9,963 matches
-
Te-aș striga, dar n-am nici glas, buzele mă dor de nerostire și-n privirea pierdută a rămas, doar lacrima, cu gust de amăgire. Simt mereu răceala clipei, ce suspine amare revarsă, răstignind glasul șoaptei, care sufletu-mi adânc apasă. Cumpăna deasupra vieții, se-nclină adesea-n nedreptate, strivind răni veșnice a dimineții, ce rămân nevindecate. E dureros atunci când pleci, lăsând în urmă doar tăcere, suspine adânci și zile reci și-un suflet fără mângâiere. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică
SUFLET FĂRĂ MÂNGÂIERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377204_a_378533]
-
descrie iubirea în cuvinte Și taina ce ascunde a omului sorginte? Atât de slab e omul și limitat în toate... Un călător vremelnic spre cerurile-nalte Ades căzând pe cale...tânjind să plece-acasă Să scape de povara și greul ce-l apasă... Cine-ar putea clipita să schimbe-n veșnicie, S-aducă fericire în inima pustie... Cine-ar putea preface o lacrimă în cânt Și soare din furtună rostind doar un cuvânt? Slăvit să fie Domnul căci El e Împărat Pământ și
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
uscat, dar când păși, tălpile adidașilor săi se adânceau ușor, făcând să rămână puțin timp lipiți. Îi păru rău că luase decizia de a merge pe acolo, însă din comoditate, nu se mai întoarse din drum și înaintă în mers apăsat spre magazin. Ajunse pe lângă un corcoduș neînflorit. Mai încolo era un salcăm și alți pomi. Crengile lor înălțate spre cer își cereau dreptul la viață, iar soarele promitea că în curând vor fi împodobiți cu frunzele verzi și pripea din ce în ce mai
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
iar ea să plece acasă și să se descurce singură cu descuiatul ușii de la apartament. Atunci se descurcase. Dar acum? Cu paltonașul pe ea abia ridică mâna. Și dacă se duce... până vine mami, se face întuneric. Nu ajunge să apese ca să aprindă lumina. Îi este așa de frică de întuneric...Poți să știi ce monștri ies din camerele întunecate? Nu, nu! Nu mă duc acasă! Și pe urmă, trece Ajunul și nu am apucat să colind. Măcar o dată! Să cânt
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
fecundă, Ce poartă amintirea sărutului curat. Cu pas grăbit m-apropii și tâmpla-mi urc spre tine În rădăcini mă prind hrănit de-al tău cuvânt, Să nu te las să pleci în negura ce vine Și plumbul să ne-apese adânc pân’ la pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în taină mă strecor, Prin poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
cată negăsind în al vieții cerc gonind! Cam asta-i și părerea scriitorului suedez Pär Lagerkvist în celebrul roman Piticul: „La ce folosesc aripile dacă nu avem voie să zburăm cu adevărat? Ne sunt povară în loc de slobozenie. Sunt grele, ne apasă. Le tragem după noi. În cele din urmă ne devin nesuferite. Și simțim ca un fel de ușurare când îmblânzitorul de șoimi, plictisit de joaca lui crudă, ne trage scufia peste ochi și ne scutește cu totul de a mai
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
mânjit-a ceru-n gri, Iar norii grei stau tot mereu să cadă, Chipuri umane prind a se-nnegri, Orașul are-n gri a lui arcadă... Octombrie-și cade ploaia... gri în stradă ! Aer îngreunat de-atâta gri. Topirea plumbului apasă greu pe noi, Privirea noastră-ncepe-a adumbri De-atâta gri de plumb, griul de ploi... Octombrie-și cade ploaia... rece sloi . În zare, vârf de munte e în gri . Coroană de oțel duce pe a sa frunte. Roca mângâie
OCTOMBRIE-ŞI CADE PLOAIA... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382305_a_383634]
-
înseamnă eroism, total, sacrificiu de sine necondiționat, în numele unei, poate, iluzorii speranțe. EROII sînt ei, cei din piața înecată de fum și incendiată de flăcările prin care venea, la o fatală întîlnire, glonțul pornit din armele pe al căror trăgaci apăsase, demult, degetul celui mai mare criminal din istoria acestei națiuni. Ce va aduce ziua de mîine, pînă la care, iată, n-a mai rămas decît vreo oră? Ce? Pentru că cel care ne-a schilodit sufletele a reușit performanța de a
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
ecorșeurile de o tandra cruzime din volumele de povestiri netraduse încă la noi, First love, Last Rites și În Between the Sheets. În prim plan se află acest adolescent cu o bizară maturitate, una gratuită, precoce, ca o molestare, care apasă fără a oferi niciun punct de sprijin, nicio garanție. Dacă unul dintre drumuri îl poartă către Paranoid Park, celălalt, o poteca printre ierburi înalte îl conduce la marginea mării pe o bancă, mereu solitar că unul din acela personaje romantice
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul științelor etnologice puse în slujba relevării adevărului. Căci dacă, apăsați sub vremi, oamenii tac zgomotos, a sosit ceasul în care „pietrele” istoriei și tradiției acestui neam strigă tăcut și cuminte, fiecare din locul pe care i l-a hărăzit uitata neuitare. Cei doi autori, Nicolae Bucur și Constantin Catrina, ajunși
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
ți-am comentat cu convingere versurile, atunci adresându-te unui concurs editorial sever și mai ales locuri insuficiente pentru toți merituoșii. Aici drumul poate să rămână pentru multă vreme înfundat, plus descurajarea care se lasă și golul din suflet care apasă. Trimitețând acum câteva din poemele unui volum în pregătire, Conservare, Cum am plecat eu de acasă, Ai încredere, străinule, în Fiul Risipitor!, Există o noapte și Te salvez în poezie, drumul se poate și trebuie să se deschidă cu alt
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
dacă îl văzuse cumva trecând pe agronom, nenea Lache, așa, mai mult ca să spun ceva. El scoase un sunet scurt, gâjâit, care putea fi o negație. Dulăul din stânga lui, care era negru, înaintă spre mine un pas, mârâind. Stănică îl apăsă de grumaz cu ciomagul și câinele se retrase la loc. Și stai acilea până pe-nserat? am întrebat. El aprobă, tot așa, gâjâind, dar altfel ce putea să fie o afirmație. Te-nsori anul ăsta? am încercat să glumesc, - la toamnă
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
fotografia, ceea ce nu se poate reda. Filmul lui Pavel Lungin încearcă o astfel de "performanță", spunînd o poveste tulburătoare despre lacrimi și sfinți țesută pe canavaua dostoievskiană a crimei și a pedepsei. Asupra sfîntului nebun-șugubeț al micii mînăstiri de lemn apasă un păcat la fel de vechi precum cel care-i îndepărtează pe Adam și Eva din Rai, cel al fratricidului care-i separă iremediabil pe Cain și pe Abel. Intriga schematică, aproape convențională care deschide cercul unui destin este plasată în 1942
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
suferi oricînd acest ultim accident al vieții. Iar paginile care le sînt consacrate în avans sînt redactate într-un registru cuviincios, elogiator, cu cîte o casetă despre controversele pe care le-au stîrnit de-a lungul vieții, dar fără a apăsa pedala scandalurilor. Dar dacă aceste necroloage în avans tot au răsuflat, fiindcă mă îndoiesc că numai eu am aflat despre ele, de ce nu le-am lua fața occidentalilor și nu le-am cere chiar subiecților o primă reacție despre propria
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
i se impunea o agendă în consecință. Propunîndu-l pe Ceaușescu pentru Premiul Nobel, Noica a făcut un gest de autoflagelare. Oare lui Heidegger nu i s-au adus reproșuri mai grave pentru mult mai puțin? Orice s-ar spune, culpa apasă cel mai greu asupra regimului comunist care a nimicit nenumărate vieți, pătîn-du-și memoria cu indelebilul "sînge intelectual", a mutilat multe conștiințe. Noica a fost una din victimele sale majore. Prezumăm, alături de Sorin Lavric, că, oricît oportunism ar fi avut în
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
cînd mi-o spun - ar trebui mai multă intransigență, mai multă rigiditate chiar, în viața mea. Sînt prea "suplu" și spun acest lucru cu o nuanță de dispreț pentru tot ce e acomodant în mine." Mai presus de toate îl apasă un gînd, vezi ultima pagină a Jurnalului: "duc cu mine, peste tot, incurabila mea singurătate". Sună ca o transcriere în proză a unor versuri bacoviene: "Cît de străin sînt de țara mea" sau "Mai bine singuratic și uitat- Pierdut să
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Pavlovsk, }arskoe Selo, Peterhof), teritoriile hoinărelilor mele de îndrăgostit, când și când revăzute și în următoarele decenii, cu nostalgică îndurerare. Dar, m-ar putea întreba oricine, contextul politic stalinist și post-stalinian nu te-a afectat? Ba da, bineînțeles, m-a apăsat, uneori m-a înnebunit. Mi-ar fi ușor să invoc și asemenea exemple de nevroză. Dincolo de ele, peste ele, sălășluia însă urbea, "Veneția Nordului" sau "Amsterdamul Estului". În bună măsură, Sankt Petersburgul răspunde pentru dragostea mea ulterioară față de "literatura sfântă
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
știu dacă poezia e un act de exorcism, dar e, fără îndoială, un exercițiu de supraviețuire. Am simțit asta mereu, dar mai ales când am scris Sora mea de dincolo. Atunci când trudești asupra unui vers, uiți de durerile care te apasă, de timpul care trece și de moartea care te pândește de când te-ai născut. Te comporți ca un țăran care asimilează grădina lui cu grădina raiului și face tot ce e de făcut prin ea până la sfârșitul vieții, convins că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
să participi la unul din prea multele concursuri cu premii instituite de revistele noastre spre a-ți da seama de proporțiile urieșești ale fenomenului. După cum e de ajuns să deschizi paginile unora din periodicele noastre literare, nu doar cele prizărite, apăsate de mentalul mic-provincial, spre a te pierde pe cîmpiile monotone, sterpe ale poeziei lipsite de har, găzduite acolo cu o lunatică generozitate. Nici editurile nu se lasă mai prejos, coborînd cu grație garda critică atunci cînd autorul își plătește cash
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
s-ar fi supărat cineva dacă ar fi venit cu o orgă mică, cu 3 butoane. Sau dacă s-ar fi înghesuit după un pian de jucărie, să vedem doar ciuful ăla sculat cum unduie în ritmul clapelor pe care apasă de aproape 2 ori”. Noi, victime inocente Reprezentanții TVR, în frunte cu Liana Stanciu, reiau, ca în fiecare an, leitmotivul defavorizării românilor: “Am fost sabotați de juriu și de organizatori! Danezii le-au interzis artiștilor noștri să realizeze clipul de
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
ar crede? - unul de ușurare. O tensiune crescândă, sub amenințarea primejdiei, până la a deveni insuportabilă caracterizează amplele nuvele din volum. Bărbați și femei trec prin experiențe devastatoare - o femeie de serviciu angajată în casa unui ștab unde domnește impersonalitatea, unde apasă suspiciunea și guvernează secretul realizează că și-a pierdut libertatea, că nu-și mai aparține, tulburându-se până la pierderea minților. Un tânăr onest și ingenuu întâlnește o jună de care se îndrăgostește și care-l place, conducându-l la ofițerul
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
el însuși împreună cu animalul blestemat. (Le lievre de mon grand-pere) Prezența în tablou a sfîntului Hubert și a cerbului divulgă substratul cinegetic al obsesiei: victima umană se identifica, în cugetul vinovatului, cu amintirea animalelor jertfite de el. Uciderea unor iepuri apasă la fel de greu conștiința ca și aceea a unui om. Revanșa făpturii necuvîntătoare împotriva prigonitorului ei se regăsește și în alte decoruri. Un vînător de vidre din Tulcea trece Dunărea pe o vreme năprasnică, dar rătăcește drumul, nu găsește adăpostul căutat
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
și caldă de familie, creatoare pentru Dinu Pillat, care se afirmă acum pe deplin ca eseist și critic literar. "Povara crucii", care apăruse în viziunea lui Nelli cu decenii în urmă, se ușurase la întoarcerea lui Dinu din închisoare, dar apăsase și mai greu odată cu boala și moartea lui năpraznică în 1975. Multele scrisori despre care am vorbit (în totul remarcabile sunt și ale lui Nelli, inclusiv acelea adresate Piei) revelă un autenticist roman existențial, care cu toate tristețile și dramele
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
meu sufletesc aude altceva și-mi întorc capul spre stânga, acolo unde, la volan, ea conduce mașina, Matei! îmi șoptește chemându-mă duios, dar Matei, la volanul unui tir lung și greu, încărcat cu marfă, grăbin-du-se să ajungă la destinație, apasă puternic pe accelerație și, auzindu-se chemat pe covorul copilăriei sale, accelerează, angajându-se în depășirea unui camion chiar într-o curbă pe care nu o prevăzuse, ignorând-o, Observă prea târziu mași-na care-i vine din față și, atunci
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
ani. Ideea o avea de mult în minte, fiind crescut de un tată preot, însă a pus-o în aplicare abia în 2009. De atunci pagina a devenit cea mai interactivă de pe întregul site, mii de fani scriind zilnic și apăsând pe butonul de Like - sau Apreciez, în limba română. Ba chiar, pagina lui Iisus a ajuns atât de faimoasă pe Facebook încât a fost transpusă în mai multe limbi, printre care arabă și spaniolă. Cum Iisus are propria pagină pe
Lupta între Bine şi Rău se dă pe Facebook: Iisus versus Satana () [Corola-journal/Journalistic/69042_a_70367]