271,809 matches
-
Muguraș Constantinescu În februarie a apărut la Editura Seuil un volum de Gérard Genette ce continuă noua serie de "Figuri" și care se intitulează simplu FiguriV. Este, după cum ne va mărturisi autorul, o reîntoarcere la un tip de scriitură mai relaxată, mai destinsă, capricioasă. Și într-
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
pentru ceva în Căutarea... Și aceasta nu dintr-o dorință de a reveni la Proust, dar se întîmplă ca eu să cunosc destul de bine opera lui Proust, și cum o am destul de prezentă în memorie, un exemplu din Proust îmi apare oricînd. De altfel, în Figuri V, nu există un eseu anume dedicat lui Proust, dar el intervine mereu, aproape fără să vreau, pentru că aceasta e acum funcția lui pentru mine. Dacă, să spunem, aș fi lovit de o amnezie selectivă
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
oare?). Construcția e folosită pentru a indica o acțiune viitoare terminată înaintea unui reper plasat în viitor (eventual, înaintea altei acțiuni): o situație oarecum atipică, în măsura în care viitorul - timpul încă nerealizatului - implică trăsături modale de irealitate și incertitudine. De fapt, cînd apar condițiile semantice ale acestei utilizări, viitorul anterior e adesea substituit în vorbire fie de viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și simplu de prezent ("o să-i vorbesc după ce termină de scris"). Se întîmplă totuși
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
anterior e adesea substituit în vorbire fie de viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și simplu de prezent ("o să-i vorbesc după ce termină de scris"). Se întîmplă totuși ca în limbajul jurnalistic actual să apară din cînd în cînd forme de viitor anterior: cu inerenta prețiozitate a formulării, adesea chiar în construcții ambigue și discutabile. Un exemplu relativ recent e absolut corect, dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie să fie neapărat
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
Iulia Popovici În colecția pe care o coordonează împreună cu Adriana Babeți, Cornel Ungureanu a publicat un nou volum: Mitteleuropa periferiilor. E o carte și veche, și nouă, începută în anii '80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
Cristina Poenaru Cum ar fi evoluat Mihail Sebastian dacă ar fi supraviețuit anului 1945? Unii comentatori ai "Jurnalului", apărut acum cîțiva ani la Editura Humanitas, își închipuie că s-ar fi numărat printre intelectualii propulsați de mișcarea comunistă. Altora li se pare mai probabil să fi avut soarta lui Belu Zilber. în volumul, publicat acum de Editura Polirom, "Despre
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
despre revenirile lui Matei Călinescu la București. îl văzusem, în repetate rînduri, printre cărți, la Tîrgul (din iunie) de la București.... V-am văzut, mereu, parcă, la Tîrgul de Carte de la București. Chiar ați fost la fiecare ediție? Urmăriți atent ce apare - în plan literar - în România? La Tîrgul de Carte de la București n-am fost, dragă Cristina Poenaru, decît de două ori, o dată în 1997, cînd m-am aflat în România pentru două luni de lucru la Biblioteca Academiei (pentru a
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Universitatea din Cluj, în lunile aprilie și mai, și am fost invitat să particip la o emisiune TV a lui Stelian Tănase, dedicată chiar tîrgului. S-ar putea să vin la tîrg și anul acesta, pentru "lansarea" cărții mele recent apărute la Polirom despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. E neîndoielnic că aceste tîrguri au devenit o frumoasă tradiție postcomunistă, o sărbătoare anuală a cărții, a libertății de gîndire și de expresie, a pluralismului. Dar tîrgurile sunt efemere și așa
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
stocurilor existente; nu există un mecanism prin care un cititor - sau chiar, mă tem, o instituție - să-și poată procura o carte abia apărută/dispărută. Și mai grav - cel puțin simbolic - mi s-a părut că, la Biblioteca Academiei, cărțile apărute după decembrie 1989 sunt catalogate haotic sau deloc. N-am înțeles, de pildă, de ce pe lîngă catalogul public, cu lacune enorme, mai există un catalog accesibil numai bibliotecarilor, și el lacunar, dar parcă mai bogat. Căutînd cărți apărute cu ani
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Academiei, cărțile apărute după decembrie 1989 sunt catalogate haotic sau deloc. N-am înțeles, de pildă, de ce pe lîngă catalogul public, cu lacune enorme, mai există un catalog accesibil numai bibliotecarilor, și el lacunar, dar parcă mai bogat. Căutînd cărți apărute cu ani înainte, care nu figurau în catalogul central, cîte o bibliotecară amabilă de la Academie se ducea să consulte catalogul celălalt și, după un timp, îmi spunea fie să completez o fișă, pentru titlul solicitat, fie că el nu există
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
bibliotecară amabilă de la Academie se ducea să consulte catalogul celălalt și, după un timp, îmi spunea fie să completez o fișă, pentru titlul solicitat, fie că el nu există (sau există, necatalogat, în depozit). Dacă vrei să vezi ce a apărut pe un anumit subiect în ultimii 12 ani, nu vei putea obține decît o informație foarte incompletă. Am ajuns la concluzia că a găsi o carte recent apărută în România ține de noroc: de o loterie invizibilă. Sau, fără îndoială
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
există (sau există, necatalogat, în depozit). Dacă vrei să vezi ce a apărut pe un anumit subiect în ultimii 12 ani, nu vei putea obține decît o informație foarte incompletă. Am ajuns la concluzia că a găsi o carte recent apărută în România ține de noroc: de o loterie invizibilă. Sau, fără îndoială, de vechea metodă a relațiilor personale, a prieteniilor - care-mi amintește de felul cum circulau cărțile interzise, străine, sau pur și simplu intruvabile în comunism. Exilul, depășirea exilului
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
în țară, nu erau propriu-zis interzise, dar erau inimaginabile. Una dintre marile descoperiri subiective pe care le-am făcut a fost lectura sau, cu un termen pe care l-am folosit în cartea mea Rereading (1993), carte care urmează să apară în traducere românească, (re)lectura, cititul care este în același timp recitire, care poartă în sine recitirea, meditația retrospectivă, sau, altfel spus, un mod particular al atenției. Mi s-a părut că în România comunistă în care m-am format
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
La un an și mai bine de la moartea lui Sebastian, Eliade visa că acesta nu murise și că-i putea explica atitudinea sa. La 1 august 1946, într-un alt pasaj inedit din "Jurnal", Eliade notează un vis în care apare Mihail Sebastian: "Mihail Sebastian, neschimbat, într-un costum gri. M-am repezit la el și l-am îmbrățișat: "Mihai, auzisem că ai murit". Eram foarte emoționat. El, rezervat, zîmbea: Se credea că murisem pentru că eram mai mult mort decît viu
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost cea de la Cluj și la București de anul trecut, au fost mai puțin dramatice din punct de vedere psihologic. Mai reușite? Ce m-a izbit anul trecut
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
de altă dată. Dincolo de coincidențe, am văzut mulți oameni, prieteni vechi și noi, și-am fost scutit ca prin minune de întîlniri neplăcute - de latura negativă a întretăierii de improbabilități - de care mă temeam. Ce mai scrieți? Ce va mai apărea în România? Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele, am superstiția că nu se realizează. Pot totuși menționa aici două probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
în fața unei trăiri nemaiîntâlnite; sau dacă - pur și simplu - se îndoiește de posibilitatea și de autenticitatea unei asemenea experiențe. E ca și cum s-ar întreba: este oare cu putință să mi se întâmple mie, și ce anume mi se întâmplă? De îndată ce apar următoarele două cuvinte - "să-nvăț" - lucrurile par să se clarifice. Nu mai e vorba nici de surpriză, nici de îndoială, ci de mărturisirea unei incapacități existențiale: eul nu se simte în stare să-și asume experiența care i se propune
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
iubitorului de poezie să susțină că poetul "a văzut idei". Eufonia - cu totul absentă din acest vers - este suplinită de accentele descărnate ale ritmului de factură clasică, extrem de adecvat unui lirism de idei. Cât despre capacitatea imaginală a cuvintelor, aceasta apare abia după ce trecem de versul întâi, ca de un prag liric. Îndată după aceea, însă cuvintele poetului își afirmă capacitatea lor de a se închega în viziuni, pentru a deschide un orizont din ce în ce mai vast asupra "aventurii" erotice. Îmi place să
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Cristina Ionica Unde sunt manierele de altădată, volumul Antoanetei Tănăsescu apărut anul acesta la editura Gramar, grupează în cele peste 200 de pagini fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940 care au ca temă rigorile normei comportamentale. Nu trebuie să ne lăsăm înșelati de sugestia de nostalgie din titlu; e
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
o trecere de la generalitate la prietenul casei care îl detronează pe soț nu neapărat impusă de logica textului... Prezentînd în finalul volumului bibliografia, Antoaneta Tănăsescu adaugă la descrierea "clasică" a cărților și cuprinsul - "o invitație la lectură și la meditație". Apare și o schiță de bibliografie pentru perioada de după 1940 (interesant dar în același timp previzibil, pînă în '69-'70 nu apare nici un titlu) - care va fi la rîndul său, probabil, dezvoltată într-o carte. Antoaneta Tănăsescu - Unde sunt manierele de
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
volumului bibliografia, Antoaneta Tănăsescu adaugă la descrierea "clasică" a cărților și cuprinsul - "o invitație la lectură și la meditație". Apare și o schiță de bibliografie pentru perioada de după 1940 (interesant dar în același timp previzibil, pînă în '69-'70 nu apare nici un titlu) - care va fi la rîndul său, probabil, dezvoltată într-o carte. Antoaneta Tănăsescu - Unde sunt manierele de altădată?, Editura Gramar, București, 2002
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
care fusese profesor, nu știe să pună decît întrebările banale pe care mai toți adulții le pun copiilor; răspunsul unei fetițe la o astfel de întrebare - Stau în Balta Albă lîngă lift - pur și simplu îl năucește și așa îi apare ideea experimentului. învață să născocească întrebări simple, dar care să-i oblige pe copii să dea răspunsuri "sărite", fabricate pe moment de ei și nu preluate de la cei mari. Cu siguranță acestea fac experimentul savuros, dar peste întrebări nu trebuie
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
Adina Olaru și Ruxandra Năstase Vorbește, ca să-ți spun cine ești!" Acesta este principiul care stă la baza lucrării sociologului german Reinhart Meyer-Kalkus și care transpare de-a lungul celor zece capitole ce sintetizează evoluția interdisciplinară a unei noi științe, apărută la sfârșitul secolului 19. Această știință are drept scop cercetarea și interpretarea vocii, preocupări esențializate de autor în sintagma "fizionomia vocii". Interesul pentru acest domeniu a fost stârnit o dată cu dezvoltarea unor noi medii, a unor noi tehnici, în final a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Ernst Jünger este o analiză pe marginea "imnului" închinat vocalelor de către E. Jünger. Cel de-al doilea capitol, "Literatură pentru rostit și ascultat" face parte din cuvântul de încheiere și are caracter concluziv. Despre Ernst Jünger: Laudă vocalelor [...] Textul a apărut pentru prima dată în 1934 în ziarul "Corona" și a fost republicat ulterior în culegerea de eseuri a lui Jünger Frunze și pietre. Studiul s-a bucurat de o mare popularitate după cel de-al doilea război mondial în ciuda caracterului
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine, despuiată de atribute, ca o pură vocație, ca un punct zero al creației poetice. Produsul acestor senzații născute din sine sînt hibrizii, amestecurile de regnuri cu care ne-a obișnuit pictura lui Magritte, Dali, Brauner ș.a., aici de-
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]