10,957 matches
-
și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de bunuri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de străzi și căi de acces în 1890, dar numai 21 erau mai importante. Dintre ele, unele au rămas până în zilele noastre, altele au fost lărgite, îndreptate, pietruite sau pavate, înlesnind circulația pietonilor și a vehiculelor(Anexa 1). Distribuirea trimiterilor antrenează munca mai multor categorii de salariați, dar dintre aceștia factorii poștali sunt cei care predau destinatarilor la domiciliu, cele mai multe trimiteri sositeăcorespondență simplă și înregistrată, citații, adeverințe de primire, avize mesagerii, ziare și reviste, achitări mandate etc). În funcție de configurația terenului, de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
textul de lege criticat nu dă o definiție exactă a noțiunii de "sumă nedatorată"și nici nu detaliază condițiile În care se naște obligația de restituire. El vine să acopere Însă, prin excluderea tuturor celorlalte situații prevăzute de lege care antrenează răspunderea patrimonială a salariatului, cazurile când, fără a fi reținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume Încasate de la angajator, Întrucât acestea nu i se cuveneau, neexistând o justă cauză. De asemenea, având În vedere contextul reglementării, este evident
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
caracterizează oamenii din țara respectivă. Creșterea circulației turistice, antrenarea unor mase tot mai mari de persoane și diversificarea motivațiilor care generează cererea turistică, au condus la multiplicarea formelor de turism, ceea ce face ca fenomenul să cadă sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând, deopotrivă, geografi, economiști, sociologi și psihologi. Prin activităților derulate, turismul are, în același timp, și vocație ecologică, fiind pus, obligatoriu, în consonanță cu atitudini și comportamente responsabile față de mediu înconjurător, cu grija față de elementele de patrimoniu. În condițiile respectării și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mari pe timpul ceții și a precipitațiilor lichide și valori scăzute la temperaturi ridicate și intensități mari ale vântului. Disconfortul apare atunci când umezeala este însoțită de temperaturi mari, aspect ce determină reducerea evapotranspirației, tot așa cum umezeala ridicată, însoțită de temperaturi mici, antrenează dureri reumatice și agravarea afecțiunilor respiratorii, mai ales bronșite și astm. În plus, umezeala mare este un mediu propice de proliferare și propagare a maladiilor virotice, în principal gripa. Precipitațiile reprezintă factorul esențial pentru viață, însă cantitățile prea mari sau
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ne vizitează țara. Aeroporturile internaționale sunt, deocamdată, puține: București (Otopeni și Băneasa), Constanța (Mihail Kogălniceanu), Timișoara. Ele primesc turiști atât din cursele regulate cât și în sistem charter. Reprezintă alternativa, încă scumpă, la aglomerația din sezonul estival, dar care va antrena un număr din ce în ce mai mare de turiști pe măsură ce se dezvoltă categorii sociale cu potențial financiar ridicat. 5. Transporturile speciale cuprind mijloacele de transport pe cablu, cu rol turistic exclusiv. Caracterizează, mai ales, stațiunile montane și sunt destinate practicării schiului (telescaune, teleschi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pentru afecțiuni cardiovasculare; Sângeorz-Băi și Slănic Moldova, pentru afecțiuni digestive; Sovata, pentru afecțiuni ginecologice; Techirghiol, Mangalia, Sărata Monteoru, Băile Herculane și Băile Felix, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor. b) Turismul pentru odihnă și agrement are ca scop satisfacerea nevoilor recreative, antrenând, în principal, populația urbană, pe durate care variază de la câteva zile (week-end) până la câteva săptămâni. Valorifică o gamă largă de resurse turistice, în funcție de profesie, vârstă, venituri și organizare. Recreerea poate fi reprezentată printr-un dans la discotecă, o plimbare pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
calitative a tuturor factorilor de producție. Nu se pot asigura sporirea capitalului fix sau circulant, suplimentarea numărului de locuri de muncă, creșterea randamentului utilajelor, sporirea productivității muncii, diversificarea producției fără o judicioasă politică de investiții. Programul de dezvoltare a întreprinderii antrenează cheltuieli cu caracter de investiții, care nu se pot realiza dacă nu se găsesc mijloace financiare. Investițiile trebuiesc privite ca un stimul în orice activitate economică, dar chiar și în cele extraeconomice. Într-o afacere economică, cât de mică ar
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și e bine să credem că totul este posibil, atâta timp cît vrem și cît corespunde legilor firești ale Universului, ale Vieții și ale Pământului. Nu e bine să ne luptăm cu ordinea firească a lucrurilor și să ne lăsăm antrenați în manifestări contrare vieții și legilor firii, pentru că atunci vom fi înfrânți. E bine, însă, să fim pozitiviști în gânduri, în fapte, pentru noi și pentru ceilalți. Iar când greșim, să recunoaștem, măcar în sinea noastră, și să o luăm
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
din sine (povestită în Scripturi) presupune un efort, o eliberare ce nu mai poartă pecetea timpului. Ieșirea din sine este o punere-de-sine-în operă a adevărului ființării (cum ne învață Heidegger). Această ieșire se dovedește retrospectivă, proiectivă și circulară, capabilă să antreneze prezențe eterne pe care apoi le suportă cu greu. Imaginile, care deja și-au câștigat statutul lor independent, par să râdă de maestru, atrăgându-l în circumstanțe dubioase. Proiecția în imagine este responsabilă de caracterul ambiguu al ieșirii din sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
coincide cu obiectele cele mai bune și cele mai elevate și le va face, la rigoare, simbolice. Obiectele astfel reprezentate par să existe numai pentru ele însele, dar sunt totuși semnificative în străfundurile lor, și aceasta din cauza idealului care întotdeauna antrenează o generalitate. Dacă simbolicul mai indică și altceva decât reprezentarea, o va face întotdeauna într-un mod indirect. Acum, există și opere de artă care strălucesc prin rațiune, vorbe de duh, bun gust și printre acestea așezăm de ase-menea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de limbaj. Din limbaj se naște versul, atunci când cuvintele se produc "pentru ele însele", când vorbirea se află "trimisă înapoi în ea însăși". Din același limbaj se naște teatrul, când cuvintele se produc în afara lor, când o forță centrifugă le antrenează într-un soi de exhibiționism incantatoriu. În poezia Alegorie, figurile de stil se ramifică baroc, astfel încât spectacolul înfrățirii dintre pământ și cer ("teatrul") se interiorizează, se spiritualizează, pătrunzând în limbajul alegoric ("versul"): Unul în brațele celuilalt dormeau pământ și cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mare că după ce vor mai crește puțin, vor fugi ele de acasă să scape de sărăcie și de mizerie. Ce era În mintea lor nu avea de unde să știe dar, mama le privea cu luare aminte și Încerca să le antreneze și pe ele să facă puțină ordine și curat cât ea lipsea de acasă. Nu era În firea lor să miște măcar un deget. Spărgeau semințe și aruncau cojile pe unde se nimerea. Tot greul rămânea pe Săndica, fetița de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ca o căruță, nici rebus nu pot să fac. Lasă-l Încolo de rebus, uite mamă, a Început secerișul. Tu care admirai altă dată și un fir de iarbă, ce ai acum? Mama renunțase și la rebus și se lăsase antrenată În discuție de fiica sa atât de dornică să o scoată din amorțeală. Chiar simțea un fel de letargie, oboseală, plictiseală, un amestec de mai multe stări, din care prin propria ei voință nu reușea să iasă. Hai, zâmbește măcar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină Dat fiind că unele politici publice - sociale, economice - au anumite efecte de natură demografică, pot apărea ambiguități în delimitarea sferei politicii demografice. Având în vedere efectele în plan demografic pe care le pot antrena diversele politici publice aplicate este necesar ca delimitării sferei politicii demografice să-i fie acordat un plus de atenție. Rezolvarea de principiu a acestei potențiale probleme, respectiv evitarea oricăror confuzii, presupune acceptarea interferențelor dintre politicile publice și analiza specificității fiecăreia
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
noi atitudini, sentimente, convingeri, comportamente; determinând formarea personalității elevilor, metoda de predare nu mai este o cale de transmitere a unor cunoștințe, ci un proces educativ;funcția instrumentală (operaționalăă care asigură legătura între elev și conținuturi, între obiective și rezultate, antrenând elevul într-o tehnică de execuție; metodele sunt unelte, instrumente prin care profesorul își transformă obiectivele propuse, predeterminate, în obiective realizate, în performanțe; - funcția normativă sau de optimizare a acțiunii, prin aceea că metoda arată cum trebuie să se procedeze
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
desfășoară în jurul unor întrebări formulate de către profesor, cărora elevii trebuie să le ofere răspunsuri pe care le obțin pe baza lecturării sistematice și active a unor texte; - lectura dirijată ca modalitate de orientare a proceselor de gândire în care sunt antrenați elevii, într-un sens pe care profesorul îl decide; - lectura selectivă care se desfășoară în jurul unor orientări tematice sugerate de către profesor pentru care elevii urmează să identifice surse de informare prin lectură. La disciplina istorie lucrul cu cartea sau cu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații logice precum inducția, deducția, comparația sinteza, analiza, analogia), prelegerea (expunerea de către profesor a unui volum mare de cunoștințe, bine organizate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fie parcurs. - Verificarea soluției obținute. Pentru aplicarea cu succes a metodei este oportun ca, mai întâi, profesorul să-i familiarizeze pe elevi cu strategiile rezolvării problemelor prin prezentarea unui model de rezolvare a unei probleme considerate tipice și să-i antreneze în rezolvarea altor probleme de același gen până când ei își însușesc o gândire de tip procedural. Dintre procedeele de problematizare în lecțiile de istorie, cele mai utilizate sunt: furnizarea de informații între care există o contradicție aparentă și se cere
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
subiectul în cauză (ex. Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului (ex. Om). O altă cerință esențială a metodei este aceea că în nici un vers nu trebuie să se repete cuvintele. Metoda cvintentului antrenează creativitatea și simțul ludic ale elevilor prin asigurarea unei atmosfere de lucru cu mult mai puțin tensionată decât în cazul utilizării altor metode. Metoda buzz-groups Sintagma buzz-groups cu care este desemnată metoda se datorează zgomotului produs de elevi când discută
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de concluzionare în care sunt incluși și cei patru „actori”. După ce elevii formulează răspunsurile scrise, echipa identifică problemele, le comentează critic și propune rezolvări clasice. Profesorul sistematizează ideile și solicită elevilor să formuleze concluzii. Metoda permite îndrumarea elevilor prin intermediul chestionarului, antrenează întreaga clasă, încurajază identificarea problemelor sau găsirea soluțiilor, formează abilități de comunicare și adaptare la situații diverse. Metoda horoscopului Metodă activă, specifică literaturii, poate fi folosită și în predarea istoriei, în secvențele didactice care permit caracterizarea unor personalități istorice. Atunci când
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
încă șă constituie un mijloc prin care o parte a populației își obține resursele existențiale. Ca o ocupație de tradiție a populației, folosind pășunile de la poalele munților, oieritul a lăsat urme vizibile în topografia locală. De asemenea, populația masculină este antrenată în deplasări periodice în legătură cu munca în domeniul construcțiilor. Astfel, bărbații efectuează deplasări sezoniere pe distanțe mari în diferite regiuni ale țării pentru efectuarea unor lucrări. Tot în această categorie am putea încadra populația care se deplasează în sezonul cald pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
masă cu implicații sociale și economice, începând cu a doua jumătate a anilor 60 și accentuându-se în deceniul 9 în paralel cu evoluția economiei regiunii și a zonelor limitrofe pe linia industrializării. Se remarcă faptul că deplasările diurne ce antrenează un număr însemnat de persoane se realizează spre orașele din imediata vecinătate: Câmpina, Comarnic, Sinaia, dar și spre centre urbane aflate la o distanță mai mare: Ploiești, Bușteni, Predeal. Deplasările către orașele din nordul regiunii sunt realizate de persoane ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
O primă etapă o constituie analiza în perioada 1985-1991, marcată de primele disponibilizări din zonă și de reorientarea forței de muncă spre domeniul seviciilor, astfel că numărul salariaților din industrie scade la 4446 de persoane dar crește ușor numărul celor antrenați în celelalte ramuri. Resursele de muncă ale orașului și cartierelor aparținătoare constau în populație feminină încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
număr. Astfel în 1991 în transporturi erau angajați 118 lucrători pentru ca în 2001 numărul lor să ajungă la 31. În perioada actuală se constată o revenire, nu la nivelul anului 1991 ci la nivelul anului 1985, când în transporturi erau antrenate 86 persoane (2003-83 persoaneă. În perspectivă, transporturile reprezintă o ramură ce se preconizează a se înscrie pe un traseu ascendent în ce privește numărul angajaților întrucât căile de comunicație și transporturi vor fi îmbunătățite permanent iar cererea este an creștere. În ceea ce privește agricultura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]