2,520 matches
-
relației dintre sistemele de așezări și sistemele în regim natural prin prisma repercusiunilor asupra planificării spațiale ● Analize de tip biblioteconomic aplicate în domeniul urbanismului ● Identificarea si utilizarea cadrului metodologic si a proceselor de cercetare specifice privind categoriile urbanistice de spatii antropice / antropizate ; a cauzelor temporal-istorice, culturale, socio-economice, care determina dinamica acestora in raport cu societatea. ● Componenta sociala integrata la nimvelul sistemelor urbane si teritoriale ; contextul actual privind studiul sistemic din perspectiva calitatii locuirii. ● Cadru metodologic si operational privind cercetarea interdisciplinara in
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
soluția de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în vigoare; ... (ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate a terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz; ... ... e) situația utilităților tehnico-edilitare existente; ... f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția; ... g) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate; ... ... 3.2. regimul
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291758]
-
tehnic, funcțional-arhitectural și economic, cuprinzând: a) descrierea principalelor lucrări de intervenție pentru: – consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural; ... – protejarea, repararea elementelor nestructurale și/sau restaurarea elementelor arhitecturale și a componentelor artistice, după caz; ... – intervenții de protejare/conservare a elementelor naturale și antropice existente valoroase, după caz; ... – demolarea parțială a unor elemente structurale/ nestructurale, cu/fără modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției; ... – introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare; ... – introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcției existente; ... ... b) descrierea, după caz
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291758]
-
tehnică de intervenție propusă, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente construcției, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției reabilitate; ... c) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția; ... d) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate; ... e) caracteristicile
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291758]
-
pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. 3.1. Cadrul de politici și legislativ internațional Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) este acordul internațional multilateral al ONU privind schimbările climatice și are scopul de a preveni o interferență antropică periculoasă cu sistemul climatic. UNFCCC a fost adoptată în 1992 în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, alături de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD) și Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
fost ratificată de 197 de Părți (196 de state și o organizație regională de integrare economică) și a intrat în vigoare începând cu 21 martie 1994. În contextul Convenției-cadru privind schimbările climatice, Părțile au convenit nu numai să prevină interferențe antropice periculoase cu sistemul climatic, ci și să realizeze o stabilizare a concentrațiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta ar trebui să aibă loc la un nivel care să permită "ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Nivelul mediu global al mării a crescut cu 0,20 [0,15 până la 0,25] m între 1901 și 2018. Stratul oceanic superior (0-700 m) la nivel global s-a încălzit începând cu anii 1970 și este extrem de probabil ca influența antropică să fie principala cauză a încălzirii. Valurile de căldură marine aproape și-au dublat frecvența începând cu anii 1980 (încredere ridicată), iar influența antropică a contribuit foarte probabil la majoritatea dintre ele, începând cu cel puțin anul 2006. Emisiile de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
nivel global s-a încălzit începând cu anii 1970 și este extrem de probabil ca influența antropică să fie principala cauză a încălzirii. Valurile de căldură marine aproape și-au dublat frecvența începând cu anii 1980 (încredere ridicată), iar influența antropică a contribuit foarte probabil la majoritatea dintre ele, începând cu cel puțin anul 2006. Emisiile de dioxid de carbon (CO2) cauzate de om sunt principalul factor al acidificării globale a oceanului, observate în stratul de suprafață. Există o încredere ridicată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
sezonalitate (încredere medie). Observațiile asupra temperaturii medii globale la suprafața terestră evidențiază faptul că variabilitatea decenală s-a amplificat și a mascat schimbările pe termen lung cauzate de om, iar această variabilitate va continua în viitor (încredere foarte ridicată). Influența antropică a favorizat probabil incidența evenimentelor extreme compuse, începând cu anii 1950, incluzând creșteri ale frecvenței valurilor de căldură și secetelor concomitente, la scară globală (încredere ridicată) și ale incendiilor în unele regiuni de pe toate continentele locuite (încredere medie), precum
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
domeniul schimbărilor climatice; ... e) contribuie creșterea gradului de conștientizare publică a efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, vieții cotidiene și necesității susținerii politicilor publice și măsurilor adoptate la nivel național și european pentru încetinirea acestor schimbări și diminuarea numărului de acțiuni antropice care favorizează producerea schimbărilor cu impact negativ asupra mediului și vieții, prin informări publice, ori de câte ori este cazul. ... Componența CNSC este relativ similară cu cea a CISC, reprezentarea realizându-se cu cel puțin un grad de reprezentare mai
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de eroziune sau degradare: SM8.2.1.4.1. Măsuri privind controlarea eroziunii eoliene SM8.2.1.4.2. Măsuri preventive și curative care acționează asupra cauzelor și efectelor ce produc alunecări de teren SM8.2.1.4.3. Gestionarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor SM8.2.1.4.4. Măsuri privind reabilitarea terenurilor degradate antropic (exploatări miniere, depuneri de reziduuri, poluate cu hidrocarburi, metale grele, etc.) SM8.2.1.4.5. Măsuri privind asumarea țintelor de neutralitate a degradării terenurilor (LDN) SM8.2.1.4.6. Măsuri privind amenajarea pajiștilor 2024-2030 Coordonare: MADR Implementare: MADR, ICPA, Autorități publice centrale și/sau locale Suprafața în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
național prevăzut la art. 6 alin. (2) , în vederea abordării în mod unitar și integrat a conținutului acestor documente. ... Articolul 9 INCDPAPM implementează următoarele activități asociate monitorizării indicatorilor privind depunerile atmosferice în terenurile agricole cultivate și pajiști cauzate de activități antropice: a) identifică și propune stații/suprafețe de monitorizare de referință aferente rețelei NECFAP a indicatorilor privind depunerile atmosferice; ... b) realizează monitorizarea depunerilor în stațiile de referință/prelevare selectate și în cele nou amplasate; ... c) colectează, prelucrează și validează științific datele și informațiile
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 23 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289992]
-
suprafața Mării Negre. Proiectul a urmărit implementarea eficientă a Directivei - Cadru ''Strategia pentru Mediul Marin" 2008/56/CE (MSFD) în scopul atingerii stării ecologice bune a Descriptorului D1 pentru prevenirea, protecția și conservarea mediului marin, având în vedere presiunile și impactul activităților antropice, permițând în același timp utilizarea durabilă a acestuia. Tursiops truncatus ponticus (Barabasch - Nikiforov, 1940) - afalin Clasa: Mammalia Ordinul: Cetartiodactyla Infraordinul: Cetacea Familia: Delphinidae Genul: Tursiops Specia: Tursiops truncatus (Montagu, 1821) Figura 3 Tursiops truncatus (Otero et al., 2019) Descriere: Capul
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
și 2010), Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene (2004) și IUCN (2008). Cu toate acestea, starea de conservare a cetaceelor nu a putut fi stabilită cu exactitate deoarece informațiile științifice referitoare la abundență, distribuție, migrație, habitatele critice, presiunile și amenințările antropice și naturale au fost insuficiente. ... 2.3. CONVENȚII, ACORDURI SI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE Comisia Internațională pentru Explorarea Științifică a Mării Mediterane (CIESM) (1910) - Din anul 2001, CIESM are în componența sa un Grup de experți în cetacee, iar la fiecare trei ani
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
pentru conservarea și gestionarea lor și care ar beneficia semnificativ de cooperare internațională, realizată printr-un acord internațional; - Numeroase rezoluții relevante pentru Marea Neagră, au fost adoptate de Conferințele Părților la CMS, printre acestea și cea referitoare la impactul activităților antropice asupra cetaceelor, recunoscând că acesta este în creștere. Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS) (1982) - În conformitate cu UNCLOS, cetaceele sunt considerate o resursă marină vie, iar statele membre trebuie să coopereze pentru a conserva, gestiona și studia mamiferele
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
cetacee din Marea Neagră. Obiectivele Planului Național de Acțiune sunt următoarele: a) protecția, conservarea și refacerea populațiilor de cetacee din Marea Neagră ... b) protecția și conservarea habitatelor-cheie pentru cetacee, inclusiv a zonelor de hrănire și reproducere; ... c) diminuarea impactului presiunilor antropice asupra cetaceelor. ... ... IV. PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE Populațiile de cetacee din Marea Neagră sunt vulnerabile, ca urmare a presiunilor și amenințărilor antropice. De aceea, pentru îmbunătățirea stării lor de conservare, sunt necesare acțiuni prioritare menționate în cadrul acestui Plan Național
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
b) protecția și conservarea habitatelor-cheie pentru cetacee, inclusiv a zonelor de hrănire și reproducere; ... c) diminuarea impactului presiunilor antropice asupra cetaceelor. ... ... IV. PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE Populațiile de cetacee din Marea Neagră sunt vulnerabile, ca urmare a presiunilor și amenințărilor antropice. De aceea, pentru îmbunătățirea stării lor de conservare, sunt necesare acțiuni prioritare menționate în cadrul acestui Plan Național de Acțiune. Acțiunile realizate în cadrul unor proiecte precum ANEMONE, CeNoBS, programul MCCMN al ONG-ului "Mare Nostrum", au permis colectarea unor
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Aceste acțiuni au început să fie puse în aplicare în Marea Mediterană și mai puțin în Marea Neagră (Notarbartolo di Sciara & Tonay, 2021). Prin Rezoluția 4.14 (noiembrie 2010, Monaco) se afirmă că trebuie luate măsurile necesare pentru a reduce contribuția antropică la schimbările climatice și la acidificarea oceanelor. De asemenea, a fost organizat un workshop privind impactul schimbărilor climatice asupra cetaceelor din Marea Mediterană și Marea Neagră la Monaco, în 11 iunie 2014. 4.1.9. FACILITAREA ACCESULUI LA DATELE SI INFORMAȚIILE DE
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
monitorizărilor Mare Descriere Această acțiune se axează pe două faze: - faza inițială, în care sunt identificate pe baze științifice, zonele ce reprezintă habitatul esențial al cetaceelor; - adoptarea de reglementări și măsuri legale, pentru eliminarea sau diminuarea presiunilor cauzate de activitățile antropice în aceste zone, este un proces administrativ și politic. Zonele importante pentru populațiile de cetacee sunt împărțite și definite astfel: a) Habitate critice pentru cetacee (Cetacean Critical Habitat - CCH) - „un loc sau o zonă utilizată în mod regulat de un
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
măsuri de atenuare a acestuia, mai ales în cazul în care este susceptibil să aibă un impact negativ asupra cetaceelor Medie Descriere Cetaceele se bazează pe sunete pentru a comunica, naviga și localiza prada (ecolocație). Zgomotele subacvatice produse de activitățile antropice reprezintă o presiune semnificativă pentru cetacee. Pentru proiectele și activitățile care poluează fonic, la un nivel susceptibil să afecteze mamiferele marine (de ex. prospecțiunile seismice pentru explorarea petrolului și gazelor, rutele maritime, etc.) trebuie să se facă studii de impact
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
caracteristice / dominante Specii însoțitoare ). Specii accidentale 1. Specii rare și periclitate 2. Alte specii (sp. alohtone, invazive) 3. Starea de conservare a habitatului Favorabilă Inadecvată Nefavorabilă îmbunătățit Stabil Deteriorat 4. Factori de risc la adresa habitatului Naturali Antropici 5. Presiuni antropice și amenințări la adresa habitatului Minore Moderate Majore 6. Calitatea habitatului Bună Moderată Inadecvată 7. Tendința de evoluție a habitatului îmbunătățire Stabilă Deteriorare 8. Alte observații Semnătură specialist Eșantionarea, colectarea și agregarea informațiilor pe plot Eșantionarea presupune colectarea probelor de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
funcție de caracteristicile fizice și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung vor fi estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție ale habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung vor fi estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție ale habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care pot oferi indicații asupra
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor. Starea de conservare a habitatului este considerată neadecvată în situația în care habitatul este în prezent supus unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură, care afectează deja parametrii de calitate ai habitatului, punând în pericol stabilitatea habitatului pe termen lung. Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor. Starea de conservare a habitatului este considerată inadecvată în situația în care habitatul este în prezent supus unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură care afectează deja parametrii de calitate ai habitatului punând în pericol stabilitatea habitatului pe termen lung. Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]