2,449 matches
-
Kant (traduceri noi în limba română) și lucrări, studii despre operele filosofice ale acestora. Se cuvine să mulțumesc, pentru felul în care mi-a fost întâmpinată și propunerea de publicare a acestei cărți, Editurii Institutul European. Introducere Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic 1. Personalismul energetic: surse și premise Câteva observații mai generale despre opera ce urmează a fi interpretată sunt utile înțelegerii scopului lucrării de față și stabilirii locului acestei încercări în spațiul interpretărilor filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Termenul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primul rând rostul de a reconstrui locul omului în "structura" lumii. Al doilea tip de interpretare, cel filosofic, trebuie detaliat, pentru că deschiderea (dimensiunea) filosofică a personalismului energetic a fost gândită diferit. Astfel, unii interpreți au încercat să dovedească întemeierea sa antropologică. Spre sfârșitul deceniului IV, când lucrările ce încheagă personalismul energetic erau publicate, Tudor Vianu aprecia astfel această concepție: "întreaga filosofie a d-lui C. Rădulescu-Motru se reazemă pe o viziune a omului, pe un concept normativ al persoanei umane pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului; teoria filosofică asupra personalității, care trebuie interpretată, prin raportare la filosofia contemporană, ca proiect personalist. Modelul explicației antropologice (împreună cu interogațiile care îl justifică) este personalist-energetic, iar personalismul și energetismul sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate sunt în spiritul filosofiei contemporane, adică ele fac parte din orizontul acesteia. De asemenea, în vremea în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de hermeneutica filosofică românească fie în intenția de a-i dezvălui modelul filosofic pe care îl întrupează, fie pentru a-i arăta și justifica locul (rolul) în istoria filosofiei românești. În lucrarea de față încerc un răspuns la problema semnificației antropologice a personalismului energetic. De fapt, două întrebări vor structura discursul: a) Care sunt temeiurile conceptuale ale reconstrucției umanului din personalismul energetic? b) Ce consecințe teoretice îngăduie o astfel de interpretare? Demersul va avea ca prim moment dezvăluirea unor relații dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă o dominantă conceptuală. Am ținut seama însă și de observațiile exegeților personalismului energetic, ale celor ce au semnalat posibilitatea interpretării sale ca reconstrucție filosofică a umanului. Sub privire antropologică, unul dintre principalele concepte ale filosofiei în cauză (alături de cel al personalității) este determinismul prin finalitate, construit în analogie cu conceptul kantian al finalității. Putem spune, deocamdată ipotetic, că, interpretat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, personalismul energetic își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este un personalism energetic" în sensul unei unități de gândire ("teorie") care poate avea forma sistemului. Prin urmare, este necesară dezvăluirea unității în sistem a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru (chiar dacă interpretarea își asumă de la început o anume perspectivă, anume cea "antropologică"), pentru ca, pe temeiul originalității sale astfel dovedite, să o putem așeza în locul care i se cuvine în spațiul filosofic actual. Căci în cazul judecării în sine, fără dezvăluirea legăturilor cu modelele filosofice anterioare sau cu cele contemporane, dovada de originalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre conceptele fundamentale sub condiția vizării sale antropologice, anume determinismul prin finalitate (gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității), o formulă filosofică de tipul "personalismului" contemporan este desfășurat pe mai multe secvențe ce se vor regăsi în cele trei capitole ale lucrării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității), o formulă filosofică de tipul "personalismului" contemporan este desfășurat pe mai multe secvențe ce se vor regăsi în cele trei capitole ale lucrării. Întâi este dezvăluit sensul antropologic al filosofiei kantiene pornind de la conceptul finalității și este identificat modelul de reconstrucție a umanului pe care ea îl cuprinde. Apoi, pe temeiul analogiei dintre determinismul prin finalitate și structura formală a conceptului kantian al finalității, sunt dezvăluite: a) justificarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a omului" explicit construită de autor, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic 27. Antropologia filosofică este posibilă prin postularea unei esențe a omului, a unui atribut specificator având statutul de "natură umană"; tocmai prin acest atribut omul se deosebește de celelalte existențe ale lumii. Or, Kant, deși afirmă esența rațională, natura liberă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilitate ale metafizicii (metafizică ce poate cuprinde ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, aparținând, astfel, omului ca ființă rațională, acceptarea ideii omului ca scop final al existenței presupune extinderea unui principiu al acestuia asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alcătuirea sa personalizată timpul devine destin cultural, tradiția se înnoiește prin creație personalitatea folosindu-și din plin potențialul său energetic -, iar omul, ca personalitate, își confirmă statutul de corelațiune energetică finală aflată într-o identitate structurală cu unitatea lumii. Modelul antropologic al personalismului energetic (tipul de explicare a omului), determinat ca ontologie a umanului, îngăduie apropierea acestei filosofii de unele modele și proiecte ale filosofiei actuale. Ne interesează în contextul de față personalismul și energetismul. Potrivit personalismului energetic, omul cumpănește (cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile semnificative ale filosofiei personaliste prezentate în lucrare, anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul s-a constituit târziu în istoria filosofiei. Dintr-o asemenea perspectivă, au șanse de adevăr vorbele lui Foucault: "înainte de sfârșitul sec. al XVIII-lea omul nu exista"31; căci o reflecție autonomă asupra omului, care să constituie un demers antropologic semnificativ, o reflecție conștientă de sine și de faptul că anumite probleme filosofice (cum ar fi cea a cunoașterii, cea a moralității etc.) nu pot fi rezolvate fără redeschiderea problemei omului, dobândește realitate în momentul istoric pe care îl evocă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a cunoașterii, cea a moralității etc.) nu pot fi rezolvate fără redeschiderea problemei omului, dobândește realitate în momentul istoric pe care îl evocă Foucault. În plus, conștiința unui act de tematizare a umanului ca totalitate, prin urmare, și un demers antropologic semnificativ, se conturează abia în primele decenii ale veacului nostru. Este momentul în care se discută statutul, obiectul, metodele, "planul" de cercetare pentru o disciplină ce va fi numită "antropologie filosofică". Max Scheler scria: Dacă există o problemă filosofică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată în criză (la momentul "Scheler" n. C.). Este vorba de posibilitatea unei antropologii filosofice, de fundamentarea antropologică a metafizicii însăși"33. Faptul nou pe care îl propune acest moment nu se reduce la repunerea întrebării despre ceea-ce-este omul, ci el presupune ideea posibilității unui discurs autonom despre om (ca "antropologie filosofică") și, de asemenea, ideea că actul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
35 În perioada în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger de a interpreta într-un mod "antropologic" Criticile kantiene, îndeosebi Critica rațiunii pure, pornind de la ideea că în filosofia critică se află, ca fapt esențial, un discurs asupra omului ca ființă finită. Pe acest temei, Heidegger scotea la iveală sensuri ale modelului unei ontologii a umanului ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atribut al propriului demers, constată, pe de o parte, prezența "specifică" a omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre ceea-ce-este omul. Fiecare încearcă să dea măsură acestor două fapte, fie prin raportarea la tradiția antropologică (științifică, în bună măsură) și la celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
etc. sunt dezvăluite în tradiția filosofică.37 Încă în filosofia începuturilor, Parmenide așeza sub măsura rostirii gândirea și ființa (gândirea tot una cu ființa), înte-meindu-le prin identitate, adică printr-o relație cu semnificație ontologică, însă purtătoare, totodată, a unor sensuri antropologice clare. Socrate, de asemenea, consacrând filosofic formula delfică prea bine știută, Cunoaște-te pe tine însuți! , în contextul unei "ontologii a cunoașterii", rostea despre om. S-a spus chiar mai mult în privința semnificației demersului socratic, anume că omul apare ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi Mihail Ralea, anume faptul că antropologia filosofică trebuie să afirme și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche, din primele reconstrucții antropologice, cu toate că acestea nu pot fi gândite autonom, în diferență față de reconstrucția filosofică globală. De exemplu, Aristotel "fixează" esența omului în socialitate, aratând că toate faptele omenești sunt întemeiate pe acest atribut. Dacă omul nu ar avea caracterul de ființă socială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gândul despre omul-în-ființa-sa negat într-un mod indirect, prin postularea esenței lui, adică prin "concentrarea" sa într-un atribut (diferență sau propriu) cu rol de specificare (de integrare, ca specie, într-un gen). Faptul acesta este valabil și pentru încercările antropologice anterioare construcției modelului antropologiei filosofice (prin Max Scheler). Totuși, el este subminat încă în filosofia kantiană, în "locul" în care se produce autonomizarea rostirii despre om (a "antropologiei"). Acest fapt nu este urmărit ca un scop în sine de Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofi din epocă, așa încât afirmația lui Foucault citată mai sus, potrivit căreia omul "nu a existat" până la sfârșitul sec. al XVIII-lea (momentul "Kant), se prezintă și ca recuperare, prin conștiința istorică a filosofiei, a unui fapt teoretic deosebit de semnificativ antropologic. În expresia sa științifică existentă în evul modern (ceea ce ar corespunde "epistemei clasice", în termenii lui Foucault), antropologia își fixase un program indiferent față de anumite exigențe filosofice. Kant însă, prin actul său de re-fundare a metafizicii și, în general, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia însă forma antropologiei filosofice, ci forma unui proiect antropologic. Iar prin enunțurile amintite mai sus, proiectul antropologic kantian este numai confirmat, căci el fusese construit prin demersul critic anterior (în Critici, concepute de Kant înaintea Antropologiei). Actul de reîntemeiere a antropologiei este repetat de Max Scheler. Cu noul înțeles
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia însă forma antropologiei filosofice, ci forma unui proiect antropologic. Iar prin enunțurile amintite mai sus, proiectul antropologic kantian este numai confirmat, căci el fusese construit prin demersul critic anterior (în Critici, concepute de Kant înaintea Antropologiei). Actul de reîntemeiere a antropologiei este repetat de Max Scheler. Cu noul înțeles de "filosofie a omului", antropologia depășește închiderile științifice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]