1,643 matches
-
fenomenul are la bază tulburarea organizării intrinseci a sistemului personalității, de tip caracteriologic, ceea ce conferă o instabilitate psihică cu consecințe asupra comportamentului și a capacității de adaptare a individului. Sociopatul este un individ care prezintă aberații primare comportamentale de tip antisocial, neînsoțite obligatoriu de o alterare a personalității. Supravegherea și recuperarea acestor categorii de indivizi intră tot în competența psihiatrului și a echipei terapeutice de igienă mintală. Societatea, prin instituțiile sale, va sancționa moral și juridic consecințele actelor de comportament ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și recuperarea acestor categorii de indivizi intră tot în competența psihiatrului și a echipei terapeutice de igienă mintală. Societatea, prin instituțiile sale, va sancționa moral și juridic consecințele actelor de comportament ale psihopaților și sociopaților, atunci când ele au un caracter antisocial. Comportamentul acestora, însă, ca fenomen psihologic, intră în competența medicului psihiatru, ajutat de psiholog și asistentul social. Măsurile profilactice vizează educația, supravegherea și adaptarea corespunzătoare a acestor indivizi în grupul social, familie sau sfera profesională. Acestea sunt măsuri de ordin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se întâmplă abandonul, părăsirile de domiciliu din partea copilului, atașarea la grupuri spontane de copii care-i duc la acte antisociale cum ar fi: consumul de alcool și droguri, furturi din locuințe, instituții și de la persoanele aflate întâmplător în calea lor, prostituție și, cel mai grav dintre toate, suicidul. Am trăit și dramele unor copii care nu au fost apreciați în
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
dar critică decadența spre care s-au îndreptat și consideră expresionismul o aberație, conchizând cu glas înalt că „aceste curente bolnave” nu aduc decât „chaos, dezordonare în formă, obscuritate în fond, imoralitate în duh și carne”, toate cu grave efecte antisociale. Bun cunoscător al limbii și literaturii germane, T. face câteva cercetări de literatură comparată, încercând să prezinte receptarea unor autori în România. Cea mai reușită este Heinrich Heine și heinismul în literatura românească (1930), unde se schițează o biografie a
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
răspunsuri, își simte sufletul încărcat, își pierde încrederea și interesul pentru învățătură. Condițiile ținând de starea economică precară a familiei asociate cu factori ce țin de o moralitate scăzută, conduc la insucces sau chiar la abandon școlar pecum și conduite antisociale. Părinții trebuie să nu minimalizeze școala și să vadă în copil doar un ajutor permanent în gospodărie. În aceste condiții copilul nu mai are timp să se pregătească pentru lecții, le este frică pentru notele mici și le este teamă
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
și relații interumane, tulburări de comportament. Adolescența poate fi marcată de comportamente de risc: consum de drog, alcool, relații sexuale precoce neprotejate, sarcini la vârstă mică. Ca adult se pot manifesta prin: dificultăți în găsirea unui loc de muncă, comportament antisocial, șofat cu viteză excesivă, implicare frecventă în accidente. La aproximativ doi din trei copii cu ADHD simptomele persistă la vârstă adultă. Copiii cu ADHD sunt ușor de rănit!!! Ei vor să învețe bine, să fie răsplătiți de învățători și profesori
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu agresiunea persoanelor; În doar 6,2% din cazuri aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor autoagresive, 33 de cazuri-12,5%-, predomină cele apărute În tulburările de personalitate de tip antisocial -14 cazuri 42,4%, din care În 56% din cazuri manifestarea se poate lega de consumul de alcool. Predomină vârsta foarte tânără, Între 18-25 de ani (67%), cei mai mulți aflându-se la prima internare. În poziția secundă găsim tulburările afective depresii
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Oligofreniile reprezintă acea stare de dezvoltare incompletă a activității psihice sub acțiunea unor factori intrinseci și extrinseci. Oligofreniile se caracterizeaza printr-o imaturitate afectivă, deficit al funcțiilor intelectuale, lipsa de adaptare, reactivitate primitivă. Din punct de vedere juridic, activitățile antisociale ale oligofrenilor nu au o motivație sau au o motivație puerilă. Oligofrenii sunt adesea induși și participă la furturi, vătĂmare corporală, viol și tentativă de viol, perversiuni sexuale, distrugeri de bunuri, tulburarea ordinii și liniștii publice. Oligofrenia prin deficit de
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
liniștii publice. Oligofrenia prin deficit de analiză și sinteză este asimilată cu alienația mintală. Studiul de față este realizat pe un eșantion de 198 de expertize medico-legale psihiatrice realizate la IML Iași și Sp. Clinic Universitar Socola Iași, privind actele antisociale comise de oligofreni În perioada 1996-1998. Din totalul expertizelor efectuate pe parcursul a 3 ani, Într-un număr de 57 de cazuri au fost implicați oligofreni care au comis acte de agresiune (18 cazuri În 1996, 22 cazuri În 1997 și
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
35.08% respectiv 21-30 ani de 49.12%. Dintre cazurile studiate, cel mai frecvent subiecții erau fărĂ ocupație (66,66%) și provin din mediul urban; În rest subiecții erau fie agricultori fie muncitori. Cel mai frecvent, oligofrenii care comit acte antisociale sunt neșcolarizați (35,08%) sau absolvenți ai ÎnvățĂmîntului primar (29,82%), rare fiind cazurile cînd aceștia au absolvit 8 clase sau o școală profesională. Studiind faptele pentru care au fost expertizați din punct de vedere medico-legal, am constatat că pe
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare la comportamente care Încalcă legi și conduc la arestări. 2. Înșelătoria indicată de minciuni repetate, folosirea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
mod similar, al căror comportament homicidar poate fi copiat. În ceea ce privește cauzele crimei, ca act individual, acestea pot fi situate, fie În planul personalității făptașului, fie În planul situației concrete de viață, fie În planul conjugării dinamice dintre cele două. Personalitatea antisocială se formează În aceleași condiții sociale ca și cea non-delincventă. Orientarea antisocială este un proces de durată, În care subiectul asimilează cu preponderență informațiile perturbante care Îi sosesc din mediul social, Împiedicându-l să asimileze sistemul de norme și valori
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
ca act individual, acestea pot fi situate, fie În planul personalității făptașului, fie În planul situației concrete de viață, fie În planul conjugării dinamice dintre cele două. Personalitatea antisocială se formează În aceleași condiții sociale ca și cea non-delincventă. Orientarea antisocială este un proces de durată, În care subiectul asimilează cu preponderență informațiile perturbante care Îi sosesc din mediul social, Împiedicându-l să asimileze sistemul de norme și valori promovat de societate. Eficiența modelatoare a informațiilor perturbante este În relație directă
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
În timp, devin dominante. Familia, modelul comportamental al părinților, stilul educativ, școala, climatul conjugal și profesional, au funcții de socializare primară a copilului și de stabilizare a personalității adultului. Analiza trecerii la actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și situația concretă de viață, care crează premisele trecerii la act. În procesul psihologic de deliberare și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându-se Însă puține aspecte În ceea ce privește manifestările agresive privite ca simptom al tulburărilor psihice În general , cât și
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
persoane. Acest comportament - vandalism, se poate Însoți de vociferări , continuând cu o formă de agitație reziduală , fără finalitate ideatorie sau comportamentală. Aceste manifestări comparativ cu cele din cadrul furorului epileptic au o durată mult mai redusă, apar mai rar , iar manifestările antisociale sunt mai puțin grave. Pacienții pot provoca daune materiale ale avutului obștesc sau personal - al lor personal sau al rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
violent. Există dovezi că violența este În concordanță cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul (tabel 1). Evaluarea comportamentului violent și agresiv Evaluarea riscului suicidar Având În vedere riscul crescut de conduită autolitică pacienților depresivi care abuzează de alcool, clinicianul trebuie să
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie care se plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-un melanj nefericit răutatea, promiscuitatea, agresivitatea antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
Persoana umană adoptă uneori comportamente deviante care pot periclita integritatea sau existența sa ori a celorlalți membri ai societății sau care lezează valorile sociale simbolice fundamentale (proprietate socială, statul, ordinea de drept, drepturile civile). Din punct de vedere psihiatrico-juridic, comportamentul antisocial se caracterizează prin recidivă și prin precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
valorile sociale simbolice fundamentale (proprietate socială, statul, ordinea de drept, drepturile civile). Din punct de vedere psihiatrico-juridic, comportamentul antisocial se caracterizează prin recidivă și prin precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]