2,440 matches
-
a renunțat la el, pronunțându-se pentru "rescrierea modernității". Postmodernismul consideră că ființa ca "Dasein" nu mai are nevoie de nici un fel de transcendență care să o susțină. Departajându-se de tradiționalism și modernism, exegetul a încercat să propună un temei antropologic nou, omul concret bacovian, trăind într-un "gol istoric", într-un vid sufletesc, pândit de nebunie. Or, am putea recurge la sintagma "omul recent" propusă de H.-R. Patapievici, pentru a dezvălui inconsistența ființei umane, căderea sa în banal și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la întâmplare, doar unele titluri de capitole din câteva cărți publicate după '90, "arheul românilor", "teoria "golului etnic" și omenia mioritică", "golul etnic" și ofensiva perifericilor", "postmodernismul și spaima de identitate națională" etc. Alături de eșafodajul savant al argumentelor literare, sociologice, antropologice și filosofice, în aceste apariții se impune constant de-a lungul anilor și o vervă polemică implicită. Theodor Codreanu nu este un polemist umoral. La el, bunăoară, nu vom regăsi pasiunea feroce a sublimei doamne Magda Ursache, ale cărei polemici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțelegea toate astea, presupun. Nu vreau să spun că el ar fi fost în stare să articuleze sau măcar să formuleze în mod conștient rolul pe care îl jucase clasa socială în relația lui cu Sheba. Dar că el simțise dimensiunea antropologică a interesului Shebei față de el și că îi cântase în strună, n-am nici o îndoială. Când îi povestea despre casa și familia lui parcă s-ar fi străduit înadins să-i lase intacte noțiunile ei naive despre moravurile proletariatului. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Biserica Ortodoxă, lupta pentru protecția drepturilor omului reprezintă o realitate permanentă în viața și în istoria sa dintotdeauna. De aceea, violarea demnității umane (în dublul ei aspect: ontologic și moral) și a drepturilor fundamentale ale omului reprezintă o gravă eroare antropologică ce nu va putea fi admisă niciodată de Ortodoxie.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
câteodată cu ideea principală, acest unghi delimitează semnificația majoră a faptului abordat. Să luăm un lucru simplu: o mașină. Într-un articol de opinie, această temă poate fi abordată din punct de vedere financiar, economic, social, erotic, psihologic, religios, cultural, antropologic etc. Ar fi greșită suprapunerea tuturor acestor abordări. Oricum, nu vom reuși. Pentru a scrie un articol coerent și convingător, este suficient să ne oprim la o singură semnificație și să ne argumentăm corect punctul de vedere. În funcție de genul ales
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de semnificații ale analizei rețelelor sociale. Prima secțiune a capitolului este destinată prezentării originilor analizei rețelelor sociale, cu accent pe impactul pe care trei școli mai vechi de cercetare socială (Școala studiilor sociometrice, Școala de cercetare de la Harvard și Școala antropologică de la Manchester) l-au avut asupra dezvoltării domeniului. În a doua secțiune a capitolului, ofer o introducere în orizontul multiplu de semnificații și înțelesuri asociate ideii de analiză a rețelelor sociale. În acest context, subliniez diversitatea accepțiunilor existente la nivelul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a conținutului conceptului de rețele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei rețelelor sociale este plasată temporal la sfârșitul deceniului al doilea al secolului XX, în contextul a trei școli de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de studiul grupurilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
experimentale obținute de Leavitt au susținut ideea potrivit căreia există o relație între rețeaua de comunicare și comportamentul membrilor grupului (Leavitt și Knight, 1963). Rezultatele au fost confirmate și de alte studii experimentale realizate în aceeași perioadă (Shaw, 1964). Școala antropologică de la Manchester a aplicat multe idei derivate din studiile lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) cu privire la structurile din societățile primitive. Astfel, această școală a realizat un transfer dinspre studiul structurilor societăților tribale către studiul orașelor britanice de dimensiuni reduse. Școala de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
scrierile unor autori precum Durkheim, Malinowski, Radcliffe-Brown și Georg Simmel, din care s-au preluat foarte multe date generale. (Roethlisberger și Dickson, 2003:286) Indicațiile oferite de Warner echipelor de investigatori în cadrul experimentului Hawthorne au adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din care s-au preluat foarte multe date generale. (Roethlisberger și Dickson, 2003:286) Indicațiile oferite de Warner echipelor de investigatori în cadrul experimentului Hawthorne au adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adus în prim-plan practica antropologică. Cu alte cuvinte, influențat de Radcliffe-Brown și de studiile antropologice de teren ale acestuia, Warner a sugerat ca cercetarea observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grupului de muncă etc. Una dintre principalele descoperiri realizate în urma investigării structurilor sociale prin intermediul sociogramelor a fost aceea că întreprinderea este un sistem social, și nu doar o unitate economică (Vlăsceanu, 1993). Warner inițiază în 1930, împreună cu Mayo, primul studiu antropologic de amploare la nivelul unei comunități moderne urbane. Așa cum am amintit mai sus, este vorba despre cercetarea de teren desfășurată în Newburyport, numită ulterior „cercetarea Yankee City”. În studiul de teren din Yankee City, Warner avansează un cadru conceptual derivat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o astfel de coparticipare se extinde într-o rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea și transformarea diferitelor configurații de relații și structuri sociale, în contextul conflictului și al exercitării puterii. Influențați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Gluckman, John Barnes, Clyde Mitchell și Elizabeth Bott, defineau structurile drept rețele de relații și își propuneau să le analizeze prin aplicarea teoriei matematice a grafurilor și prin utilizarea metodelor de analiză de tip cantitativ (Mitchell, 1974; Scott, 2000). Școala antropologică de la Manchester a contribuit la introducerea în bagajul comun al analizei moderne a rețelelor sociale a unor concepte utilizate în interpretarea datelor culese în urma studiilor de teren. De exemplu, Mitchell a introdus în circuitul științific conceptul de ego-rețele (ego-networks). În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la numărul total de legături posibile teoretic) ca modalitate de estimare a gradului de apropiere a indivizilor dintr-o comunitate (Carrington și Scott, 2012: 2). În figura 1.7 sunt prezentați cei mai semnificativi reprezentanți ai celor trei școli (* - Școala antropologică de la Manchester, * - Școala studiilor sociometrice și * - Școala de cercetare de la Harvard). De asemenea, sunt precizați cercetătorii ale căror idei au influențat munca de cercetare de la nivelul fiecărei școli. 1.2. Ce este analiza rețelelor sociale? Cele trei școli care au
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la o returnare de resurse de la altcineva în viitor” (Befu, 1977: 260). Așteptările cu privire la eventualele reciprocități indirecte pe care un actor le poate avea de la alții decât cei către care a direcționat resurse sunt și mai puternic subliniate în studiile antropologice, prin regulile culturale cu privire la schimb. Regulile schimbului, din perspectivă antropologică, au o încărcătură normativă culturală care guvernează ceea ce ar trebui sau poate fi dat sau returnat într-un anumit tip de situație definită în termenii relației specifice dintre participanți, de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1977: 260). Așteptările cu privire la eventualele reciprocități indirecte pe care un actor le poate avea de la alții decât cei către care a direcționat resurse sunt și mai puternic subliniate în studiile antropologice, prin regulile culturale cu privire la schimb. Regulile schimbului, din perspectivă antropologică, au o încărcătură normativă culturală care guvernează ceea ce ar trebui sau poate fi dat sau returnat într-un anumit tip de situație definită în termenii relației specifice dintre participanți, de ocazie pentru a face un schimb. Spre deosebire de norma reciprocității, care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale s-au afirmat definitiv, aparatul lor conceptual s-a dezvoltat și numărul de întrebări la care oferă răspunsuri a crescut. Știm că omul și devenirea umană sunt mult mai complexe și numai o viziune integratoare, economică, dar și istorică, antropologică, sociologică și culturală, ne poate oferi răspunsuri la întrebările despre capitalism și construcție socială capitalistă. Acum putem spune că Weber a avut dreptate și pentru că socialismul s-a prăbușit la el acasă, adică în țara care l-a construit și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Cartea întâlnirilor admirabile, Editura Eminescu, București, 1981; 34. Durand, G., Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999; 35. Durand, G., Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Editura Nemira, București, 1998; 36. Durand, G., Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977; 37. Eco, U., Lector in fabula, Editura Univers, București, 1991; 38. Eliade, M., Comentarii la legenda Meșterului Manole, în vol. Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991; 39. Eliade, M., Contribuții la filosofia Renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
I., Coderch, A. M., Ultimul Carnaval. Goya, Sade și lumea răsturnată, Editura Humanitas, București, 2007; 125. Streinu, V., Eminescu, poet dificil, în Eminescu, vol. al III-lea. Textul eminescian. Analize, Editura Eminescu, București, 1990; 126. Surdulescu, R., Critica mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentele numinosului, Editura Alfa, București, 1997; 127. Șuțu, R., Eminescu la M-rea Neamț în Arhiva, XVII, 1906; 128. Taylor, Ch., Sources of the Self: the Making of Modern Identity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989; 129. Torouțiu, I. E., Studii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și visele, ediția citată, p. 17 69 Gaston Bachelard, Pământul și reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999, p. 236 70 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 100 71 Idem, p. 99 72 Radu Surdulescu, Critica mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentele numinosului, Editura Alfa, București, 1997, p. 100 73 Gilbert Durand, op. cit., p. 157 74 Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 43-44 98 Liviu Leonte, op. cit., p. 155 99 Cf. Gaston Bachelard, Aerul și visele, ediția citată, p. 97 100 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 41 101 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977, p. 161 102 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 85 103 Camil Petrescu, Doctrina substanței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, vol. I, pp. 231-232 104 Camil Petrescu, Cer final în Patul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Oneself as Another, University Press of Chicago, Chicago, 1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J. -P. Pontalis, După
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Eminescu, București, 1982, p. 20 156 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, ediția citată, p. 98; relevantă este, de asemenea, distincția violență vs. sacru vezi: G. Girard, La Violence et le Sacré, Grasset, Paris, 1978: autorul demonstrează, făcând apel la cercetări antropologice și la mitologia greacă, că "Violența constituie inima adevărată și sufletul secret al sacrului" (p. 52), religiile urmărind oprirea marilor violențe (calamități, războaie etc.) tot prin violență sacrificiul ritual. 157 D. Stăniloaie, Iisus Hristos sau restaurarea Omului, Editura Omniscop, București
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]