemită, așa că legislația antisemită introdusă de guvernul Goga-Cuza a fost anulată imediat după demiterea acestui guvern. Ca urmare, antisemitismul a scăzut într-o oarecare măsură, relațiile cu ceilalți elevi s-au normalizat. Schimbarea politică a avut o asemenea influență încât, de exemplu, profesorul de
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
Dușmăniile au început odată cu înființarea Grupului Etnic German[2]. Acesta a implementat dușmănia care a ajuns la culme în anii ’40, când s-a manifestat dușmănos chiar și față de români. Perioada Liceului Israelit a coincis cu o perioadă de legi antisemite, care veneau ca o grindină. Ne-au luat casele. Nu numai că ne-au luat casa, dar ne-au și dat afară din casă. Am fost obligați să ne mutăm undeva, la marginea orașului. Norocul nostru că am găsit o
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
scăpat. Dar acum ce mă fac? În ziua de 23 august 1944, au venit vecinii și ne-au spus: „Oameni buni, veniți la noi, la radio, s-auziți ce se întâmplă!” Am aflat că totul s-a schimbat, iar legile antisemite au fost anulate încă în noaptea aceea. Dar să revin la soarta mea, că, prin soarta mea, vezi și soarta altora. Am supraviețuit în detașamentul meu de muncă și am avut un noroc fantastic, de care mi-am dat seama
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
un detașament foarte greu, se construiau buncăre între Siret și Prut, în ideea că rușii vor înainta și buncărele vor fi un fel de Linie Maginot pentru România. Când am primit eu ordinul, detașamentul Doaga nu mai exista, nici legile antisemite. M-am uitat la data când a fost emis: aprilie 1944. Ordinul nu a ajuns la mine, pentru că ei aveau adresa veche, din strada Doja, iar numele era scris greșit, Laszlo Nicolae, că numele meu este Laszlo Toma Nicolae. Și
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
au colaborat cu mine, inginerul Hariga, care a rămas bun prieten cu mine. Avea aproape 80 de ani și era tare bolnav, dar a venit să asiste și să mai spună câteva cuvinte. Politica internă a partidului a devenit treptat antisemită. La început, în anii ’48-’50, evreii erau promovați peste tot, fără probleme. Însă din ’54 s-a schimbat situația. Eu nu am fost avansat în grad. Treacă de la mine! Nu a fost plăcut, dar nu a fost o nenorocire
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
la graniță am stat o groază. De asta n-am mai vrut să repetăm aventura, cu toate că ne distrasem așa de bine. Binecuvântată să-i fie amintirea! GN: Ai fost în cercuri de evrei și de neevrei. Ai observat vreodată manifestări antisemite? Iudit: În anturajul meu, efectiv, n-a existat antisemitism. De ce? Pentru că Timișoara e atât de cosmopolită! Eu n-am auzit să se spună la noi acasă: „neamțul ăla” sau „românul ăla” sau „az a goy” [5]. N-a fost! Conta
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
și pe cea a condeiului, dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s-au mai repetat și În cazul meu. La vîrsta de patru ani (1939), pe vremea proliferării legilor antisemite În Ungaria, am fost botezat de părinți la Biserica Uspenia din Novi Sad, și asta mi-a salvat viața. PÎnă la vîrsta de treisprezece ani am locuit În Ungaria, În ținutul de baștină al tatălui meu, unde ne-am refugiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a omorât patru tinere germane în tot atâtea luni. N-am văzut nimic prin ziare despre asta. Heydrich râse: — Ziarele tipăresc ceea ce le spunem noi să tipărească, iar asupra acestei știri există embargo. — Grație lui Streicher și a fițuicii sale antisemite, nu ar fi făcut decât să fie aruncată pe seama evreilor, explică Nebe. — Exact, întări Heydrich. Ultimul lucru pe care-l doresc este declanșarea în orașul ăsta a unei revolte antievreiești. Așa ceva ofensează simțul meu de ordine publică. Mă ofensează ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Scoase din buzunarul de la jacheta lui de vânătoare din tweed o foaie de ziar împăturit pe care o întinse pe birou: — M-am gândit că trebuie să vezi asta. Era prima pagină dintr-un număr vechi din Der Stürmer, publicația antisemită a lui Julius Streicher. Un titlu mare de-a latul colțului de sus din stânga a ziarului îi făcea reclamă ca fiind un „număr special despre crima rituală“. Nu că era nevoie să se reamintească asta. Ilustrația vorbea de la sine. Opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]