535 matches
-
mai multe familii de rituri: a) sacrificarea unui animal: porcul În ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente ritualice: cum ar fi turtele și colacii de o anumită formă (zoomorfe sau antropomorfe, cerc solar sau Încolăcit ca un opt), pregătiți special pentru colindători; c) ospețele ceremoniale: În forme moderate sau orgiastice, acestea celebrau fertilitatea și propițiau, prin consumul excesiv, forțele naturii să dăruiască aceleași roade și În anul sau momentul calendaristic ce
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
picioare umane sau animaliere (canguri, emu), ovale reprezentând ouă de păsări, sau cercuri concentrice, din aliniamente de linii curbe și paralele. În evoluția acestor tradiții stilistice au fost definite două faze succesive: prima se referă la motive figurative simple (siluete antropomorfe și zoomorfe fără detalii anatomice) pictate sau sculptate, a doua (limitată la zona Armhem și Kimberley) cu picturi parietale mai numeroase, monocrome sau policrome (nuanțe de ocru, alb, negru), figuri antropomorfe cu corp filiform și picturi, numite „cu raze X
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
succesive: prima se referă la motive figurative simple (siluete antropomorfe și zoomorfe fără detalii anatomice) pictate sau sculptate, a doua (limitată la zona Armhem și Kimberley) cu picturi parietale mai numeroase, monocrome sau policrome (nuanțe de ocru, alb, negru), figuri antropomorfe cu corp filiform și picturi, numite „cu raze X”, În care anatomia internă a animalelor este reprezentată schematic. În Kimberley, reprezentările umane sunt mai realiste, unele au capul aureolat cu un halo În tentă plată sau din linie, altele au
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Sumbawa. Dispunerea mormintelor pe coastele vulcanilor, pe terase cu ziduri de susținere din piatră implică existența unor adevărate sanctuare funerare, cum ar fi cele de pe muntele Yang și la Banten (Java). Unele stele cu figuri umane semnalează dezvoltarea unei arte antropomorfe. Răspândirea civilizației bronzului și a fierului, din secolul al VI-lea Î.Hr., se regăsesc alături de urne, clopote, și În tobe de bronz decorate cu scene funerare, cum ar fi Luna din Pedjeng, În Bali, toba din insula Sangeang, lângă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
măiestrie din lemn sau metal, la prețuri derizorii. Ne familiarizăm cu priveliștea diferitelor Însemne funerare și 453 religioase pe care le vedem Înșirate pe tarabe sau direct pe sol, În mici ateliere meșteșugărești (urne funerare de diferite dimensiuni, statui, statuete antropomorfe și zoomorfe, felinare, mici temple și tronuri simbolice, stâlpi, porți sculptate, vase din lut sau metal, podoabe). Oriunde ne-am oprit, balinezii ne-au Întâmpinat cu respect, bună cuviință, căldură sufletească și mai ales zâmbete, Împreunând palmele În direcția pieptului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
orgoliul unor noi descoperiri. Am lăsat acest lucru pe seama specialiștilor și a expedițiilor etnografice. 758 Regiunea fluviului Sepik este un centru important al artei oceanice. Marea casă de reuniune a bărbaților este pretextul unor realizări plastice În care domină motivele antropomorfe: stâlpi de susținere, grinzi sculptate, coame purtând o piesă din teracotă, modelată În formă de cap uman și pictată, uneori completată cu o pasăre. Tobele mari așezate pe pământ sunt sculptate și gravate cu aceleași motive. Sculpturile și picturile ornează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
000), seminomazi sau sedentari, practică agricultura pe terenuri defrișate prin incendiere (orez, porumb tuberculi), vânătoarea, pescuitul, culesul, meșteșuguri (Împletituri, prelucrarea metalelor, țesutul). O trăsătură caracteristică ritualului funerar este cea de-a doua 781 Ibidem, p. 231. 782 Statuile de lemn antropomorfe, În poziție ghemuită, le reprezintă pe zeități (ibidem, p. 200). 783 Religia are caracter politeist și anemism, panteon ierarhizat, practicând cultul străbunilor și vânătoarea de capete. Convertirea la creștinism a dus la un sincretism religios Panteonul avea În frunte marea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pot fi Întâlniți În insula Luzon la est de Cordeliera Centrală și În jurul lanțului muntos Polis (circa 140.000 de oameni), În sate pe coline sau În văile apelor. Adevărați artiști În prelucarea lemnului, ei realizează numeroase statui de lemn antropomorfe, În poziție ghircită, reprezentând numeroasele zeități din panteonul lor politeist și anemist, chiar dacă și În rândul lor misionarii au introdus creștinismul. Inițial, locuitorii din zonă, deși aveau particularități proprii, erau Înglobați În grupul igoruților. Ifugo (oameni ai muntelui), au fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
prin subiectul și prin starea emoțională pe care le presupun - morții, moartea - pot să fi avut legătură cu apariția sacrului. Îngrijirea atentă a morților reflectă o atitudine față de viață și față de moarte foarte diferită de cea non-umană. Chiar și maimuțele antropomorfe Își abandonează morții acolo unde se găsesc, fără ceremonie. Opinia curentă este că noua atitudine presupune credința Într-o altă viață și dorința de a face În așa fel Încât mortul să o dobândească. Tulburat, omul ar fi putut Începe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apare noțiunea de „divinități supreme”, personalizate, dar care nu mai aparțin lumii umane și terestre. De asemenea, apar și aici temple și sisteme cultuale, sacrificii animale și umane, Înhumări În spațiul locuit, picturi și sculpturi sacre (printre care statui mari, antropomorfe). Riturile funerare sunt Împărțite În mai multe etape, cu separarea craniului și remodelarea din argilă a capului mortului; În alte părți, oasele sunt adunate Într-un sac, pictate cu verde și roșu, după ce fuseseră descărnate și lăsate În voia păsărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și, pe de altă parte, Îl fascinează. 2) Divinităților Începuturilor li se atribuie forme specifice, care coincid practic cu principiile active ale vieții (de exemplu, Nisabaxe "Nisaba", zeiță a cerealelor, Nikasi, zeița berii, Nintuxe "Nintu", zeița nașterilor). Atribuirea de forme antropomorfe divinităților este un fenomen posterior. Există, În orice caz, Încercarea de a-i apropia pe zei de oameni. 3) În „numinos” sunt identificate două principii: cel al binelui (protecția) și cel al răului (primejdia). 4) Divinitățile sunt numite și identificate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În mod special „drama cultică” („căsătoria sacră”, celebrată În timpul sărbătorii Anului Nou), funcția Plângerilor pentru moartea lui Dumuzixe "Dumuzi", ca și diferitele practici legate de temple intenționau să facă puterea „numinoasă” divină prezentă În viața oamenilor. 6) Realizarea unei concepții antropomorfe a divinității În viața omului În funcție de modelul sociopolitic practicat chiar de om: divinitatea are o casă (templul), În care trăiește cu soția, fiii și servitorii de diferite grade; Însăși divinitatea este un rege (lugal) și un stăpân (en) care deține
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", descoperit abia În 1965, s-a pronunțat În mod clar și asupra vieții zeilor Înainte de crearea omului. Este vorba, mai exact, de zeii cerești, despre care se vorbește Într-un limbaj cu un caracter pronunțat antropomorf. Această Întreprindere este conștientizată de autor, având În vedere că ea Începe cu: „Pe vremea când zeii erau om”, prin aceasta, Înțelegându-se că, Înainte de crearea omului, zeii trebuiau să suporte ei Înșiși oboseala muncii, care va deveni mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
legitimeze refuzul de a sluji din moment ce tocmai pentru aceasta a fost creat? 3. Antropomorfismul, simboluri și statui divinetc "3. Antropomorfismul, simboluri și statui divine" a) Antropomorfismul Mesopotamienii, la fel ca alte popoare, și-au creat despre zei o imagine preponderent antropomorfă, fapt ce rezultă din atestarea arheologică și epigrafică, cu un caracter preponderent mitologic. Zeii au trup, cap, membre, sentimente; mănâncă, beau, se Îmbracă, obosesc, dorm etc. Cultul divin este conceput În mod fundamental ca un serviciu pe care omul Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru sumerianul Nannaxe "Nanna"-Su’en (akkadianul Sinxe "Sin") etc. Din cauza sincretismului religios răspândit, simbolurile pot fi doar rareori raportate În mod sigur la divinitate căreia Îi corespund. La babilonieni și asirieni, limbajul simbolic tinde să-l depășească pe cel antropomorf. Relația, intimă dintre divinitate și simbolurile sale (animale sau obiecte) nu este Întotdeauna clară și trebuie să aibă origini preistorice. xe "Anu" Există scene de „adorație” a simbolurilor divine și știm că unele animale simbolice erau ținute cu venerație În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În locul numelui propriu al zeului, constituind astfel o adevărată logogramă - divinitatea primea un rang precis În ierarhia divină. Logograma numerică se dovedește a fi târzie În comparație cu primele perioade sumeriene. c) Statuile divine Statuile divine sunt În același timp o reprezentare antropomorfă a zeității, dar și una simbolică. Dacă ne gândim la modul În care se vorbește despre acestea În texte,dar, mai ales, la felul În care sunt tratate În timpul ceremoniilor cultuale, nu putem exclude ideea că statuile divine erau considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la sumerieni, ci și la akkadieni și asiro-babilonieni, este cea (cf. subcapitolele 3.2 și 5.3a) conform căreia omul a fost creat pentru a munci În locul zeilor: concret, pentru a-i sluji prin actele de cult, considerând, pe baze antropomorfe, că aceștia au nevoie să se hrănească (să mănânce și să bea) zilnic, asemenea oamenilor. După cum se va vedea mai jos (cf. subcapitolul 4), practicile cultuale sunt variate și articulate. 2. Templele și casele de culttc "2. Templele și casele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poate conta doar pe datele culese din cultura materială, care, de altfel, sunt discontinue ca distribuție geografică și consistență. Primele mărturii despre cult, legate esențialmente de ciclul productiv și de vânătoare, și cele mai vechi reprezentări ale unor „ființe” divine, antropomorfe și teriomorfe, apar În neoliticul târziu: de la Çatal Hüyük - cca 6500-5500 Î.Hr. - Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î.Hr. - Mellaart, 1970 - până la lacul Burdur, provin statuete feminine de lut reprezentând nuduri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fundamentale opere de reorganizare și reconstrucție a cultelor locale vechi, după cum o arată și documentele care păstrează Îndrumările sale În ceea ce privește diferitele temple din centrele anatoliene. Din inventarele obiectelor de cult ale templelor (CTH 501-530) se poate vedea că unele imagini antropomorfe ale divinităților, care au substituit reprezentările precedente de tip simbolic, au fost inovații ale aceluiași rege. Această operă de reorganizare se evidențiază și În celebrarea sărbătorilor religioase și În atenția acordată personalului templier și funcțiilor rezultate de aici. În bogata
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atât de incisivă În toate aspectele vieții religioase Încât se poate vorbi despre o adevărată „reformă religioasă” (Laroche, 1975). Este totuși greu de evaluat pe deplin efectul acestei „reforme” În planul esenței concepției religioase, deși este posibil ca accentuarea caracterului antropomorf al reprezentărilor divine să fie semnificativă În acest sens. Nu trebuie Însă uitat faptul că, dacă ar fi vorba despre o reformă, aceasta nu este una totală, din moment ce zeul furtuniixe "zeul furtunii" continuă să fie reprezentat zoomorf ca un taur
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinitățile cărora li se aplică epitete care le leagă de regnul animal (de multe ori cele două sfere nu sunt diferențiate clar: un mit vorbește despre cuplarea lui Baalxe "Baal" cu o vițică), mitologia ugaritică Îi descrie În termeni clar antropomorfi. Cea mai evidentă caracteristică a panteonului ugaritic este constituită probabil de absența unei singure divinități care să le domine fără echivoc pe toate celelalte. În vârful panteonului se află doi zei, bătrânul zeu creator El și tânărul și puternicul Baalxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să credem că nu existau divinități de sex masculin, chiar dacă identificarea lor rămâne problematică. O funcție cultuală trebuie să fi avut coloanele și copacii, frecvent reprezentați pe sigilii, În timp ce rămân fără răspuns așa-numitele „geniixe "genii"” sau „demoni” cretani, figuri antropomorfe cu cap de animal gravate pe sigilii. 3. DE LA MINOICI LA MICENIENITC "3. DE LA MINOICI LA MICENIENI" 1. Civilizația micenianătc "1. Civilizația miceniană" Fie că dezastrul din Thera le-a deschis sau nu grecilor mincenieni porțile civilizației minoice, o catastrofă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reelaborat-o și au făcut din ea un trecut mitic menit să legitimeze noua realitate pe care grecii urmau să o Întemeieze. a) Divinitate și culte În epica homerică Figurile divine ce se ivesc din epopeea homerică sunt deja „forme perfecte”, antropomorfe, diferențiate, personale și funcționale, având câmpuri de acțiune bine delimitate. În același timp, ele dau dovadă de un grad de interacțiune reciprocă ce tinde să le limiteze sferele respective de competență și care se traduce În conflicte În care, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
speculativ și, concomitent, sunt aprofundate și se pierd În tendințele mistico-ezoterice. La Roma, elementele fundamentale ale cultului - atât ale celui privat, practicat În case, cât și ale celui public și al morților - sunt „darul” (nesângeros, sângeros) și imaginea (aniconică/iconică, antropomorfă). Secvențele temporale sunt furnizate de anul natural, cu muncile și produsele lui, de anul politic cu termenele lui fixe de origine istorică (Înfrângere, sărbătoare a consacrării unui templu) și de ciclul de viață al fiecărei persoane (concepere, naștere, profesie, căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]